2010–2019
Tei te hoe faatere te Atua
Atopa 2015


Tei te hoe faatere te Atua

Ua riro te mau faaueraa e te mau fafauraa ei mau parau mau e ei mau haapiiraa tumu tao’a rahi e itehia i roto i te Pahi tahito ra no Ziona, e o te Atua tei te hoe faatere.

I te amuiraa rahi no atopa i ma’iri a’enei, ua ani au i te feia tei faaroo mai, ia pee i te a’o a Brigham Young a na ô ai oia ia faaea noa i ni’a i te Pahi tahito ra no Ziona, oia ho’i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, ma te tape’a e piti rima.1 Mai reira atu, ua oaoa vau i te iteraa e, ua faaroo mai vetahi o to’u utuafare e vetahi atoa e ua ani mai i teie uiraa : « E aha ta to matou rima e ti’a ia tape’a i roto i teie pahi tahito ra ? » Ua faahaamana’o vau ia ratou i ta te peresideni Young i parau : « Tei ni’a tatou i te pahi tahito no Ziona… o [te Atua] i te hoe faatere, e e vai noa Oia i reira… Na’na e faaue, Na’na e arata’i e Na’na e faatere. Ia roaa i te taata te ti’aturiraa itea i roto i to ratou Atua, ma te ore roa e faaru’e i ta ratou mau fafauraa e to ratou Atua, e arata’i Oia ia tatou i te e’a ti’a ».2

Ei haapapûraa, ua tuu te Metua i te Ao ra e te Fatu ra Iesu Mesia i te mau parau mau papû e te ohie i ni’a i te Pahi tahito no Ziona, o te tauturu ia tatou ia tape’a noa i te avei’a i ni’a i te mau pape arepurepu o te oraraa tahuti nei. Teie te tahi rii noa o ratou.

Ua arata’i-noa-hia te Ekalesia a Iesu Mesia e te mau peropheta e te mau aposetolo ora. Noa’tu â to ratou huru taata e te hape taata, e faauruhia te mau tavini a te Faaora no te tauturu ia tatou ia ape i te fifi e haamata’u i to tatou oraraa pae varua, no te ratere ma te hau i roto i te tahuti nei ia tae i to tatou tapaeraa hopea e te hope roa i te ra’i ra.

I roto i na 40 matahiti to’u apitiraa ia ratou, ua ite papû roa vau i te faaururaa mamû e te heheuraa hohonu i te tura’iraa i te mau peropheta e te mau aposetolo, na reira atoa te mau hui mana faatere rahi e te feia faatere pupu tauturu. Noa’tu aita ratou i maitai roa e te hape ore, e mea fafau roa râ teie nau tane e nau vahine maitatai no te arata’iraa i mua i te ohipa a te Fatu mai Ta’na i faatere mai.

Eiaha râ tatou ia hahi ê : te faatere nei te Fatu i Ta’na Ekalesia na roto i te mau peropheta e te mau aposetolo ora. O teie te rave’a Ta’na i faatere noa mai i Ta’na ohipa. Inaha ho’i ua haapii te Faaora e, « Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te ite mai i ta’u e tono ra, ua ite mai ïa ia’u ».3 Eita e nehenehe e faataa ê i te Mesia e Ta’na mau tavini. Ahani aita Ta’na mau aposetolo matamua, aita ïa ta tatou e taata ite mata no te faati’a mai i Ta’na mau haapiiraa, Ta’na taviniraa, To’na mamae i roto i te ô i Getesemane e To’na pohe i ni’a i te satauro. Ahani aita to ratou iteraa papû, aita ïa e faaiteraa aposetolo no te menema taata ore e te ti’a-faahou-raa.

Teie Ta’na i faaue i na aposetolo matamua :

« E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua’toa ei pipi, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i’oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai ;

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapa’o i te mau mea’toa ta’u i parau atu ia outou na ».4

Ua faaapîhia teie tonoraa i to tatou nei anotau i te taime a pii ai te Fatu ia Iosepha Semita ia faaho’i faahou mai i te Ekalesia e te mau posetolo faatoro’ahia, no te parau i Ta’na evanelia no te taime hopea hou To’na ho’iraa mai.

