2010–2019
A hi’o na i to metua vahine
Atopa 2015


A hi’o na i to metua vahine

Aore e aroha i roto i te oraraa tahuti nei tei piri roa i te aroha mau o Iesu Mesia maori râ te here nounou ore o te hoê metua vahine here no ta’na tamarii.

E amui atoa vau ia outou no te maeva ia Elder Ronald A. Rasband, Elder Gary E. Stevenson e Elder Dale G. Renlund e ta ratou vahine i roto i te autaatiraa au roa a’e ta ratou e nehenehe e feruri.

A tohu ai oia no ni’a i te Taraehara a te Faaora, ua papa’i Isaïa, « Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto ».1 Ua haapapû mai te hoê orama hanahana no te mau mahana hopea nei e « Ua haere mai o [Iesu] i te ao nei… ia hopoi i te mau hara no te ao nei ».2 Te faaite papû nei te mau papa’iraa mo’a tahito e apî atoa e « ua faaora mai oia ia ratou ra, e i haamahu ia ratou, e i hopoi noa ho’i ia ratou i te mau mahana tahito atoa ra ».3 Te ti’aoro nei te hoê himene auhia ia « faaroo i te reo o to outou Faaora ! »4

Haamahu, rave, hopoi, faaora [reo peretane : bear, borne, carry, deliver]. E mau parau puai teie e te tamahanahana no ni’a i te Mesia. Te faatae nei ratou i te tauturu e te ti’aturi no te haere paruru, mai te vahi tei reira tatou, i te vahi e ti’a ia tatou ia haere—eita râ e tapae maoti râ te tahi tauturu. Te faahiti atoa nei teie mau parau i te hopoia, te aroraa, e te rohirohi—e tu’ati roa teie mau parau no te faaite i te misioni a taua Taata ra o tei aufau i te hoo eita e ti’a ia faaite, tei amo ia tatou i ni’a ia marua ana’e tatou, tei ta’ita’i ia tatou i mua ia pau ana’e to tatou puai, e tei faatae ia tatou i te utuafare ma te paruruhia i te taime e au ra e, ua atea roa te vahi paruru. Ua parau Oia, « i tono mai tau Metua ia’u ia faateiteihia vau i ni’a i te satauro… e mai ia’u i faateiteihia i ni’a… oia atoa e faateiteihia te taata i ni’a… i mua ia’u ».5

E ti’a anei râ ia outou ia faaroo atoa mai i roto i teie mau parau [reo peretane], i te tahi atu tufaa o te oraraa taata nei e faahiti atoa nei i teie mau parau—[teie te tahi atu â auraa no teie mau parau reo peretane ra] hapû e tô,amo e ta’ita’i,ohipa e fanau ? Mai ta Iesu i parau ia Ioane i te taime mau a rave ai Oia i te Taraehara, o Ta’na e parau atoa mai nei ia tatou paatoa, « A hi’o na i to metua vahine ! »6

Teie nei mahana te parau atu nei au mai teie atu vahi i te mea tei parauhia na mua’tu i ô nei : e aore e aroha i roto i te oraraa tahuti nei tei piri roa i te aroha mau o Iesu Mesia maori râ te here nounou ore o te hoê metua vahine here no ta’na ra tamarii. A hinaaro ai Isaïa, ma te faahiti i te parau no te Mesia, e faaite mai i te aroha o Iehova, ua faahiti oia i te hoho’a no te here o te hoê metua vahine. Ua ui oia, « E mo’e anei te aiû i te Metua vahine mau iho ? » Te parau nei oia e e mea maamaa, noa’tu e ere i te mea maamaa ia feruri e e mo’ehia tatou e te Mesia.7

Teie te huru o te here papû, « e faaoromai roa, e te hamani maitai… eita e imi i te maitai no’na iho… e faaoromai i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra haamahu i te mau mea atoa ra ».8 Te mea hau atu i te mahanahana, eita ïa taua aroha ra « e mou ».9 Ua parau Iehova e, « E taa ê ho’i te mau mou’a, huritumuhia ho’i te mau aivi, e ore râ tau hamani maitai ia oe e taa ê ».10 Mai te reira atoa te parau a to tatou mau metua vahine.

