2010–2019
E reo taparu i to’u mau tuahine
Atopa 2015


E reo taparu i to’u mau tuahine

Te titau nei matou i to outou puai, to outou faafariuraa, to outou ti’aturi, to outou aravihi i te faatere, to outou paari, e to outou reo.

Elders Rasband, Stevenson, e Renlund, matou, to outou mau taea’e, te farii poupou nei matou ia outou i roto i te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Te haamauruuru nei matou i te Atua no te heheuraa o Ta’na i horo’a i To’na peropheta, te peresideni Thomas S. Monson.

E te mau taea’e e te mau tuahine, i to tatou farereiraa i roto i te amuiraa rahi a ono ava’e i ma’iri a’e nei, aore hoê o tatou i feruri e, e tupu mai te mau tauiraa o te haaputapû i te Ekalesia taato’a. Ua vauvau mai o Elder L. Tom Perry i te hoê parau poro’i puai no ni’a i te ti’araa mono ore o te faaipoiporaa e o te utuafare i roto i te faanahoraa a te Fatu. Ua maere tatou tau mahana i muri mai, i to tatou iteraa i te ma’i mariri aitaata tei faataa ê ia’na ia tatou.

Noa’tu e ua haere noa te ea o te peresideni Boyd K. Packer i te fifiraa, ua tamau noa oia i te « rohi itoito » i roto i te ohipa a te Fatu. E mea paruparu roa oia i te ava’e eperera i ma’iri a’e nei, noa’tu râ i te reira, ua hinaaro mau oia e faaite i to’na iteraa papû, oi vaivai a’e te aho. E no reira, e 34 noa mahana i muri a’e i te poheraa o Elder Perry, ua tomo ato’a’tu te Peresideni Packer na roto i te paruru.

Te mihi nei tatou ia Elder Richard G. Scott i roto i ta tatou amuiraa rahi i ma’iri a’e nei, tera râ, ua feruri tatou i te faaiteraa puai no ni’a i te Faaora ta’na i faaite i roto i te mau amuiraa i mutaa ihora. E 12 noa mahana i ma’iri a’e nei, ua piihia o Elder Scott ia ho’i i te fare e ia tahoêhia i ta’na here o Jeanene.

Ua farii au i te haamaita’iraa ia parahi i piha’i iho i teie mau taea’e paato’a i roto i to ratou nau mahana hopea, ma te amui roa’tu i te mau melo o te utuafare fatata o te peresideni Packer e o Elder Scott, na mua noa a’e a faaru’e mai ai raua. E mea fifi roa no’u ia feruri e, teie na hoa faufaa rahi e toru, teie nau tavini faahiahia o te Fatu, ua reva ê ïa. To’u mihi ia ratou, aita e nehenehe ia parau.

A feruri ai au i ni’a i teie na ohipa mana’o-ore-hia, hoê mea ta’u i ite e o te ore roa e mo’ehia ia’u, o te mea ïa ta’u i ite i roto i teie mau vahine e ora nei. Eita e mo’ehia ia’u te hau i itehia i roto i te tuahine Donna Smith Packer e te tuahine Barbara Dayton Perry a parahi ai raua i piha’i iho i ta raua na tane, teie na tuahine tei î i te here, te parau mau e te faaroo mau.

A parahi ai te tuahine Packer i piha’i iho i ta’na tane i roto i to’na mau hora hopea, ua itehia i roto ia’na te hoê hau taa ê e ore e tae’ahia i te feruriraa.1 Noa’tu e, ua ite oia e, to’na hoa here no te maororaa fatata e 70 matahiti, fatata i te reva, ua faaite oia i te hau o te hoê vahine tei î i te faaroo. E au oia mai te hoê melahi, mai teie hoa i roto i teie hoho’a to raua i roto i te haamo’araa o te hiero no Brigham City, Utah.

Hōho’a
Peresideni e te tuahine Packer i te hiero no Brigham City, Utah

Ua ite ato’a vau i te reira huru here e te faaroo i roto i te tuahine Perry. Ua ite-papû-hia to’na faaroo i ta’na tane faaipoipo e i te Fatu, e ua putapû roa to’u aau.

