2010–2019
Hoê tau mahanahana i piha’i iho i te tupuna fetii o Rose
Atopa 2015


Hoê tau mahanahana i piha’i iho i te tupuna fetii o Rose

A ratere ai outou na ni’a iho i to outou e’a maitai o te ti’araa pipi, te pure nei au e, e faaitoito te faaroo i to outou mau taahiraa atoa i ni’a i to outou e’a.

E au mau tuahine here, e au mau hoa, ua mauruuru vau i te amuiraa ia outou i teie mahana, e ua mauruuru vau i te parahiraa i ô nei e to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson. Peresideni, ua here matou ia oe. Te oto nei tatou i te faaru’eraa mai to tatou nau hoa tao’a rahi e te mau aposetolo mau a te Fatu. Te mihi nei tatou i te peresideni Packer e ia Elder Perry e ia Elder Scott, ua here tatou ia ratou. Te pure nei tatou no to ratou mau utuafare.

E mea tia’i maoro na’u teie tuhaa pureraa o te amuiraa—na te mau himene nehenehe e te a’oraa no roto mai i to tatou mau tuahine faauruhia e hopoi mai nei i te Varua rahi. E riro mai au ei taata maitai a’e i muri a’e i to’u parahiraa i rotopû ia outou.

A feruri ai au e aha ta’u e paraparau atu ia outou i teie mahana, ua fariu ti’a to’u mau mana’o i ni’a i te huru haapiiraa a te Faaora. E mea faahiahia to’na aravihi ia haapii i te mau parau mau teitei roa ma te faaohipa i te mau aamu ohie. Ua titau Ta’na mau parabole i Ta’na mau pipi ia tauahi roa mai i te mau parau mau eiaha ma to ratou noa feruriraa, ma to ratou atoa râ aau, e ia faaau i te mau parau tumu mure ore i ni’a i to ratou oraraa i te mau mahana atoa.1 Ua riro atoa to tatou peresideni here Monson ei taata aravihi i roto i te parau no te haapii na roto i te mau iteraa e haaputapû i te aau o te taata iho.2

I teie nei mahana, e riro atoa vau i te horo’a i ta’u parau poro’i na roto i te faaiteraa i to’u mau mana’o e te mea i to’u aau na roto i te hoê aamu. Te ani nei au ia outou ia faaroo na roto i te Varua. E tauturu te Varua Maitai ia outou ia ite i te parau poro’i no outou i roto i teie parabole.

Te tupuna vahine fetii Rose

E aamu teie no te hoê tamahine o Eva to’na i’oa. Te vai nei e piti ohipa faufaa e ti’a ia outou ia ite no ni’a ia Eva. A tahi, oia ho’i, 11 to’na matahiti i roto i teie aamu. E te tahi maori râ, aita roa oia e hinaaro e haere e faaea i piha’i iho i to’na tupuna vahine fetii, o Rose. Aita roa’tu. Eiaha roa’tu.

Tera râ, titauhia i te mama o Eva ia tapuhia, e e mea huru roa te taime e ora ai oia. No reira, ua opua na metua o Eva e afa’i ia’na i ô i te tupuna vahine fetii ra, o Rose i te pue tau mahanahana.

I roto i te feruriraa o Eva, ua tauatini te mau tumu e riro ai teie ei mana’o hape roa. Te hoê tumu, e vai atea ïa oia i to’na mama. Te tahi atoa, oia ho’i, e faaru’e mai oia i to’na utuafare e to’na mau hoa. E aita atoa oia i mâtau i te tupuna vahine fetii Rose. Mea au maitai oia i te vahi tei reira oia, mauruuru roa.

Tera râ, aita roa hoê a’e mana’o mârô e aore râ, taviriviriraa i te mata i nehenehe e faataui i te faotiraa. No reira, ua faanaho o Eva i to’na afata tauihaa e ua tere i te tereraa roa e to’na papa no te haere i te fare o te tupuna vahine fetii Rose.

I te taime ihoa a taahi ai o Eva i te avae i roto i te fare, ua au ore roa oia.

E mea tahito roa te mau mea atoa ! Ua î te mau vahi atoa i te buka tahito, te mau mohina û rau huru ê, e te mau faarii urina ua î roa i te poe, i te fana e te mau pitopito.