Te ite ra outou, eita ratou e faaoroma’i noa ia tatou, e tamau râ ratou i te faaoroma’i e o tatou. Eita te amoraa noa hou te fanauraa, e amoraa râ i te roaraa o te oraraa o te faariro i te ti’araa metua vahine ei oro’a faahiahia. Oia mau, te vai nei te tahi mau mea e mauiui te aau, ua ite râ te rahiraa o te mau metua vahine i roto ia ratou iho e e ti’aturiraa faito teitei roa’e teie, e te teimaha. Te teimaha o taua iteraa ra, tei ni’a ihoa râ i te mau tapono o te mau metua vahine apî, e teimaha hau ïa i te ri’ari’a roa.

Ua papa’i mai nei te hoê metua vahine apî faahiahia ia’u : « E aha i nehenehe ai i te hoê taata i te horo’a hua noa i te hoê tufaa rahi o to’na ti’amâraa no to’na here hohonu i ta’na tamarii ? No te aha te here o te hoê taata i riro ai e mea puai mau no reira oia i farii noa’i ia tuu ia’na iho i raro a’e i te hopoi’a, te paruparu, te pe’ape’a e te mauiui e ia tamau noa â i te farii i te reira ? E aha ïa huru here tahuti o te faaite ia oe e, ia fanau oe i te tamarii, e ere ïa to oe oraraa no oe faahou ? E ti’a te here o te metua vahine ia riro ei here hanahana. Aita’tu e haapapuraa no te reira. E aha ta te mau metua vahine i rave e e tufaa mau no te ohipa a te Mesia. Te iteraa e ua nava’i noa te reira no te faaite mai ia tatou te puai no taua huru here ra mai te faito teimaha e tae atu i te faito hanahana, e na ni’a noa â, e tae noa’tu i te taime e paruruhia e e faaorahia ai te tamarii hopea i ni’a i te fenua nei, e nehenehe ai ia tatou ia parau mai ta Iesu i parau, ‘[E te Metua !] ua oti ia’u te ohipa ta oe i ho mai na’u e rave ra’.11 »

Ma te nehenehe o taua rata e tavevo ra i roto i to tatou mau feruriraa, e faati’a atu vau e toru na ohipa tei tupu o te faahoho’a mai i te maitai hanahana o te mau metua vahine, tei itehia i roto i ta’u nei taviniraa tau na hebedoma noa i ma’iri a’enei :

Ta’u parau matamua o te hoê faaararaa, ia haamana’o tatou e te mau tautooraa a te metua vahine, e hope mai te hoê buka aamu, eiha râ i tera ihoa taime. Teie haamana’oraa no roto mai i ta’u aparauraa i te hoê hoa herehia e au ua hau i te 50 matahiti e te fatata ra i te pohe i rapae’au i teie faaroo ta’na i ite e e mea mau. Noa’tu â to’u tamata-noa-raa i te tamahanahana ia’na, aita i ti’a ia’u ia faahau ia’na. I te hopea, ua paraparau afaro mai oia ia’u. Ua na ô mai oia, « E Jeff, noa’tu â te mauiui ia ti’a’tu vau i mua i te Atua, ia mana’o vau, eita e maraa ia’u ia ti’a’tu i mua i to’u metua vahine. Te evanelia e ta’na mau tamarii, o te mea faufaa roa’e ïa ia’na. Ua ite au e, ua haamauiui au i to’na mafatu, e tera ïa o te haamauiui ra i to’u mafatu ».