Hōho’a
Elder e te tuahine Perry

Mai taua mau hora hopea o ta ratou mau tane ra, e tae roa mai i teie mahana, ua faaite teie nau vahine aueue ore i te puai e te itoito ta te mau vahine haapa’o fafauraa e faaite tamau nei.2 Eita e ti’a ia faito i te faaururaa e vai ra i roto i teie huru vahine, eiaha i ni’a noa i te mau utuafare, i ni’a ato’a râ i te Ekalesia a te Fatu, ei vahine faaipoipo, ei metua vahine e ei metua vahine tupuna; ei mau tuahine e ei mama fetii; ei oremetua haapii e ei ti’a faatere; e ei mau hi’oraa hoa râ e ei mau paruru papû no te faaroo.3

Ua itehia te reira huru i roto i te mau tau tuuraa evanelia ato’a mai te tau mai o Adamu e o Eva. E mea taa ê te mau vahine o teie tau tuuraa i te mau vahine o te tahi atu huru tau tuuraa, no te mea, e mea taa ê teie tau tuuraa i te tahi atu mau tau tuuraa.4 Na teie taa-ê-raa i horo’a mai i te mau haamaita’iraa e te mau hopoi’a.

Hōho’a
Hoho’a o te peresideni Kimball

E toru ahuru ma ono matahiti i ma’iri a’e nei, i te matahiti 1979, ua tuu mai te Peresideni Spencer W. Kimball i te hoê tohuraa rahi no ni’a i te mea ta te mau vahine haapa’o fafauraa e faatupu i ni’a i te ananahi o te Ekalesia a te Fatu. Ua tohu oia e, « Hoê tuhaa rahi o te tupuraa o te Ekalesia i te mau mahana hopea nei, no te mea ïa e, e rave rahi mau vahine maita’i o te ao nei… o te tomo rahi mai i roto i te Ekalesia. E tupu te reira na roto i te faaiteraa te mau vahine i te huru parau ti’a e te maramarama i roto i to ratou oraraa, e na roto i to ratou taa-ê-raa—ei mea oaoa—i te mau vahine o te ao nei ».5

E au mau tuahine here e, outou to matou apiti papû i roto i teie mau mahana hopea, te mahana ta te Peresideni Kimball i parau ra, o teie ïa mahana. Outou te mau vahine ta’na i parau ra ! Na to outou viretu, te maramarama, te here, te ite, te itoito, te huru, te faaroo e te oraraa parau ti’a, e huti mai i te mau vahine maita’i o te ao nei, e tae noa’tu i to ratou mau utuafare, i roto i te Ekalesia i te hoê faito aore â i itehia a’e nei !6

Matou, to outou mau taea’e, te titau nei matou i to outou puai, to outou faafariuraa, to outou ti’aturi, to outou aravihi i te faatere, to outou paari, e to outou reo. Eita te basileia o te Atua e hope ti’a roa ia ore te mau vahine o te rave i te mau fafauraa mo’a, e o te haapa’o i te reira, e mau vahine o te nehenehe e paraparau ma te puai e te mana o te Atua !7

Ua parau te peresideni Packer e:

« Te hinaaro nei matou i te mau vahine nahonaho e te mau vahine e nehenehe e faanahonaho. Te hinaaro nei matou i te mau vahine aravihi i te faatere, o te nehenehe e faanahonaho e e arata’i e e faatere ; e mau vahine e nehenehe e haapii, e mau vahine e nehenehe e paraparau ma te mata’u ore …

Te hinaaro nei matou i te mau vahine tei roto ia ratou te horo’a no te ite roto, o te nehenehe e hi’o i te mau mea e tupu ra i roto i te ao nei, e ia ite i te mau mea e ere i te mea papû e aore ra, te mau mea fifi, noa’tu te tu’iroo o te reira mau mea ».8

I teie mahana, te parau ato’a nei au e, te hinaaro nei matou i te mau vahine tei ite nahea ia rave no te faatupu i te mau mea faufaa na roto i to ratou faaroo, e tei riro ei mau paruru itoito no te morare e no te mau utuafare i roto i te hoê ao imi hara. Te hinaaro nei matou i te mau vahine haapa’o no te arata’i i te mau tamarii a te Atua i ni’a i te e’a fafauhia e tae atu ai i te faateiteiraa; te mau vahine tei ite nahea ia farii i te heheuraa na te taata iho, tei maramarama i te mana e te hau o te oro’a hiero; te mau vahine tei ite nahea ia farii i te tauturu no ô mai i te mau mana o te ra’i ra no te paruru e no te haapaari i te mau tamarii e te mau utuafare; te mau vahine o te haapii ma te mata’u ore.