Te tupuna vahine fetii Rose ana’e te ora ra i reira ; aita roa’tu oia i faaipoipo. Te tahi noa iho ohipa e ora i reira, maori râ, te hoê mimi rehurehu tei au roa ia imi i te vahi teitei roa a’e i roto i te piha tata’itahi i reira oia e apa’e ai, a hi’o noa mai ai mai te hoê taita po’ia i te mau mea atoa i raro iho.

Te fare iho, mai te huru ra e, e mea mo’emo’e roa. Tei te atea ê roa i roto i te mataeinaa, i te vahi e mea atea te fare te tahi i te tahi. Aore hoê taata i te faito matahiti o Eva e ora ra i te atearaa afa maire. Na te reira i haamo’emo’e roa’tu ia Eva.

I te haamataraa aita oia i tau’a rahi roa i te tupuna vahine fetii Rose. Ua feruri rahi a’e oia i to’na mama. I te tahi taime, e ara noa oia i te pô, ma te pure ma to’na varua atoa ia maitai mai to’na mama. E noa’tu e aita te reira i tupu oioi mai, ua haamata o Eva i te mana’o e, te mata ara ra te Atua i ni’a i to’na mama.

I te pae hopea, ua tae mai te parau e, ua manuïa maitai te tapuraa, e i teie nei, te toe noa ia Eva maori râ, ia faaoroma’i e tae roa’tu i te hopea o te pue tau mahanahana. Tera râ, e ere roa’tu te mea au na’na te faaoroma’i !

I teie nei, ma te mana’o hau no ni’a i to’na mama, ua haamata o Eva i te haapa’o rii a’e i te tupuna vahine fetii Rose. E vahine rahi oia—E mea rahi te mau mea atoa i ni’a ia’na : to’na reo, ta’na ata, to’na huru. E ere i te mea ohie na’na ia faanuu haere, tera râ, e himene noa oia e te ataata a rave noa ai i te ohipa, e e î roa te fare i ta’na ata. I te mau pô atoa e parahi oia i ni’a i to’na tofa, e rave mai i ta’na papa’iraa mo’a, e e tai’o ma te puai. E a tai’o ai oia, e faahiti oia i te tahi mau taime i te mau parau mai te huru « Oh, aita e ti’a ia’na ia rave i te reira ! » e aore râ, « Ahani pai e, tei reira atoa vau ! » e aore râ, « E ere anei e, o te mea nehenehe roa a’e ïa ta’u i faaroo a’enei ! » E i te mau pô atoa, a tuturi ai raua toopiti i piha’i iho i te ro’i o Eva no te pure, e faahiti te tupuna vahine fetii Rose i te mau pure nehenehe roa a’e, ma te haamauruuru i te Metua i te Ao ra no te mau manu ninamu e te mau tumu raau, te mau toparaa mahana e te mau fetia, e te « faahiahia o te ti’araa taata ora ». No Eva, mai te huru ra e, ua mâtau o Rose i te Atua mai te au i te hoê hoa.

A tere noa ai te tau, ua roaa ia Eva te hoê iteraa maere : e mea papû roa e, o te tupuna vahine fetii Rose te taata oaoa roa a’e ta’na i mâtau !

No te aha râ mai te reira ai ?

E aha te mea i oaoa ai oia ?

Aita oia i faaipoipo-noa-hia a’e, aita ta’na e tamarii, aita hoê taata no te parahi i piha’i iho ia’na ei hoa a’e no’na maoti te mimi rehurehu, e e mea fifi roa no’na ia rave i te tahi mau ohipa rii mai te taamu i to’na tiaa e ia ta’uma na ni’a i te e’a.

Ia haere oia i te oire, e oomo oia i te mau taupoo rarahi uouo au ore. Tera râ, aita te taata e ata ia’na. E haaputuputu mai râ ratou i piha’i iho ia’na, ma te hinaaro e paraparau ia’na. Ua riro na o Rose ei orometua haapii i te fare haapiiraa, e e ohipa matarohia na te mau piahi tahito—i teie nei ua paari e ua tamariihia—ia tape’a e ia paraparau. E haamauruuru ratou ia’na no te riroraa ei faaururaa maitai i roto i to ratou oraraa. Pinepine ratou i te ataore. I te tahi mau taime, e ta’i ratou.

