2010–2019
Ma’iti i te Maramarama
Atopa 2015


Ma’iti i te Maramarama

E ti’a ia tatou ia ma’iti ia haapa’o i te a’o a te peropheta, e ia ite e ia rave ia au i te faaururaa a te Varua, e ia haapa’o i te mau faaueraa a te Atua e ia imi i te heheuraa no tatou iho.

Aita i maoro roa a’enei, ua faaoti maua ta’u vahine e tere mata’ita’i roa i te nehenehe o te hoê o to matou mau vahi i te pae apato’erau no Montana. Ua faaoti maua ia tere e to maua pereoo taataahi na ni’a i te puromu Hiawatha Trail, e reni pereoo auauahi i te matamua ra o te tarava ra na roto i te mau mou’a ra Rocky Mountains na Montana haere roa i Idaho. Ua anaanatae roa matou te tahi mau hoa rahi i te tia’iraa i te reira mahana a mata’ita’i ai matou i te nehenehe o te reira vahi.

Ua ite a’ena matou e, e riro teie tere rahi faahiahia 15 maile (24 km) i te haere na ni’a i te tahi mau e’a turu teitei roa e tarava ra na ni’a i te mau faatahoni (canyon) hohonu e na ni’a i te mau purumu tei paohia i roto i te mou’a tîtâpou. E no reira, ua faaineine matou i te mau mori tapiri i ni’a i to matou taupoo paari e to mau pereoo taataahi.

Hōho’a
I mua i te Taft Tunnel

Ua parau mai te feia tei haere a’enei e, e mea poiri mau i roto i te mou’a e titauhia te mori puai maitai. I te putuputuraa matou i mua i te Taft Tunnel, hoê puromu na raro a’e i teie mou’a mato, ua haere mai te tahi taata haapa’o e faataa mai ia matou i te mau ohipa ataata e vai ra, mai te mau apoo hohonu i te hiti o te purumu, te mau papa’i otaratara e te poiri ta’ota’o. Aita matou i haamarirau, ua tere matou i roto i te mou’a. Maa minuti noa matou i te tereraa, ua po’i roa matou i te poiri tei parauhia mai. Aita ta’u mau mori i tano maitai, e ua mohimohi noa’tura i roto i te reira poiri. I reira iho, haamata a’era te rû e te taa ore e te mana’o tapitapi i te tae mai.

Hōho’a
Pereoo taataahi i ni’a i teie puromu i raro a’e i te mou’a
Hōho’a
Pereoo taataahi e te mau mori faahoi maramarama

Ua haamâ rii au i te parauraa’tu i to’u mau hoa e to’u utuafare i to’u hepohepo. Noa’tu â to’u aravihi i te pereoo taataahi, mai te huru ra e, aita vau i taahi a’enei i te pereoo taataahi. Ua tafifi rii au i te vai-mau-raa i ni’a i to’u pereoo, e te rahi noa’tu ra to’u taa ore. I te hopea râ, ua faaite atu vau i to’u mana’o hepohepo i te mau taata fatata ia’u, e ua tapiri atu vau i te tahi hoa e mori puai a’e ta’na. E inaha, ua haamata ratou pauroa i te tere tapiri mai ia’na, mai te hoê haamenemeneraa. Na roto i te tapiri-noa-raa ia’na e te turu’iraa i ni’a i ta’na mori e te mori o te pupu, ua haere hohonu â matou i roto i ni’a i tera puromu.

Hōho’a
Maramarama i te hopea o teie puromu i raro a’e i te mou’a

E ma’iri a’era te tahi taime, e au e e mau hora rahi roa, ua ite a’era vau i te tahi anaana iti i te atea. I tera iho taime, ua haamata to’u aau i te hau, e tupu maitai teie ohipa. Ua tamau noa vau i te haere i mua, ma te turu’i noa i ni’a i te mori o to’u mau hoa e tera anaana te rahi noa maira. Ua ho’i marû mai to’u ti’aturiraa a rahi noa ai te maramarama e a puai noa ai te reira. Aita matou i matara roa mai i teie apoo, aita faahou i hinaaro i te tauturu o to’u mau hoa. Ua maue ê to’u hepohepo atoa a taahi vitiviti noa ai matou i tera maramarama ra. Ua tae mai te mana’o tamarû e te hau noa’tu â aita matou i faaura roa mai i roto i te po’ipo’i mahanahana e te hanahana.

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e faaruru atu tatou i te mau tamataraa o te faaroo. E mana’o paha tatou e, ua ineine maitai tatou no te faaruru atu i teie mau tamataraa—e ite râ tatou e, aita ta tatou faaineineraa i nava’i roa. E mai to’u mau hoa tei faaara mai ia’u no ni’a i te poiri, te faaara-atoa-hia nei tatou. Te tavevo nei te reo o te mau aposetolo i te faaitoitoraa ia tatou ia faaineine ma te mori puai o te varua.