Ua riro noa na te fariiraa i te mau aposetolo e te mau peropheta ora ei tamataraa no to te ao, e mea faufaa rahi râ ho’i ia na-reira-hia no te maramarama hope roa i te Taraehara e te mau haapiiraa a Iesu Mesia e no te farii i te îraa o te mau haamaitairaa o te autahu’araa tei horo’ahia i te feia Ta’na i pii.

E rave rahi roa melo e mana’o nei e, e ti’a i te feia faatere no te Ekalesia e te mau melo ia maitai roa e aore râ ia fatata roa ino i te maitai roa. Te mo’e ra ia ratou e, e nava’i noa te maitai rahi o te Fatu no te rave faaoti i Ta’na ohipa na roto i te mau taata tahuti nei. Maitai noa’tu â te hinaaro o te feia faatere, e hape tatou i te tahi taime. E ere teie huru fifi i roto noa i te Ekalesia, te tupu atoa ra te reira i roto i te auraa e te mau hoa, te taata tupu, te hoa rave ohipa e i rotopû atoa i na hoa faaipoipo e te utuafare ho’i.

E mea huru ohie ia hi’o i te paruparu o te tahi atu taata. Tera râ, e hape rahi to tatou ia hi’o noa tatou i te natura taata ma te ore e ite i te rima o te Atua e ohipa ra na roto i te feia Ta’na i pii.

Te faatumuraa i ni’a i te huru te Fatu e faauru nei i te feia faatere Ta’na i ma’iti, e te huru te Feia Mo’a e rave nei i teie ohipa faahiahia e te taa ê noa’tu to ratou huru taata noa, o te hoê ïa rave’a no tatou ia mau te rima i ni’a i te evanelia a Iesu Mesia e ia faaea noa i ni’a i te Pahi tahito ra no Ziona.

Te piti o te parau mau, o te haapiiraa tumu ïa no te faanahoraa no te faaoraraa. Na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua horo’a mai te Atua i te Ekalesia i te Buka a Moromona, te Buka fafau e te tahi atoa mau haapiiraa. Tei roto atoa i te reira te ite no ni’a i te faanahoraa no te faaoraraa, oia ho’i te hoê hoho’a fenua e faaite nei no hea mai tatou, e aha te fâ i ni’a i te fenua nei e i hea tatou e haere ia pohe tatou. Te horo’a atoa nei te faanahoraa i te hi’o-faaatea-raa hoê roa e te mure ore no ni’a i to tatou riroraa ei tamarii varua na te Atua. Na roto i te maramaramaraa o vai to tatou Metua i te Ao ra, na reira atoa to tatou auraa e O’na e Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, e farii mai tatou i ta Raua mau faaueraa e e rave tatou i te mau fafauraa ia Raua, o te faaho’i ia tatou i mua i to Raua aro e a muri noa’tu.

I te mau taime atoa e tape’a vau i te hoê aiû, e uiui haere te mana’o : « O vai oe, teie aiû iti ? E aha ta oe e riro mai na roto i te Taraehara a te Mesia ? »

E uiui atoa to tatou feruriraa i teie huru uiraa ia faaru’e mai te tahi taata : « Tei hea ratou ? E aha ta ratou e ite ra, e aha te ohipa i reira ? E tamau noa anei te ora ? E aha te natura o to tatou mau auraa poihere i roto i te ao rahi no te mau varua tei pohe ? »

I roto i tera ao, e piti mootua tamahine to matou, o Sara e o Emily e e hoê mootua tamaroa, o Nathan. I te faaru’eraa mai na mootua tata’itahi, ua mau noa to matou na rima e piti i ni’a i te mau parau mau o te evanelia. Ua pahonohia ta matou mau uiraa ma te tamahanahanaraa e te haapapûraa na roto i te Taraehara a te Faaora. Noa’tu â te mihi nei matou i to matou nau mootua, ua ite râ matou e, te ora nei ratou, e e ite faahou matou ia ratou. Auê ïa to matou mauruuru i teie maramaramaraa pae varua ia tae mai te mau ’aoiraa (turbulences) i ni’a i te taata hoê e te utuafare.