A tere noa ai te pue tau mahanahana, ua rahi noa’toa te taime a parahi ai o Eva i piha’i iho ia Rose. Ua haere raua e orihaere, e ua haapii mai o Eva i te taa-ê-raa i rotopû i na manu « moineau » e te « pinson ». Ua pafa’i oia i te tahi hotu va’ova’o (sureau) e ua hamani i te mômona anani. Ua haapii mai oia no ni’a i to’na tupuna metua vahine tei faaru’e i to’na fenua ai’a, ua fano na ni’a i te moana, e ua ratere na roto i te mau mou’a no te parahi i piha’i iho i te Feia Mo’a.

Aita i maoro ua roaa faahou ia Eva te tahi iteraa maere : e ere noa e, te tupuna vahine fetii te taata oaoa roa a’e ta’na i ite, o Eva iho, e mea oaoa a’e oia i te mau taime atoa tei piha’i iho oia ia’na.

I teie nei, ua tere oioi roa te mau mahana o te pue tau mahanahana. Hou a ite ai Eva, ua parau te tupuna vahine fetii Rose e, fatata te taime no Eva i te ho’i i te fare. Ua tia’i noa o Eva i taua taime ra mai te mahana a tae mai ai oia, i teie nei râ, aita ïa oia i papû roa e aha to’na mana’o. Te ite ra oia i teie nei e, e mo’emo’e roa oia i teie fare tahito huru ê e te mimi e to’na tupuna vahine fetii here o Rose.

Te mahana na mua a’e to’na papa a tae mai ai no te faaho’i ia’na, ua ui atura o Eva i te uiraa ta’na i feruri noa i roto i te mau hepetoma e rave rahi : « E te tupuna vahine fetii Rose, no te aha oe e oaoa rahi ai ? »

Ua hi’o maitai maira o Rose e ua arata’i atura ia’na i mua i te hoê hoho’a peni e tarere noa ra i mua i te piha. E tao’a horo’a ïa na te hoê hoa here e te aravihi.

« E aha ta oe e ite ra i ni’a iho ? », ta’na ïa uiraa.

Hōho’a
E tamahine pionie o te ou’au’a ra

Ua ite o Eva i taua hoho’a peni ra na mua a’e, aita râ oia i haapa’o roa’tu. Hoê tamahine e ahu pionie to’na te hahaere ra na ni’a i te hoê purumu ninamu anaana. E mea matie maitai te mau aihere e te mau tumu raau. Ua parau o Eva e, « E hoho’a peni no te hoê tamahine. Mai te mea ra e, te ou’au’a ra oia ».

« E, e tamahine pionie o te ou’au’a ra ma te oaoa », te parau ïa a mama fetii Rose. « Te feruri nei au e, ua farii te mau pionie e rave rahi mau mahana poiri e te oto. E mea teimaha mau to ratou oraraa—eita e roaa ia tatou ia feruri. Tera râ, i roto i teie hoho’a peni, e mea anaana e te maitai ho’i te mau mea atoa. E mea peepee te taahiraa avae o teie tamahine, e te haere nei oia i mua e i ni’a ».

Ua faaea muhu ore noa o Eva, no reira, ua parau â te tupuna vahine fetii Rose : « Ua rau te mau ohipa aita e tupu nei mai ta tatou e hinaaro i roto i te oraraa, no reira, e nehenehe ihoa te hoê taata i te haaparuparu te mana’o e i te faatupu ino. Tera râ, ua ite au i te tahi mau taata, noa’tu e, aita te ohipa e tupu ra mai ta ratou e hinaaro, e faatumu ratou i te mana’o i ni’a i te mau mea maere e te mau temeio o te oraraa. Teie te mau taata oaoa roa a’e ta’u i ite ».

« Eita râ oe e nehenehe e pata noa i te hoê pitopito, ua taui te oto ei oaoa », te parau ïa a Eva.