E oia atoa, e riro paha tatou i te haamâ rii, i te faatupu i te mana’o hepohepo e aore râ te taa ore pae varua i te taime e faaruru tatou i te tamataraa o te faaroo. To’na huru mau, tei te huru te puai e te maororaa o taua mana’o ra i te ohipa ta tatou e rave i mua i te reira. Mai te peu e faaea noa tatou, e riro paha te feaaraa, te te’ote’o e i te hopea te taivâraa i te faaatea ia tatou i te maramarama.

E mau haapiiraa faufaa rahi ta’u i apo mai i roto i te ohipa i tupu i ni’a i tera puromu. Teie te tahi.

A tahi, noa’tu â te ta’ota’o o te poiri o te feaaraa, na tatou e ma’iti i te maororaa e te rahi o te reira i ni’a ia tatou. E ti’a ia tatou ia haamana’o i te faito here o to tatou Metua i te Ao ra e o Ta’na Tamaiti ia tatou. Eita Raua e faaru’e ia tatou, eita atoa ho’i Raua e vaiiho ia tatou ia ma’iri mai te peu e imi tatou i Ta’na tauturu. A haamana’o i te mea i tupu no Petero i ni’a i te mau are ri’ari’a o te miti no Galilea. I te haruraa te mana’o o Petero i ni’a i te poiri to’eto’e ati a’e ia’na, i ite oioi ai oia i to’na vairaa fifi e ua ma’iti i tera iho taime ia pii i te tauturu. Aita oia i uiui haere e, e mana mau anei to te Faaora no te faaora ia’na, e ua pii ohie noa oia, « E te Fatu, ia ora vau ».1

I roto i to tatou oraraa, e riro paha te rima toro o te Faaora mai te tauturu a te hoê hoa, te hoê taata faatere e aore râ te hoê metua tei ti’aturihia. A tafifi noa ai tatou i roto i te poiri, e ere te hape te turu’iraa maa taime i ni’a i te maramarama o ratou tei here ia tatou e o te mana’ona’o noa nei to ratou aau i to tatou maitai.

Ia feruri maitai pai tatou, eiaha ho’i tatou e faaroo ai i te reo aita i taahia no vai ra e te reo puri (cynique) no roto mai i te mau fare rahi e te aano o to tatou nei anotau, e a haavare ite ai tatou i te mau taparuraa a ratou e here mau nei ia tatou. E mea au a’e na teie mau taata amuamu e vai noa maira ia huti i te taata i raro eiaha râ ia afa’i i ni’a, e ia faaoo eiaha râ ia faateitei. E nehenehe ta ratou mau parau faaoo e heru i te apoo i roto i to tatou oraraa, e pinepine roa e mea na roto i te tahi pura uira faahuru ê, aita e setoni, tei faanaho-maite-hia e tei opuahia no te haamou i to tatou faaroo. E ohipa paari anei ia tuu i to tatou maitai mure ore i roto i te rima o te mau taata êê ? E ohipa paari anei ia titau i te haamaramaramaraa mai roto mai i te taata aita ta ratou e mori e aore râ e mau tarena omo’e ta ratou ? Ahani pai e faaite-hua-hia mai teie nau taata i’oa huna, eita roa paha tatou e horo’a atu i te hoê o to tatou taime, no te mea râ e, te faaohipa nei ratou i te rave’a haaparareraa sotiare, tei ere i te hi’opo’araa, ua ti’aturihia ïa ratou.

Ta tatou ma’itiraa ia haapa’o i te parau a vera ma o te faaoo nei i te mau mea mo’a, e riro ïa te reira i te faaatea ia tatou i te maramarama faaora e te ora o te Faaroa. Ua papa’i Ioane e : « Ua parau faahou atura Iesu i te taata, na ô atura, O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia’u ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to’na ».2 A haamana’o, o te feia te here mau ia tatou te nehenehe e tauturu mai ia patu i to tatou faaroo.

Mai ta’u i haamâ i ni’a i tera puromu na roto i te mou’a, e haamâ atoa paha tatou ia ani atu ia tauturuhia mai ia feaa noa’tu tatou. Peneia’e o tatou ta te taata e haere nei no te ite mai i te puai, e i teie nei o tatou tei hinaaro i te tauturu. I te taime e araara to tatou feruriraa i te mea e, e tao’a rahi roa ino te maramarama e te tamahanahanaraa ta te Faaora e nehenehe e faatae mai e eiaha ho’i te reira ia po’ihia e te te’ote’o, i reira te feia faatere o te Ekalesia, te mau metua e te mau hoa mau e nehenehe ai e tauturu mai. Ua ineine roa ratou no te tauturu mai ia noaa te mata’u ore pae varua o te riro i te haapuai ia tatou i mua i te mau tamataraa o te faaroo.