I teie nei, ua ite papû roa vau e, i to’na poheraa, ua matara noa te rima here o to’na metua vahine no te farii ia’na ; te reira ho’i ta te mau metua e rave. Te tuhaa e hi’o maitai i roto i teie aamu, e nehenehe te mau tamarii e haamauiui i te aau o to ratou metua vahine. I ô nei atoa, te ite nei tatou i te tahi atu faahoho’araa o te hanahana. Aita e faufaa no’u ia faahaamana’o ia tatou e ua pohe Iesu ma te aau mauiui, te rohirohi e te teimaha i te amoraa i te hara a to te ao nei. No reira, i te mau taime atoa o te faahemaraa, e nehenehe tatou e « hi’o i [to tatou] metua vahine » oia’toa to tatou Faaora e ia faaherehere ia raua i te mauiui no ta tatou mau hara.

Te piti, e parau vau no ni’a i te hoê taure’are’a ti’amâ tei tomo i roto i te aua misioni e na roto râ i ta’na iho ma’itiraa ua ho’i oi’oi ïa oia i te fare no to’na hinaaro i te tane e no te tahi mauiui rahi ta’na i ite na roto i te reira. Ua vai ti’amâ noa â oia, ua aueue râ to’na faaroo, ua teiaha roa’tu â to’na mana’o, e ua hohonu roa’tu â to’na mauiui i te pae varua. Ua mauiui oia, ua taa ore oia, ua riri oia e ua oto oia.

E rave rahi mau hora tai’o-ore-hia ta to’na peresideni misioni, to’na peresideni titi, e te episekopo i horo’a no te tuatapapa, no te heva e no te haamaitai ia’na, te rahiraa râ o to’na mamae no’na iho ïa e ua tape’a oia i te reira i roto ia’na iho o tei ore ho’i e noaahia ia ratou. I roto i teie aamu, ua horo’a te metua tane i te taato’araa o to’na taime no te tauturu i teie tamarii, no te huru teimaha râ o ta’na ohipa, ua vai noa ïa teie nei tamaiti e to’na metua vahine i roto i te mau pô pouri huru roa o te feruriraa o raua ana’e. Te ao e te pô, te mau hepetoma matamua, te mau ava’e e tae roa i te mau matahiti, ua imi ratou i te rave’a no te faaoraraa. I roto i te mau tau iria (no’na te rahiraa o te taime e te tahi taime no te metua vahine), e te ri’ari’a hopea ore (te rahiraa o te taime no te metua vahine e te tahi taime no’na), ua faaite te metua vahine—teie faahou â taua parau teiaha ra e te nehenehe—ua horo’a oia i to’na iteraa papû i ta’na tamaiti no ni’a i te mana o te Atua, no Ta’na Ekalesia e To’na ihoa râ here no teie tamaiti. Ua faaite atoa oia i te hoê â taime i to’na iho here aueue ore, hope ore, pohe ore no’na. No te apiti i taua na pou faufaa rahi roa ino e piti o to’na oraraa—te evanelia a Iesu Mesia e to’na utuafare—ua pûpû noa oia i to’na aau atoa i roto i te pure tamau. Ua haapae oia i te ma’a e ua heva, ua heva oia e ua haapae i te ma’a, e ua faaroo e ua faaroo faahou â a faaite noa ai teie tamaiti ia’na i te mauiui o to’na mafatu. No reira ua amo—faahou â—oia ia’na, i teie râ taime e ere ïa e iva ava’e. Ua mana’o oia e te haaraa i roto i te mau tamataraa pae varua u’ana a ta’na tamaiti aita ïa e hopearaa.