I roto i to’u oraraa taato’a, ua haamaita’ihia vau na taua mau huru vahine ra. Ta’u vahine tei faaru’e mai, o Dantzel, te hoê o taua huru vahine ra. E vai tamau noa to’u mauruuru no to’na huru faataui-oraraa i ni’a ia’u i roto i te mau tuhaa ato’a o to’u oraraa, tae roa’tu i ta’u mau tautooraa matamua i roto i te ohipa tapuraa mafatu.

E pae ahuru matahiti i ma’iri a’e nei, ua anihia ia’u ia tapu i te hoê tamahine iti na’ina’i, tei roohia i te ma’i mafatu teimaha roa. Ua pohe a’e na to’na taea’e paari i taua huru fifi ato’a ra. Ua taparu to’na na metua i te tauturu. Aita vau i ti’aturi rahi roa e, e faufaahia te reira tapuraa no’na, tera râ, ua fafau vau e, e rave au i te mau mea ato’a e ti’a ia’u ia rave no te faaora i to’na ora. Noa’tu ta’u mau tautooraa maita’i roa, ua pohe taua tamarii ra. I muri a’e, te afa’i faahou mai nei â teie na metua i te tahi atu tamahine ia’u ra, 16 ana’e ava’e te paari, tei fanau-ato’a-hia mai ma te fifi i ni’a i te mafatu. E na roto â i ta raua aniraa, ua rave au i te tapuraa. Ua pohe ato’a teie tamarii. Ua oto roa vau i mua i te toru o te ati pohe i roto i te hoê utuafare.

Ua ho’i au i te fare ma te oto rahi. Ua faatopa vau ia’u i ni’a i te tahua i roto i to maua piha faafaaearaa, e ua ta’i au i taua pô taato’a ra. Ua parahi o Dantzel i piha’i iho ia’u, ma te faaroo ia’u ia parau tamau noa e, eita roa vau e rave faahou i te hoê tapuraa mafatu. E i te area hora 5 i te poipoi, ua hi’o maira o Dantzel ia’u e ua ui maira ma te marû, « Ua hope ta oe ta’iraa ? No reira, a oomo i to oe ahu. A ho’i i roto i te piha ohipa. A ho’i i te ohipa ! Titauhia ia oe ia haapii â. Mai te mea e, e faaru’e oe i teie nei, e haapii ïa vetahi ê na roto i te oto i te mea ta oe i ite a’e na ».

Aue to’u hinaaro i te hi’oraa atea, te aueue ore e te here o ta’u vahine ! Ua ho’i faahou vau i te ohipa e ua haapii faahou atu â. Ahiri aita te faaitoitoraa faauruhia a Dantzel, aita ïa vau e tuva â i te ohipa tapuraa i te mafatu, e aita ïa vau e ineine no te rave i te tapuraa i te matahiti 1972 tei faaora i te ora o te Peresideni Spencer W. Kimball.9

E te mau tuahine, te ite ra anei outou i te aano o to outou faaururaa ia paraparau ana’e outou i taua mau mea ra o te tupu mai i roto i to outou aau e to outou mana’o, i raro a’e i te arata’iraa a te Varua ? Ua faaite mai te hoê peresideni titi maita’i ia’u i te hoê apooraa titi i roto i te reira to ratou aparauraa i te hoê ohipa fifi. I te hoê taime, ua ite a’era oia e, aita te peresideni paraimere i paraparau a’e, no reira, ua ui atura oia e, e mana’o anei to’na. Na ô mai nei oia e, « e te vai ra », e ua faaite maira oia i te hoê mana’o tei taui roa i te tereraa o te apooraa. Ua parau â te peresideni titi e, « a paraparau ai oia, ua faaite maira te Varua ia’u e, te parau nei oia i te heheuraa ta matou to te apooraa e imi nei ».