« Eita, peneia’e eita », ua ataata marû noa te mama fetii Rose, « tera râ, aita te Atua i hamani ia tatou ia vai noa i roto i te oto. Ua hamani Oia ia tatou ia roaa te oaoa !3 No reira mai te mea e, e ti’aturi tatou Ia’na, e tauturu mai Oia ia tatou ia ite i te mau mea maitai o te oraraa nei, te mau mea maramarama, e o te horo’a mai i te ti’aturiraa. E e mea papû roa e, e maitai a’e te ao nei. Eita, eita ihoa e tupu ta’ue noa mai, tera râ, ia hi’o-maitai-hia, e hia ohipa te maitai ta’ue noa mai ? I to’u mana’o, te mau mea maitai roa a’e, mai te faraoa hamanihia i te fare iho, e aore râ, te confiture anani, titauhia te faaoroma’i e te ohipa ».

Ua feruri o Eva maa taime iti e na ô a’era, « Peneia’e e ere i te mea ohie no te mau taata aore i farii i te mau mea maitatai atoa i roto i to ratou oraraa ».

« E Eva iti e, te mana’o mau ra oe e, e mea maitai hope roa to’u oraraa ? » Ua parahi a’era mama fetii Rose i piha’i iho ia Eva i ni’a i te tofa. « Ua tae roa i te hoê taime ua pe’ape’a roa vau, aita vau i hinaaro ia aro faahou ».

« O oe ? », te uiraa ïa a Eva

Ua ueue te upoo o mama fetii Rose. « E rave rahi te mau mea o ta’u i hiaai i roto i to’u oraraa ». A paraparau noa ai oia, ua tupu te oto i roto i to’na reo aore â o Eva i faaroo a’enei i te reira. « Te rahiraa o te reira mau ohipa aita roa’tu i tupu. Te tahi oto i muri iho i te tahi. I te hoê mahana ua ite a’era vau e, eita roa’tu to’u oraraa e riro mai ta’u i ti’aturi. Ua riro te reira mahana ei mahana oto rahi. Ua ineine roa vau no te faaru’e i te mau mea atoa, e ia ora i roto i te ahoaho rahi ».

« E aha ïa ta oe i rave ? »

« Aita hoê a’e ohipa no te hoê tau. Ua riri au. Ua riro mau vau mai te hoê tupapa’u ». E ua ata a’era oia maa vahi iti, e ere râ tera ata rahi matarohia ta’na, e faaroohia i roto i te fare taatoa. « ‘Aita i tano’, o te himene ïa ta’u i himene tamau noa i roto i to’u upoo. Tera râ, i te pae hopea, ua itehia ia’u te hoê mea tei faatahuri i to’u oraraa taatoa ».

« E aha te reira mea ? »

« Te faaroo », mata ataata mai nei mama fetii Rose. « Ua itehia ia’u te faaroo. E ua horo’a mai te faaroo i te tia’i. E ua horo’a mai te faaroo e te tia’i ia’u i te ti’aturi e, ia tae i te hoê mahana, e maramarama te mau mea atoa, na roto i te Faaora, e faarirohia te mau mea hape atoa ei mau mea ti’a. I muri a’e i te reira, ua ite a’era vau e, te e’a i mua ia’u, e ere ïa i te e’a oto e te repo mai ta’u i feruri na. Ua haamata a’era vau i te ite i te mau ninamu anaana, te mau matie maramarama,e te mau uteute puai, e ua faaoti a’era vau e, e ma’iti au—e nehenehe ta’u e faaea noa i roto i te oto, e ia huti haere noa i to’u na avae ma te aroha, e aore râ, e nehenehe ta’u e faatupu i te tahi faaroo iti, e oomo i te hoê ahu maitai, e oomo i te tiaa nehenehe, e e haere ma te himenemene ». I teie taime, e mea peepee to’na reo mai to te tamahine i roto i te hoho’a peni.

Ua toro atura o mama Rose i te rima i ni’a i te amuraa na’ina’i e ua huti maira i ta’na mau papa’iraa mo’a tahito i ni’a i to’na na turi. « Aita vau e mana’o nei e, ua ma’i-mau-hia vau—Aita vau i papû e, e nehenehe ta oe e faaore i to oe ma’i na roto noa i te tauiraa i to oe feruriraa. Tera râ, ua feruri mau vau e, tei roto vau i te ahoaho rahi ! Oia mau, ua farerei au i te mau mahana ati rahi, tera râ, noa’tu ta’u mau otoraa e ta’u mau haape’ape’araa, eita te reira e taui i taua mau ohipa ra—e rahi roa’tu râ te inoraa. Ua haapii mai te faaroo i te Faaora ia’u e, noa’tu te mau mea i tupu i mutaa iho ra, e nehenehe to’u aamu e hope ma te oaoa ».

