2010–2019
E maita’i e e oaoa te feia e haapa’o i te mau faaueraa a te Atua
Atopa 2015


E maita’i e e oaoa te feia e haapa’o i te mau faaueraa a te Atua

E riro te mau aua faatupûhia e te Fatu ei uahu papû i te ino e te mau faaûruraa hamani-ino-raa.

I te tahi taime i ma’iri a’e nei, a tere orihaere ai au i Auteraria, ua ratere au i te hoê o’o’a matarohia no te horue. A haere ai au i ni’a i te pae tahatai, ua faahiahia vau no te nehenehe o te fatiraa o te mau vave’a rahi i rapae i te o’o’a e te mau vave’a na’ina’i tere haere i te hiti o te pae miti.

A hahaere noa ai au i ta’u nei orihaereraa, farerei atu ra vau i te hoê pupu faahee horue marite. E mea huru riri to ratou i te tahi ohipa, ma te paraparau puai e te tohu i te pae miti. I to’u aniraa tu eaha te fifi, ua faaite ihora ratou ma te tohu i to ratou rima i te vahi fatiraa o te mau vave’a rahi rapae i te o’o’a.

« A hi’o i’ô », faahiti mai ra te hoê o ratou ma te iria. « Te ite ra oe i te aua ? » Ma te hi’o faatata atu, ua ite au i te hoê aua o te tarava nei i te tahi atu pae o te o’o’a, i te vahi mau te reira te mau vave’a rahi o te ume mai e fati ai. E au ra e, ua hamanihia te aua i te hoê materia paari o tei raraahia, tei tape’ahia e te mau poito i ni’a i te pape. Ia au i te mau taata faahee horue, e topa roa teie upe’a i raro i te moana.

Ua parau faahou te taata faahee horue marite : « Tei ô nei matou no te hoê noa taime ratere i roto i te oraraa no te faahee i te reira mau vave’a rahi. E nehenehe matou e faahee atu i te mau vave’a na’ina’i o te fati nei i roto i te o’o’a, are’a ra e ore roa ta matou e nehenehe e faahee i te mau vave’a rahi, no te aua. Aita roa’tu matou i ite no te aha te vai nei teie aua. Ta matou noa i ite, ua mau’a rahi roa to matou tere.

No te mea te rahi noa’tu ra te inoino o te mau faahee horue marite, ua haru atu to’u mata i ni’a i te tahi faahee horue tapiri mai—e taata paari-rii atu e mai te huru ra e, no te reira iho vahi—mai te mea ra e, te rahi noa’tura to’na oroma’i ore a faaroo ai i te mau amuamuraa puai no ni’a i te aua.

I te pae hopea, ua ti’a oia e ua haere atu i pihai’iho i te pupu. Ma te faahiti ore i te hoê noa a’e parau, iriti mai ra oia i te hoê hi’o fenua mai roto mai i ta’na pute tua e horo’atura i te hoê o te faahee horue, ma te faatoro i te aua. Ua hi’o atu te mau taata faahee horue tata’itahi i roto i te hi’o fenua. Ia tae mai i to’u taime, na roto i te tauturu a te hi’o faarahi, ua ti’a ia’u ia ite i te tahi ohipa aita i ti’a ia’u ia ite na mua a’e : te mau repe—te tamaa ra te mau ma’o rarahi i piha’i iho i te a’au i te tahi atu pae o te aua.

Ua maru ohie roa-tu-râ te pupu. Rave iho ra te taata faahee i ta’na hi’o fenua, fariu atu ra e haere atu ra. I to’na na-reira-raa, ua parau oia i te mau parau aore roa e mo’ehia ia’u : « Eiaha e amuamu rahi roa i te aua » ta’na ïa parau, « o te rave’a ana’e ïa no te paruru ia oe eiaha ia amuhia ».

Ma te ti’a i ni’a i teie tahatai nehenehe roa, ua taui oioi atu ra to matou mau hi’oraa. Teie aua ta matou i hi’o ei mea paari e te ta’oti’ahia—te huru faaore i te oaoa e i te aehuehu no te faahee i te mau vave’a rahi mau—ua riro ïa ei ohipa taaê mau. Ma to matou ite apî i te ati o te taponi i raro a’e noa i te miti, e horo’a te aua i teie nei te paruru, te ora e te hau.