E au mau tuahine here e, noa’tu te huru o to outou piiraa, noa’tu te huru o to outou oraraa, te hinaaro nei matou i to outou mau mana’o, ta outou mau hi’oraa, e ta outou faaururaa. Te hinaaro nei matou ia parau outou ma te taiâ ore i roto i te mau apooraa paroisa e te titi. Te hinaaro nei matou i te mau tuahine faaipoipo tata’itahi ia parau mai te hoê « apiti tauturu e te hope roa »10 ma te hoê outou e ta outou tane i te faatereraa i to outou utuafare. E mea faaipoipohia anei e aore ra, te vai otahi noa ra, tei ia outou na, e te mau tuahine, te mau aravihi taa ê e te hoê iteraa taa ê ta outou i farii ei horo’a no ô mai i te Atua ra. Eita matou te mau taea’e e nehenehe e tapiti i to outou faaururaa hoê roa.

Ua ite tatou e, te ohipa hopea roa e te rahi a’e o te poieteraa taato’a o te hamaniraa ïa o te vahine !11 E hinaaro matou i to outou puai !

E haere noa i te rahiraa te mau aroraa i te Ekalesia, i ta’na mau haapiiraa tumu, e i te huru o to tatou oraraa. No reira, te hinaaro nei matou i te mau vahine e maramarama papû to ratou i te haapiiraa tumu a te Mesia e o te faaohipa i te reira maramarama no te haapii e no te tauturu i te faatupuraa i te hoê u’i paari i mua i te hara.12 Te hinaaro nei matou i te mau vahine o te nehenehe e ite i te inoino i roto i to’na mau huru ato’a. Te hinaaro nei matou i te mau vahine tei ite nahea ia roaa te mana ta te Atua i faataa no te feia o te haapa’o i te fafauraa, e o te faaite i to ratou mau ti’aturiraa ma te papû e te aroha. Te hinaaro nei matou i te mau vahine itoito e te haroaroa mai te metua vahine ra ia Eva.

E to’u mau tuahine here e, aore e mea faufaa’tu no to outou oraraa mure ore maori râ, to outou iho faafariuraa. E parauhia e, ua faafariuhia, te mau vahine haapa’o i te fafauraa—to’u hoa here ato’a, o Wendy—o te rahi noa te ite-papû-hia to ratou oraraa parau ti’a, i roto i te hoê ao e ino noa’tura i te pae morare, e o te itehia ei oraraa papû e te taa ê ma te oaoa rahi a’e.

No reira, i teie mahana, te taparu nei au i to’u mau tuahine o te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau Mahana Hopea nei ia faanuu i mua ! A rave i to outou parahiraa haamanahia e te faufaa i roto i to outou utuafare, i roto i to outou oire, e i roto i te basileia o te Atua—hau atu i ta outou i rave noa na. Te taparu nei au ia outou ia faatupu i te parau tohu a te Peresideni Kimball. E, te fafau atu nei au ia outou, na roto i te i’oa o Iesu Mesia e, mai te mea e na reira outou, e faarahi te Varua Maita’i i to outou mana faauru i te hoê faito aitâ i itehia a’e nei !

Te faaite papû nei au i te vairaa mau o te Fatu ra o Iesu Mesia e to’na mana faaora, te tara’i, e te haamo’a. E, ei Aposetolo Na’na, te haamauruuru atu nei au ia outou, e to’u mau tuahine here e, e te haamaita’i atu nei au ia outou ia tupu outou e tae roa’tu i to outou faito hopea, no te faatupu i te faito o to outou hamani-raa-hia, na roto i to tatou haereraa ma te tapea te rima i roto i teie ohipa mo’a. Ia amuihia tatou, e tauturu tatou i te faaineineraa i te ao nei no te tae-piti-raa mai o te Fatu. Te faaite papû nei au i te reira, ei taea’e no outou, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi’o Philipi 4:7.

  2. Tei roto te parau no te roi mata—i te haapa’oraa i te mau faaueraa ia oto no te feia ta tatou e here nei i te taime e haafeti’ahia ratou mai roto atu i teie oraraa (hi’o PH&PF 42:45).