« Mea nahea oe e ite ai i te reira ? », te uiraa ïa a Eva.

Ua huri a’era mama Rose i te hoê api i roto i ta’na Bibilia e na ô maira, « Te parauhia ra i ô nei :

« ‘E parahi [te Atua] i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no’na, e ei piha’i atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou.

« E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa ; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra ?’ »4

Ua hi’o maira te tupuna vahine fetii Rose ia Eva. Ua ataata maira oia ma te muhumuhu mai ma te reo maotooto rii, « E ere anei teie i te mea nehenehe roa a’e ta oe i faaroo a’enei ? »

Ua feruri a’era o Eva e, e mea nehenehe mau.

Ua hurihuri a’era o mama Rose i te tahi mau api e ua faatoro atura i ni’a i te hoê irava ia tai’o o Eva : « O te mau mea aore i hi’ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te tari’a ra, aore ho’i i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».5

« Na roto i teie huru ananahi hanahana », te parau ïa a mama Rose, « no te aha e haape’ape’a ai te upoo no te mau mea tahito e aore râ to teie mahana, o te ore e tu’ati roa ra i ta tatou i faanahonaho ? »

Faatu’atu’a a’era te mata o Eva. « Heru na », ua parau oia. Na ô atura oia e, « Te parau ra oe e, te oaoaraa, o te tia’iraa ïa ma te faaoroma’i i te oaoa a muri a’e ? » Ei te mure ore noa anei te oaoa ? Eita anei te tahi tuhaa e nehenehe e tupu i teie nei ?

« E, oia, e nehenehe ! », te parau ïa a mama Rose. « Aiû e, ua riro teie taime ei tuhaa no te mure ore. Aita te reira e haamata noa i muri a’e i to tatou poheraa ! E faaaraara te faaroo e te tia’i i to oe mata i ni’a i te oaoa tei tuuhia i mua ia oe.

« Ua ite au i te hoê pehepehe te na ô ra e, ‘Te mure ore—e apaparaa ïa no te mau mea o teie tau’.6 Aita vau i hinaaro i to’u mure ore ia riro ei apaparaa no te mau ‘mea o teie tau’ poiri e te ri’ari’a. E aita atoa vau e hinaaro ia ora i roto i te poiri o te hoê fare tapuniraa, ma te faaoroma’i noa i to’u oraraa, ma te hi’o ore i te mau mea e haati ra ia’u, e ma te faaoroma’i riri noa i te hopea ino. Ua horo’a mai te faaroo i te tia’i ta’u i hinaaro no te ora oaoa i teie nei ! »

« E aha ïa te ohipa ta oe i rave i muri iho ? », te uiraa ïa a Eva.

« Ua faaohipa vau i te faaroo i roto i te mau fafauraa a te Atua na roto i te faaîraa i to’u oraraa i te mau mea faufaa. Ua haere au i te haapiiraa. Ua roaa to’u ite. Na roto i te reira, ua roaa te hoê toro’a ia’u o ta’u i here ».

Ua feruri o Eva i te reira maa taime iti e na ô a’era, « E mea papû roa râ e, e ere na te ohiparaa i faaoaoa ia oe. E rave rahi te taata ohipa roa aore e oaoa nei ».

Ua ui maira mama Rose e, « No hea mai to oe paari rahi, o oe hoê taata apî roa ? » « Ua ti’a mau oe. E te rahiraa o te reira mau taata ohipa roa e te oaoa ore, ua mo’ehia ia ratou te ohipa faufaa roa a’e i te ao atoa nei—te ohipa ta Iesu i parau e, o te varua ïa o Ta’na evanelia ».

« E e aha te reira ? », te uiraa ïa a Eva.

Na ô maira o Rose, « O te here ïa—te hinaaro mau o te Mesia. « Te ite ra oe, te mau mea atoa i roto i te evanelia—te mau parau atoa e ti’a, e mea ti’a, e titauhia—e arata’i pauroa te reira i ni’a i te here. Ia here ana’e tatou i te Atua, e hinaaro ïa tatou e tavini Ia’na. E hinaaro tatou ia riro mai Ia’na te huru. Ia here ana’e tatou i to tatou mau taata tupu, e faaea ïa tatou i te feruri tamau i to tatou iho mau fifi, e e tauturu tatou ia vetahi ê ia tatara i to ratou iho mau fifi ».7

« O te reira te mea e faaoaoa ia tatou ? », te uiraa ïa a Eva.

