2010–2019
Ei hi’oraa oe e ei maramarama
Atopa 2015


Ei hi’oraa oe e ei maramarama

A pee ai tatou i te hi’oraa o te Faaora, tei ia tatou atura ïa te rave’a no te riro ei maramarama i roto i te oraraa o te taata.

E au mau taea’e, e au mau tuahine here, ua oaoa roa vau i te ti’a-faahou-raa i rotopu ia outou. Mai ta outou i ite, mai to tatou haaputuputuraa i eperera ra, ua heva tatou i te faaru’eraa mai e toru o to tatou mau aposetolo here : te peresideni Boyd K. Packer, Elder L. Tom Perry, and Elder Richard G. Scott. Ua ho’i ratou i to ratou fare i te ra’i. Te mihi nei tatou ia ratou. Ua mauruuru ho’i tatou no to ratou hi’oraa no te here Mesia e no te mau haapiiraa faauru ta ratou i vaiiho mai ia tatou nei.

Te faatae nei tatou i to tatou here i to tatou nau aposetolo apî, Elder Ronald A. Rasband, Elder Gary E. Stevenson, e Elder Dale G. Renlund. maeva ia outou. E mau taea’e teie tei pûpû ia ratou i te ohipa a te Fatu. Ua ineine maita’i ratou no te faaî i te ti’araa teitei tei piihia ratou.

Aita i maoro a’enei, te tai’o ra vau e te feruri ra vau i ni’a i te mau papa’iraa mo’a, e e piti irava ta’u i tape’a mai. Ua mâtau maita’i tatou i teie nau irava. A tahi, no roto mai ïa i te Haapiiraa i ni’a i te Mou’a. « Oia atoa to outou maramarama, ia anaana ïa i mua i te aro o te taata nei, ia hi’o ratou i ta outou parau maita’i, e ia haamaita’i i to outou Metua i te Ao ra ».1 Te piti, o te hoê ïa irava tei puta mai a feruri ai au i te auraa o te irava matamua. Mai roto mai te reira i te episetole a Paulo ia Timoteo : « Ei [hi’oraa] oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haere’a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii-ore ».2

I to’u mana’o, te faataa nei te piti o te irava i te tuhaa rahi no te haapa’oraa i te matamua. E riro tatou ei hi’oraa no tei faaroo ra na roto i te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia i te parau, i te haere’a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii-ore. A na reira ai tatou, e anaana mai to tatou maramarama ia hi’o mai te mau taata.

Ua haere pauroa mai tatou i ni’a i te fenua nei e ua horo’ahia mai te Maramarama o te Mesia. A pee ai tatou i te hi’oraa o te Faaora e a ora ai mai Ta’na i ora e mai Ta’na i haapii mai, e ama mai teie maramarama i roto ia tatou no te haamaramarama i te e’a o te mau taata.

E ono huru ta te aposetolo Paulo i vauvau mai, e mau huru e faaanaana i to tatou maramarama. E hi’o na tatou i te reira tata’itahi.

E parau na mua vau i na huru toopiti matamua—te riroraa ei hi’oraa i te parau e i te haere’a. Te mau parau ta tatou e faaohipa, e nehenehe te reira e faateitei e aore râ e haamauiui e e faaino. I roto i teie nei ao, i teie anotau, ua purara roa te parau tû’a’â (profane) e e au e, ua ati roa ia tatou i te mau maaraa puromu atoa. E mea fifi eiaha ia faaroo i te i’oa o te Atuaraa tei faahiti-faufaa-ore-hia e tei faatura-ore-hia. E au e, ua mau roa te mau parau faufau i roto i te afata teata, te mau hoho’a, te mau buka e te pehe. Te parau-hua-hia nei te mau parau tahitohito e te riri na te vaha maniania. E parau na tatou i te taata ma te here e te faatura, ma te vai mâ noa ta tatou mau parau e ma te haapae i te mau parau e te mau reo e haapêpê e e inoino mai te taata. E pee ana’e i te hi’oraa o te Faaora tei paraparau ma te huru faaoromai noa e ma te maita’i i roto i Ta’na tau taviniraa.

Te huru ta Paulo i faahiti i muri iho, oia ho’i, te aroha, tei parauhia o « te hinaaro mau o te Mesia ».3 Te ti’aturi nei au e, te vai ra ati noa iho ia tatou te taata otahi, te taata ma’i e te taata tei fiu te aau. Tei ia tatou nei te rave’a no te tauturu ia ratou e no te faateitei i to ratou varua. Ua faatae te Faaora i te tia’i i roto i tei tapineva, e te puai i tei paruparu. Ua faaora Oia i te feia ma’i ; ua faahaere Oia i te pirio’i, ua ite te mata pô, ua faaroo te tari’a turi. Ua faati’a atoa mai Oia i te taata mai te pohe mai. I roto i Ta’na tau taviniraa, ua toro Oia i te rima ma te aroha i te feia atoa i roto i te ati. Ia pee atu tatou i To’na hi’oraa, e mau oraraa ta tatou e haamaita’i, e to tatou atoa nei ho’i.