  3. Hi’o i te faaururaa a Rebeka i ni’a ia Isaaka e ta raua tamaiti o Iakoba i roto i te Genese 27:46; 28:1-4.

  4. Hi’o Joseph Fielding Smith, Answers to Gospel Questions, comp. Joseph Fielding Smith Jr., 5 vols. (1957-66), 4:166. Faahaamana’oraa: Ua taoti’ahia te mau tau tuuraa i mutaa iho ra mai te au i te hoê tuhaa iti na’ina’i o te ao nei e ua hope na roto i te taivaraa. Area i teie tau tuuraa, eita ïa e taoti’ahia mai te au i te hoê vahi e aore ra, mai te hoê tau. E faaî râ te reira i te ao, e tuati atu ai i ni’a i te tae-piti-raa mai o te Fatu.

  5. Te mau haapiiraa e te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball (2006), 222-23.

  6. I to’u fanauraahia mai, tei raro mai te rahiraa melo o te Ekalesia i te 600 000 i te reira taime. I teie mahana, ua hau atu ïa i te 15 mirioni. E tamau noa te reira numera i te haere i ni’a.

  7. Ua parau o Joseph Fielding Smith i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, « E nehenehe ta outou e parau na roto i te mana, no te mea, ua tuu mai te Fatu i te mana i ni’a iho ia outou ». Ua parau ato’a oia e, ua horo’ahia i te Sotaiete Tauturu « te puai e te mana no te rave e rave rahi mau ohipa. Te ohipa ta ratou e rave, e ravehia ïa na roto i te mana no te ra’i mai » (« Relief Society—Hoê tauturu no te autahu’araa », Relief Society Magazine, Jan. 1959, 4, 5). Ua faahiti-ato’a-hia teie faahitiraa parau na Elder Dallin H. Oaks i roto i te hoê a’oraa no te amuiraa, « Te mau taviri e te mana o te autahu’araa », Liahona, Me 2014, 51.

  8. Boyd K. Packer, « The Relief Society ». Ensign, Novema 1978, 8; hi’o ato’a M. Russell Ballard, Counseling with Our Councils : Learning to Minister Together in the Church and in the Family (1997), 93.

  9. A hi’o Spencer J. Condie, Russell M. Nelson: Peropheta, taote, Aposetolo (2003), 153-56. Nota: I te matahiti 1964 ua faataa te Peresideni Kimball ia’u ei peresideni titi e ua haamaita’i ia’u ia topa te numera o te taata e pohe i roto i ta’u tutavaraa ia tapu i te tapoi o te uaua aorte. E mea iti o matou i ite i taua taime ra e, e va’u matahiti i muri mai, e rave au i te hoê tapuraa i ni’a i te Peresideni Kimball no te mono i te tapo’i o to’na uaua aorte.

  10. « Ia paraparau ana’e tatou no ni’a i te faaipoiporaa mai te hoê apitiraa, e paraparau ana’e tatou no te faaipoiporaa mai te hoê apitiraa hope roa. Aita tatou e hinaaro i to tatou mau tuahine feia mo’a i te mau mahana hopea nei ia riro ei mau apiti muhu ore noa e aore ra, ei mau apiti ta’oti’ahia i roto te reira ohipa mure ore ! Ia riro outou ei apiti tauturu e te hope roa » (Spencer W. Kimball, « Te mau haamaita’iraa e te mau hopoi’a a te mau tuahine », Ensign, Nov. 1978, 106).

  11. « Te mau opuaraa ato’a a te ao nei e te mau mea ato’a i roto i te ao nei, e riro ïa ei mea faufaa ore mai te mea e, aita e vahine—te taviri i roto i te poieteraa a te autahu’araa » (Russell M. Nelson, « Te mau haapiiraa no roto ia Eva », Ensign, Nov. 1987, 87). « O Eva te ohipa hopea i hamanihia e te Atua, te amuitahiraa o te mau ohipa nehenehe ato’a o tei ravehia na mua’tu » (Gordon B. Hinckley, « Te mau vahine i roto i to tatou oraraa », Liahona, Novema 2004, 83).

  12. A hi’o Russell M. Nelson, « Children of the Covenant », Ensign, Me 1995, 33.