Te tahi atoa parau mau rahi i roto i te Ekalesia, oia ho’i ïa, ua hamani te Metua i te Ao ra ia Adamu e ia Eva no te hoê fâ teitei. Na raua tera faaueraa—e i muri iho na to raua huaai—ia hamani i te tino tahuti no te mau tamarii varua a te Atua, ia ratere ratou i te tahuti nei. Na roto i te reira, e tono mai te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii varua i ô nei no te haapii e no te tupu na roto i te mau mea e tupu i ni’a i te fenua nei. No To’na here i Ta’na mau tamarii, ua tono mai te Atua i te mau ve’a mai te ra’i mai e te mau aposetolo no te haapii ia ratou no ni’a i te ohipa tumu a Iesu Mesia ei Faaora.

Na roto i te mau tenetere, ua rave faaoti te mau peropheta i ta ratou hopoi’a, a faaara ai ratou i te taata no ni’a i te mau ataataraa e vai ra i mua ia ratou. E hopoi’a tei taamuhia i ni’a i te mau aposetolo a te Fatu ia hi’o, ia faaara e ia toro atu ho’i i te rima no te tauturu i te taata e imi ra i te pahonoraa i te mau uiraa o te oraraa.

A piti ahuru matahiti i teie nei, ua puhara te Peresideniraa Matamua e te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i « Te utuafare : E Poro’i i to te Ao nei ». I roto i teie parau, ua opani matou mai teie te huru : « Te faaara atu nei matou i te mau taata atoa o tei ofati i te mau fafauraa no te viivii ore, o tei hamani ino i to ratou hoa faaipoipo e aore râ i ta ratou mau tamarii, e aore râ tei ore i rave i ta ratou hopoi’a utuafare, ia tae i te hoê mahana e ti’a mau â ratou i mua i te Atua ia haavahia. Oia atoa, te faaara nei â matou e, na te vavahiraa o te utuafare e hopoi mai i ni’a i te mau taata tata’itahi, te mau oire, e te mau nunaa i te mau ati rahi i tohuhia na e te mau peropheta i tahito ra e i teie anotau ».5

Ei mau aposetolo, te haapapû faahou nei matou i te reira faaararaa rahi i teie mahana. A haamana’o e, ua riro te mau faaueraa e te mau fafauraa ei mau parau mau e ei mau haapiiraa tumu tao’a rahi e itehia i roto i te Pahi tahito ra no Ziona, e o te Atua i te hoe faatere.

Te tahi atoa haapiiraa tumu faufaa rahi e ti’a ia tatou ia haru mai ei paruru, o te haapa’oraa ïa i te mahana sabati. E tauturu te reira ia tatou ia ore ia viivii i te mau mea no teie nei ao, e horo’a mai te reira i te faafaaearaa no te tino e te anaanaearaa (rafraichissement) pae varua no te haamoriraa i te Metua e te Tamaiti i te mau sabati atoa.6 Ia faariro tatou i te mahana sabati ei mahana hinaarohia, e tapa’o ïa te reira no to tatou here Ia Raua.7

Ei tuhaa no ta matou tautooraa ia faariro i te mahana sabati ei mahana hinaarohia, ua ani matou i te feia faatere e te mau melo o te Ekalesia ia haamana’o e, na te Fatu te pureraa oro’a e ia aahia te reira e ia mau maitai ho’i i roto i te repo o Ta’na mau haapiiraa. Te vauvauraa o te oro’a mo’a, o te taime ïa e faaapî ai tatou i ta tatou mau fafauraa ma te haapapû faahou i to tatou here i te Faaora e ma te haamana’o i Ta’na tusia e Ta’na Taraehara.

E ti’a atoa i teie huru varua haamori ia puta mai i roto i ta tatou mau pureraa haapaeraa maa e te iritiraa mana’o o te ava’e tata’itahi. Ua faataahia te reira pureraa oro’a no te mau melo ia faaite poto mai i to ratou mauruuru, te here e te oaoa i to tatou Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia, e no te evanelia a Iesu Mesia tei faaho’i-faahou-hia mai ; e no te horo’a i te iteraa papû no ni’a i teie mau mea. Ua riro te pureraa haapaeraa maa e te iritiraa mana’o ei taime no te faaite poto mai i te tahi mana’o faauru e no te faaite papû ma te tura rahi. E ere i te taime no te horo’a i te hoê a’oraa

E ti’a i te mau tamarii ia haapiipii ia faaite i to ratou iteraa papû i te Paraimere e i roto i te pureraa pô utuafare e to ratou nau metua, ia maramarama ho’i ratou i te auraa faufaa rahi o te hoê iteraa papû.