I muri iho, ei hi’oraa tatou i te huru o te aau. Ta’u nei tatararaa, oia ho’i, e tutava tatou ia roaa te marû, te mauruuru, te faaoreraa hapa e te hinaaro mau i roto i to tatou oraraa. E riro teie mau huru i te horo’a mai ia tatou i te hoê varua e haaputapû i te oraraa o te taata ati a’e ia tatou. Ua fana’o vau na roto i te mau matahiti i te ohiparaa e te feia e rave rahi roa e varua mai te reira te huru. E mana’o taa ê te tae mai ia ti’a tatou ia ratou ra, e mana’o e te hinaaro ia ohipa e o ratou e ia pee i to ratou hi’oraa. E anapanapa ratou i te Maramarama o te Mesia, o te tauturu nei ia tatou ia putapû i To’na here ia tatou.

Ei faahoho’araa no te iteraa te taata i te maramarama mai roto mai i te hoê varua mâ e te here, e faati’a atu vau i te hoê aamu tei tupu a tau matahiti i teie nei.

I tera ra taime, te farerei ra te feia faatere o te Ekalesia i te mau ti’a no Ierusalema no te tau’aparau i te parau tarahu no te fenua i ni’a iho e patuhia ai te pû a te Ekalesia i Ierusalema. No te farii i taua mau parau faati’a ra, titauhia ia farii te Ekalesia eiaha te ohipa pororaa ia ravehia e to tatou mau melo e faaea mai i te pû. I muri mai i te mau faaauraa, ua parau mai hoê ti’a Iseraela tei mâtau maita’i i te Ekalesia e to’na mau melo e, ua ite oia e faatura te Ekalesia i te faaauraa eiaha te ohipa pororaa. « Teie noa râ », ua parau oia no ni’a i te mau piahi e haere mai i reira, « e nahea pai tatou i te maramarama i roto i to ratou na mata ? »4 Ia anaana noa mai te reira maramarama taa ê i roto ia tatou, ia itehia mai e ia auhia mai e te taata.

Te riroraa ei hi’oraa no te faaroo, te auraa ra, e ti’aturi tatou i te Fatu e i Ta’na parau. Te auraa ra, te vai ra e te aupuru nei ho’i tatou i te mau ti’aturiraa o te arata’i i to tatou mau mana’o e mau ohipa. E riro to tatou faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e i to tatou Metua i te Ao ra, i te faauru mai i te mau mea atoa e rave tatou. I roto i te taa ore o to tatou nei anotau, te umeumeraa o te mana’o e te arepurepuraa o te oraraa tamahana, e riro mai te faaroo haapa’o tamau ei tutau no to tatou oraraa. A haamana’o e, eita te faaroo e te feaa e vai i te hoê â taime i roto i te feruriraa i te taime hoê ra, o te a’ua’u te tahi i te tahi. Te parau faahou nei au i tei parau-noa-hia mai ia tatou—oia ho’i, no te roaa, e ia vai noa ho’i te faaroo tei titauhia, e mea faufaa rahi ia tai’o, ia tuatapapa e ia feruri tatou i ni’a i te mau papa’iraa mo’a. E mea faufaa roa ino te paraparauraa i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure. Eita ta tatou e nehenehe e tau’a ore i teie mau mea, te imi tuutuu ore nei ho’i te enemi e to’na nuu i te tahi area iti i roto i to tatou haana tama’i, te hoê hape i roto i to tatou haapa’o maita’i. I parau te Fatu e, « A imi itoito noa, a pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa ho’i, e e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maita’i ».5

Te hopea, ei viivi ore tatou, te auraa ra, ua mâ to tatou tino, te feruriraa e te varua. Ua ite tatou e, e hiero to tatou tino, e ia ravehia te reira ma te tura e te faatura. Ia faaîhia to tatou feruriraa i te mana’o faateitei e te hanahana ma te faaatea-noa-hia i te mau mea e haaviivii i te reira. No te faariro i te Varua Maita’i ei hoa tamau no tatou, titauhia ia vai ti’amâ tatou. Te mau taeaʻe e te mau tuahine, e faatae mai te vai-mâ-raa i te mana’o hau, e e faaineine te reira ia tatou ia fana’o i te mau parau fafau a te Faaora. I parau Oia e, « E ao to tei mâ te aau, e ite ho’i ratou i te Atua ».6

A riro noa ai tatou ei hi’oraa i roto i te parau, i te haere’a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore, e ineine ïa tatou no te riro ei maramarama no to teie nei ao.