Ua ueue te tupuna vahine fetii Rose i te upoo e ua ataata, ma te roimata i roto i te mata. « E, e ta’u here iti. O te reira te mea e faaoaoa ia tatou ».

Ua taui roa

I te po’ipo’i a’e ua apa o Eva i to’na tupuna vahine fetii Rose, e ua haamauruuru ia’na no te mau mea atoa ta’na i rave. Ua ho’i oia i piha’i iho i to’na utuafare e to’na mau hoa e to’na fare e te mau taata i te tahi a’e pae i ô na.

Tera râ, ua taui roa oia.

A tupu noa ai o Eva i te paariraa, ua feruri pinepine oia i te mau parau a to’na tupuna vahine fetii Rose. Ua faaipoipo o Eva, ua fanau i te tamarii, e ua ora i te hoê oraraa maoro e te nehenehe.

E i te hoê mahana, a ti’a ai oia i roto i to’na iho fare, mata’ita’i noa ai i te hoê hoho’a peni no te hoê tamahine ahuhia i te ahu pionie, te haere ra na ni’a i te hoê e’a ninamu maramarama, ua ite a’era oia e, ua tae’a-atoa-hia ia’na te matahiti o te tupuna vahine fetii Rose i taua pu’e tau mahanahana nehenehe ra.

Hōho’a
E tamahine pionie o te ou’au’a ra

I to’na taaraa i te reira, mai te huru ra e, te ooru ra te tahi pure taa ê i roto i to’na aau. E ua farii o Eva i te mauruuru no to’na oraraa, no to’na utuafare, no te faaho’i-faahou-raa-hia mai te evanelia a Iesu Mesia, e no taua pu’e tau mahanahana ra era ê te tau, a haapii mai ai te tupuna vahine fetii o Rose8 ia’na no ni’a i te faaroo, te tia’i e te here.9

Hoê haamaitairaa

E au mau tuahine here, e au mau hoa i roto i te Mesia, te ti’aturi nei au, e te pure nei au e, ua haaputapû te hoê mea i roto i teie aamu i to outou aau, e ua faauru i to outou varua. Ua ite au te ora nei te Atua e te here nei Oia ia outou tata’itahi.

A ratere ai outou na ni’a iho i to outou e’a maitai o te ti’araa pipi, te pure nei au e, e faaitoito te faaroo i to outou mau taahiraa atoa i ni’a i to outou e’a ; e faaaraara te tia’i i to outou na mata i ni’a i te mau hanahana ta te Metua i te Ao ra i faataa no outou ; e ia î to outou aau i te here i te Atua e i Ta’na mau tamarii paatoa. Ei Aposetolo na te Fatu, te vaiiho atu nei au i te reira ei iteraa papû e ei haamaitairaa na’u, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi’o ei hi’oraa, Mataio 13:24-30 ; 18:23-35 ; 20:1-16 ; 22:1-14 ; 25 ; Luka 10:25-37 ; 15:11-32.

  2. Hi’o ei hi’oraa, Thomas S. Monson, « Arata’ihia i te fare ma te hau », Liahona, Novema 2014, 67-69 ; « Te here—te mana’o tumu o te evanelia », Liahona, Me 2014, 91-94 ; « Aita roa tatou e haere o tatou ana’e iho », Liahona, Novema 2013, 121-24 ; « E horo’a mai te haapa’o i te mau haamaitairaa », Liahona, Mae 2013, 89-92.

  3. Hi’o 2 Nephi 2:25.

  4. Apokalupo 21:3-4.

  5. 1 Korinetia 2:9.

  6. « Forever—is composed of Nows », i roto Final Harvest : Emily Dickinson’s Poems, sel. Thomas H. Johnson (1961), 158 ; hi’o atoa poetryfoundation.org/poem/182912.

  7. Hi’o Luka 9:24.

  8. « Often the prickly thorn produces tender roses » (Ovid, Epistulae ex ponto, buka 2, episetole 2, reni 34 ; « Saepe creat molles aspera spina rosas »).

  9. Hi’o Moroni 7:42.