Te tura’iraa tei tupu a’enei no ni’a i te faariroraa i te sabati ei mahana hinaarohia, e faahopearaa afaro ïa no te faaururaa a te Fatu i te feia faatere o te Ekalesia. E rave rahi hepetoma i mua, e tauturu te mau melo o te apooraa paroisa i te episekoporaa ia hi’o i te mau himene e te mau tumu parau tei mana’ohia no te mau pureraa oro’a tata’itahi.

E haamaitaihia tatou paatoa ia î te sabati i te here no te Fatu, i te fare e i te pureraa. I te taime e haapiihia ta tatou mau tamarii i te e’a o te Fatu, e haapii ratou ia putapû e ia pahono i To’na Varua. E hinaaro tatou paatoa ia haere mai i te mau sabati atoa no te rave i te oro’a i te taime e putapû tatou i te Varua o te Fatu. E e riro te taatoaraa, te feia apî e te feia paari, e amo nei i te hopoi’a teimaha, i te putapû i te faateiteiraa e te tamahanahanaraa pae varua e tae mai na roto i te hoê mahana sabati tei pûpûhia i te feruri-noa-raa i to tatou Metua i te Ao ra e i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

Auaa maoti, tei piha’i iho noa te Mesia i te tia’iraa ma te hinaaro ia tauturu ia tatou i te taime e pure tatou no te tauturu ma te hinaaro ia tatarahapa e ia haere mai Ia’na ra.

I teie nei ua feruri tatou i teie rii noa mau parau mau e vai noa maira i ni’a i te pahi tahito no Ziona, faaea ana’e i reira e haamana’o ana’e e, te hoê pahi, e faura’o ïa e afa’i ia tatou i te hoê tapaeraa.

Te tapaeraa o to tatou pahi, o te îraa ïa o te mau haamaitairaa o te evanelia, te basileia o te ra’i, te hanahana tiretiera e te ti’araa i mua i te aro o te Atua !

Ua nahonaho te faanahoraa a te Atua. Tei te hoe faatere Oia, e te fano nei To’na pahi rahi ma te mana rahi i te faaoraraa e te faateiteiraa. A haamana’o e, eita ta tatou e nehenehe e ou’a i roto i te miti a ’au atu ai no te tapae i reira.

O te faateiteiraa te fâ o teie tere i te tahuti nei, e aita e taata e tae i reira maori râ na roto i te mau rave’a o te evanelia a Iesu Mesia : Ta’na Taraehara, te mau oro’a e te haapiiraa tumu e te mau parau tumu e arata’i nei ia tatou, o te itehia i roto i te Ekalesia.

Tei roto i te Ekalesia tatou e haapii ai i te mau ohipa a te Atua e e farii ai i te maitai rahi o te Fatu ra ia Iesu Mesia, o te faaora ia tatou. Tei roto i te Ekalesia tatou e hamani ai i te mau parau fafau e te mau fafauraa o te utuafare mure ore, o te riro mai ei buka ratere no te faateiteiraa. O te Ekalesia tei manahia e te autahu’araa no te patô (propulser) ia tatou na ni’a i te mau pape taui haere noa o te tahuti nei.

E mauruuru ana’e tatou no te pahi iti tahito ra e te nehenehe, te pahi no Ziona, inaha aita ana’e te reira, ua titiri-otahi-hia ïa tatou ma te mana ore, ma te tura’i-haere-hia e aita e hoe faatere e aita e hoe, ma te taviriviri noa i roto i te mau opape puai e te mata’i e te mau are a te enemi.

A tape’a maite, te mau taea’e e te mau tuahine, e a fano noa i ni’a i teie pahi hanahana, oia ho’i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e e tae atu tatou i to tatou tapaeraa mure ore. O to’u ïa iteraa papû e ta’u pure no tatou paatoa na roto i To’na i’oa, Oia tei topa To’na i’oa i ni’a i te Pahi tahito no Ziona, oia ho’i te Fatu e te Faaora, o Iesu Mesia, amene.