E parau atu vau ia outou paatoa, ia outou ihoa râ te feia apî, a faaatea e a faaatea roa teie nei ao i te mau parau tumu e te mau arata’iraa tei horo’ahia mai ia tatou e te Metua here i te Ao ra, e faaatea noa atoa tatou i te naho’a rahi no te mea e mea taa ê tatou. E faaatea tatou no te mea e oomo tatou i te ahu tano. E taa ê tatou no te mea aita tatou e faaohipa nei i te parau tû’a’â e aita tatou e rave nei i te mau mea e haamauiui i to tatou tino. E taa ê tatou no te mea te haapae nei tatou i te parau ha’uti ti’a ore e te mau parau faahaahaa. E taa ê tatou a faaoti ai eiaha e faaî i to tatou feruriraa i te mau ma’itiraa raveʻa haaparareraa viivii e te faaino, o te iriti ê i te Varua mai roto mai i to tatou fare e to tatou oraraa. Papû roa e, e faaatea tatou ia rave tatou i te mau faaotiraa pae morare—e mau ma’itiraa e piri i te mau parau tumu e te mau faatureraa o te evanelia. Teie mau mea e faataa ê nei ia tatou i te rahiraa o to teie nei ao, e horo’a atoa mai ïa i taua maramarama ra e taua varua ra e anaana atu i roto i te hoê ao te rahi noa atura te poiri.

E mea fifi rii ihoa ia vai taa ê e ia ti’a otahi i roto i te naho’a rahi. E mata’u ihoa te taata i te mea e mana’ohia mai e te mea e parauhia mai. Teie te mau parau tamahanahana a te Salamo : « O Iehova to’u maramarama e to’u ora : o vai ho’i ta’u e mata’u atu ? o Iehova te tia’i ia’u ; e mata’u ho’i au ia vai ? ».7 A faariro ai tatou i te Mesia ei tumu no to tatou oraraa, e monohia to tatou mata’u i te itoito o to tatou ti’aturiraa.

Aita te oraraa e tere au noa, noa’tu â o vai tatou, e a taime ra, e mea teimaha rii te mau tamataraa e te mau fifi ta tatou e faaruru nei, e mohimohi rii to tatou maramarama. Atira noa’tu, na roto i te tautururaa a to tatou Metua i te Ao ra, apitihia i te tururaa o te tahi mau taata, e nehenehe ia tatou ia roaa faahou mai tera maramarama e faaanaana faahou â i to tatou e’a a horo’a ai i te maramarama tei titauhia paha no te tahi taata.

Ei faahoho’araa, teie te paraparau o te hoê pehepehe iti ta’u i tai’o a rave rahi matahiti i teie nei :

E taata êê ta’u i farerei i te pô

Tei pohe ta’na mori.

Ua tape’a vau

No te tu’ama i ta’u mori i ta’na.

Paaina mai nei te tahi vero i muri rii mai

E aueue haere ihora to te ao.

E i te revaraa atu te mata’i

Ua pohe ta’u mori !

Ho’i mai nei taua taata êê ra—

Te anapanapa noa ra ta’na mori !

Tei ia’na ho’i te auahi tao’a rahi

E ua tu’ama mai i ta’u !8

Te mau taeaʻe e te mau tuahine, e rave’a no tatou ia anaana i te mau mahana atoa ati a’e ia tatou, noa’tu â te huru o to tatou oraraa. A pee ai tatou i te hi’oraa o te Faaora, tei ia tatou atura ïa te rave’a no te riro ei maramarama i roto i te oraraa o te taata, to tatou iho anei mau melo utuafare e mau hoa, te hoa rave ohipa, te mau taata tei farerei-noa-hia e aore râ te taata êê.

Te parau nei au ia outou tata’itahi, e tamaiti e e tamahine outou na to tatou Metua i te Ao ra. Mai mua mai i To’na aro outou i te haereraa mai i ni’a i te fenua nei no te hoê tau, no te anaana i te here e te mau haapiiraa a te Faaora e no te faaanaana ma te mata’u ore i to outou maramarama ia ite mai te taatoaraa. Ia hope te reira tau i ni’a i te fenua nei, mai te peu ua rave outou i ta outou tuhaa, tei ia outou ïa te haamaita’iraa hanahana ia ho’i Ia’na no te ora e a muri noa’tu.

Auê ïa tamarûraa te mau parau a te Faaora : « O vau te maramarama o teie nei ao : o te pee mai ia’u ra e ore ïa e haere noa i te poiri, e maramarama ora ïa to’na ».9 Te faaite papû nei au No’na. O Oia to tatou Faaora e te Taraehara, to tatou Arai i mua i te Metua. O Oia to tatou hi’oraa rahi e to tatou puai. O Oia « te maramarama o te anaana mai nei i roto i te pouri ».10 Tatou paatoa e faaroo nei i to’u reo, ia ‘euhe tatou ia pee Ia’na, a riro ai ei maramarama anaana no to te ao, o ta’u ïa pure na roto i To’na i’oa mo’a, oia ho’i Iesu Mesia te Fatu, amene.