A haere ai outou e ô vau nei na ni’a i te mau e’a o te oraraa e a imi noa ai ia faatupu i to tatou mau moemoea, te mau faaueraa a te Atua e te mau ture—mai te aua—e mea fifi te tahi mau taime ia taa i te reira. E au ra ê, e mea etaeta e te farii ore, te opanihia nei te hoê e’a hi’oraa arearea e te anaanatae e o te peehia ra e te mau taata e rave rahi. Mai ta te Aposetolo Paulo i tatara mai, « te ite arehurehu nei tatou »,1 na roto i te hoê iteraa taoti’ahia mai te reira te huru, pinepine tatou i te ore e taa i te mau fifi rarahi o te taponi nei i raro a’e rii noa.

Are’a ra, o Oia tei « ite i te mau mea ato’a »,2 ua taa maita’i tei hea teie mau ati. Ua horo’a mai ia tatou i te tauturu hanahana, na roto i Ta’na mau faaueraa e te arata’iraa here, ia ti’a ia tatou ia ape i te reira mau ati—ia nehenehe ia tatou ia ora i te hoê oraraa paruruhia i te mau tino hamata’u pae varua e i te fifi o te hara.3

E faaite tatou i to tatou here i te Atua—e i to tatou faaroo Ia’na—na roto i te rave-maita’i-raa i te mau mahana ato’a no te pee i te e’a ta’na i faataa no tatou e i te haapa’oraa i te mau faaueraa o Ta’na i horo’a mai ia tatou. E faaite taaê tatou i te reira faaroo e te reira here i roto i te mau taime aita tatou e taa maita’i i te tumu o te faaueraa a te Atua, aore ra te e’a taaê ta’na e parau nei ia tatou ia rave. E mea huru ohie ia pee i te hoê e’a i roto i te aua, ia ite ana’e tatou e, te vai nei te mau tino hamata’u e to ratou mau niho oeoe e ‘au haere noa ra na rapae mai. E mea fifi roa’tu ia tape’a noa i to tatou e’a i roto i te aua, ia ite ana’e tatou i te mau vave’a faahiahia e te faahema i te tahi atu pae. Are’a râ, i roto i te reira mau taime—taime e ma’iti ai tatou ia faaohipa i to tatou faaroo, ia tuu i to tatou ti’aturiraa i roto i te Atua, e e faaite i to tatou here Ia’na—e tupu ai tatou i te rahi e, e upooti’a.

I roto i te Faufaa apî, aita o Anania i haro’aro’a i te faaue a te Fatu ia imi e ia haamaita’i ia Saulo—hoê taata o tei mau i te parau faati’a ia tuu i te fare tape’araa te mau taata o te ti’aturi i te Mesia. Tera râ, no te mea ua haapa’o oia i te faaue a te Atua, ua riro Anania ei mauhaa i roto i te fanauraa pae varua o te aposetolo Paulo.4

A ti’aturi ai tatou i te Fatu, e faaohipa i to tatou faaroo, e haapa’o i Ta’na mau faaueraa, e e apee i te e’a Ta’na i faataa no tatou, e hau atu tatou i te riro i te huru taata ta te Fatu e hinaaro ia tatou ia riro mai. O teie « riroraa »—teie fariuraa o te aau—te mea faufaa a’e. Ua haapii mai o Elder Dallin H. Oaks ia tatou : « Eita e nava’i ia rave noa te hoê taata i te ohipa maita’i ma te feruri ore. E ere te mau faaueraa, te mau oro’a, e te mau fafauraa o te evanelia i te hoê tapura no te mau ohipa i tuuhia’tu i roto i te tahi afata i te ra’i ra. Te evanelia a Iesu Mesia, o te hoê ïa faanahonahoraa o te faaite ia tatou nahea ia riro mai te au i ta to tatou Metua i te Ao ra e hinaaro ia tatou ia riro mai ».5

Te haapa’o mau, o oia, te horo’a-taato’a-raa ia tatou Ia’na e te faati’araa Ia’na ia faatere i to tatou e’a i roto i te mau pape hau e tae noa’tu i te mau arepurepuraa, ma te ite papû e, e nehenehe Ia’na e rave hau atu no tatou ta tatou iho e ore e nehenehe e rave no tatou iho.