Na roto râ i te maitai o te Atua, ta’na iho onoonoraa, e te tautururaa a te mau feia faatere o te Ekalesia, te mau hoa, te mau melo no te utuafare e te mau taote aravihi e rave rahi, ua ite teie metua vahine i ta’na tamaiti i te ho’iraa mai i te fenua i parauhia ra. Oia mau roa, te ite nei tatou e, aita e aore râ aita â taua huru haamaitairaa ra i tae mai ra i te mau metua atoa o te haape’ape’a nei i te mau huru oraraa rau o ta ratou mau tamarii, te vai nei râ te tia’i. E e ti’a ia haapapûhia e, aita te huru faahinaaroraa o teie tamaiti i taui ta’ue noa—aore roa taata i mana’o a’e i te reira.Tera râ ua taui rii rii noa to’na aau.

Ua haamata oia i te ho’i i te pureraa. Ua ma’iti oia, ma te hinaaro mau e te ti’amâ, i te amu i te oro’a. Ua noaa faahou ia’na te hoê parau faati’a no te hiero e ua farii i te hoê piiraa ei orometua haapii evanelia i te po’ipo’i roa, e e ua manuïa roa oia. E i teie nei, i muri a’e e pae matahiti, na roto i ta’na iho aniraa e te tautururaa a te Ekalesia, ua tomo faahou oia i roto i te aua misioni no te faaoti i ta’na taviniraa i te Fatu. Ua heva vau no te itoito, te parau ti’a e te faaotiraa a teie taure’are’a e to’na utuafare, ia faaafaro i te mau mea atoa e ia tauturu ia’na ia tape’a i to’na faaroo. Ua ite oia e, aua’a a’e te tautururaa a teie mau taata e rave rahi, ua ite atoa râ oia e, aua’a a’e na taata e piti faufaa roa’e i roto i to’na oraraa, tei hopoi ia’na e tei amo ia’na, tei ohipa i piha’iho ia’na e tei faaora ia’na—to’na Faaora, te Fatu o Iesu Mesia, e to’na metua vahine faaora, mana’o papû e te mo’a mau.

E te hopea, no roto mai ïa i te haamo’a-faahou-raa-hia te hiero no Mexico City i Mehiko, a toru noa hepetoma i teie nei. I reira, to maua te peresideni Henry B. Eyring iteraa i to maua hoa herehia o Lisa Tuttle Pieper i te ti’araa mai i roto i taua oro’a haamo’araa maitai. Ua ti’a mai râ oia ma te tahi fifi no te mea te amo ra oia i te hoê noa rima ta’na tamahine hapepa here, ia Dora, e i te tahi atu rima ua tamata i te faaha’uti i te rima hapepa a Dora ia nehenehe i teie nei tamahine faufaa mure ore a te Atua ia tahirihiri i te hoê horoi uouo e a tuo ai ma te faaroo e te mau melahi o te ra’i « Hosana, Hosana, Hosana i te Atua e te Arenio ».12

I te mau metua vahine i te mau vahi atoa, i mutaa ihora, i teie mahana aore râ to ananahi, te parau nei au, « Mauruuru. Mauruuru no te horo’araa i te ora, no te aupuraa i te mau varua, no te faatupuraa i te huru taata, e no te faaiteraa i te aroha mau o te Mesia ». I te Metua vahine ia Eva, ia Sara, Rebeka, e Rahera, ia Maria no Nazareta, e i te hoê Metua Vahine i te ra’i ra, te parau atu nei au, « mauruuru no ta outou ohipa faufaa rahi i te faatupuraa i te mau opuaraa no te ora mure ore ». I te mau metua vahine atoa i roto i te mau huru oraraa atoa, e tae noa’tu o ratou o te fifi nei—e na reira ho’i te taatoaraa o ratou—te parau atu nei au, « Ia vai te hau. Ti’aturi i te Atua e ia outou iho. Te rave maitai nei outou i te ohipa hau atu i ta outou e mana’o ra. E mau faaora outou i ni’a i te Mou’a no Ziona,13 e mai te Fatu ta outou e pee nei, e ore roa ‘to outou aroha e mou’ ».14 Aita’tu e taata ta’u e nehenehe e faahanahana hau atu â. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.