Te piti, e mea ti’a ia tatou ia ti’aturi i te Fatu no te faatupuraa i te mana pae varua i roto ia tatou. Eita e nehenehe e turu’i noa i ni’a i te maramarama a vetahi ê e a muri noa’tu. Ua ite au eita te poiri i ni’a i tera puromu e vai maroro roa, mai te peu e taahi noa vau i piha’i iho i to’u hoa e i rotopû i tera pupu. Ta’u râ i tia’i noa na, o te haereraa ïa o vau ana’e iho i te taime e ite au i te maramarama. Te haapii nei te Fatu ia tatou e, « A haafatata mai ia’u nei e e haafatata atu ïa vau ia outou na ; a imi itoito noa mai ia’u nei e e ite mai ho’i outou ia’u a ani mai, e e farii ïa outou ; a patoto mai e e iritihia’tu ïa ia outou na ».3 Ia ohipa tatou e ti’a ai, ma te tia’i i te Fatu ia haapa’o i Ta’na parau fafau ia faateitei ia tatou i ni’a a’e i te poiri ia haafatata atu tatou Ia’na ra. Teie râ, e tamata noa te enemi i te faaamuamu i to tatou mana’o e, aita tatou i putapû a’enei i te faaururaa a te Varua e e mea ohie a’e ia faaea noa i reira.

Ua a’o mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf ia tatou ia « feȃȃ na mua roa i ta outou mau feȃȃraa hou a feȃȃ ai outou i to outou faaroo ».4 I roto i ta’u paroisa, ua parau a’enei te tahi tamaroa e, « E mau mea ta’u i putapû aita ta’u e tatararaa ê maori râ no ô mai te reira i te Atua ». E atati’a (intégrité) pae varua te reira.

I te taime e faaruru tatou i te uiuiraa e aore râ e faahema mai te feaaraa, e ti’a ia tatou ia haamana’o i te mau haamaitairaa pae varua e te mau haaputapûraa tei puta te aau e te oraraa i te matamua ra e ia tuu i to tatou faaroo i roto i te Metua i te Ao ra e Ta’na tamaiti o Iesu Mesia. Te haamana’o ra vau i te parau a’o i roto i te hoê himene mâtau maitai : « Aita e feaaraa i te maitai o te Fatu [inaha] ua faaite papû atu na matou i mutaa ra ».5 Ia huri tua e ia haavare ite ho’i tatou i te mau ohipa pae varua i tupu na mua atu, e faaatea atoa ïa tatou i te Atua.

E rahi mai to tatou imiraa i te maramarama na roto i to tatou hinaaro ia farii i te reira i te taime a anaana ai i roto i to tatou oraraa. Te faataa nei te papa’iraa mo’a no teie anotau i te auraa o te maramarama ma te hoê parau fafau i te feia e farii i te reira. « O tei no ô mai na i te Atua ra e maramarama ïa, e e tamau noa hoʻi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama ; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra ».6 Mai ta tatou e tamau nei i te taahi e tae roa i te maramarama, rahi noa’tu tatou i te faaitoitoraa, rahi noa’toa’tu te maramarama o To’na faaururaa i roto i to tatou oraraa. Mai te maramarama i te hopea o teie puromu na raro a’e i te mou’a, e riro Ta’na faaururaa i te faatae mai i te ti’aturi, te tapitapi ore, te tamahanahanaraa e—te mea faufaa a’e—te mana ia ite e, te ora nei Oia.

Te toru, aita e poiri ta’ota’o e te haamata’u e te fifi eita ta te maramarama e nehenehe e upooti’a. Aita i maoro a’enei, ua haapii Elder Neil L. Andersen e : « A rahi noa ai te ino i roto i teie ao, te vai atoa ra te mana pae varua faatuea no te parau ti’a. A hee noa ai te ao mai to’na taamuraa pae varua, te faaineine ra te Fatu i te rave’a no ratou e imi nei Ia’na, ma te pûpû ia ratou i te mata’u ore rahi a’e, te haapapûraa rahi a’e e te ti’aturi rahi a’e i roto i te avei’a pae varua e haere nei ratou. Ua riro atura te horo’a no te Varua Maitai ei maramarama anaana a’e i roto i te maruao e hiti maira ».7

E te mau taea’e e te mau tuahine, aita tatou i vaiiho-otahi-noa-hia ei ’umeraa na te faaarearearaa e te tauiraa o te huru o te ao, tei ia tatou nei te mana no te ma’iti ia ti’aturi i ni’a i te feaaraa ? Ia matara mai no tatou teie mana pae varua faatuea i parauhia mai, e ti’a ia tatou ia ma’iti ia haapa’o i te a’o a te peropheta, e ia ite e ia rave ia au i te faaururaa a te Varua, e ia haapa’o i te mau faaueraa a te Atua e ia imi i te heheuraa no tatou iho. Ia ma’iti tatou e ti’a’i. Ia ma’iti ho’i tatou i te maramarama o te Faaora. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.