A farii ai tatou i To’na hinaaro, e rahi atu to tatou hau e te oaoa. Ua haapii te Arii Beniamina e, no te mau taata e haapa’o i te mau faaueraa a te Atua—« e haamaita’ihia e, e oaoa » ratou « i to te tino nei e o te Varua ato’a hoi ».6 Ua hinaaro te Atua ia oaoa tatou. Te hinaaro nei ia noaa ia tatou te hau. Te hinaaro nei Oia ia manuia tatou. Te hinaaro nei Oia ia ora e ia paruruhia tatou i te mau faaûruraa o te ao e haati nei ia tatou.

E nehenehe ato’a e parau e, eita te mau faaueraa a te Fatu e riro ei mau faatafifiraa toiha i raro i te miti o te titau ia tatou ia haapii ia faaoroma’i ma te au ore i roto i teie oraraa, ia faateiteihia tatou i roto i te oraraa a muri a’e. Tera râ, te riro nei te mau aua tei haamauhia e te Fatu, ei vahi tape’araa hau no tatou i mua i te mau ino e te mau huru vavahiraa o te huti ia tatou i raro i te mau hohonu o te oto. Ua horo’ahia te mau faaueraa a te Fatu na roto i te here e te faaherehere ; ua horo’ahia no to tatou oaoa i roto i teie nei oraraa7 e no to tatou ato’a oaoa e te faateiteiraa a muri a’e. E tapa’o te reira no te huru o te mau ohipa o te ti’a ia tatou ia rave—e hau roa’tu i te faufaa, te tauturu nei te reira ia tatou ia ite e, eaha to tatou huru e au ai.

E i roto i te mau ohipa maita’i e te ti’a, te ti’a nei Iesu ei hi’oraa maita’i a’e. Ua tupu te ohipa rahi roa a’e no te haapa’o i roto i te ao a muri atu, a auraro ai te Tamaiti i te hinaaro o te Metua. Ani atu ra Oia ma te haehaa hohonu ia hopoi-ê-hia’tu te au’a—ia nehenehe Ia’na ia haere na te tahi e’a taaê atu i tei faataahia No’na—ua auraro te Mesia i te e’a ta To’na Metua i hinaaro Ia’na ia rave. E e’a o te haere na roto ia Getesemane e i Golagota, i reira Oia i te faarururaa i te mauiui e te oto faito ore, e i reira Oia i vai ai Ona ana’e iho, a faaatea ê atu ai te varua o To’na Metua Ia’na. Are’a râ, ua hope teie e’a i roto i te hoê menema aore e tino faahou to roto, i te toru o te mahana, na roto i te mau tuo « ua ti’a faahou Oia ! »8 o tei ta’i i roto i te tari’a e i roto i te aau o te feia tei here Ia’na. Ua apitihia te reira i te oaoa faito ore e te au maita’i tei faatumuhia i roto i To’na Taraehara no te taato’a o te mau tamarii a te Atua e a muri noa’tu. Ma te faati’a ia horomiihia To’na hinaaro i te hinaaro o te Metua, ua horo’a mai te Mesia ia tatou i te rave’a ia farii i te hau mure ore, te oaoa mure ore, e te ora mure ore.

Te faaite papû nei au e mau tamarii tatou na te hoê Atua here. Te faaite nei au e, te hinaaro nei oia ia oaoa e ia hau e ia haamaita’ihia tatou. No reira, ua faaineine oia i te hoê e’a no tatou no te ho’i Ia’na ra, e ua faati’a Oia i te mau aua no te paruru ia tatou i te roaraa o te e’a. A rave ai tatou i te mau ohipa ato’a ia pee i te reira e’a, e iteahia ia tatou i te ora mau, te oaoa e te hau. E mai te mea e haapa’o tatou i To’na hinaaro, e riro tatou mai Ta’na i hinaaro ia tatou ia riro mai. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.