2010–2019
A tapea noa na oe i to haerea
Atopa 2015


A tapea noa na oe i to haerea

A tuu i te Atua i mua, noa’tu te mau tamataraa ta outou e farerei nei. A here i te Atua. A ti’aturi i te Mesia, e a ti’aturi Ia’na i roto i te mau mea atoa.

I te 11 no mati 2011, te ti’a noa ra vau i ni’a i te pa’epa’e i roto i te vahi tapaeraa pereoo auahi no Tokyo Shinagawa no te haere e farerei i te misioni no Kobe i Tapone. I te hora 2h46 i te avatea, ua aueue te fenua i te faito 9.0. Aita ta’u e nehenehe e ti’a no te puai o te aueue, e ua tape’a maitai au i ni’a i te hoê taahiraa o te e’a. Ua haamata te mau mori i ni’a i te aroaro i te marua i ni’a i te tahua. Ua tupu te aehuehu rahi i Tokyo taatoa.

Aua’a aita vau i pepe, e e maha hora i muri a’e, ua topa te hau i roto ia’u ia ite e, te vai maitai noa ra to’u utuafare taatoa.

Ua faaitehia i roto i te afata teata te tahi mau hoho’a ri’ari’a. Ua tere mai te hoê miti faaî i roto i te otia fenua no te misioni no Sendai—ma te arote i te mau mea atoa i ni’a i to’na purumu : te pereoo, te fare, te fare toa e te mau faaapu. Ua maere au i te mau hoho’a ri’ari’a, e ua ta’i au. E ua pure u’ana vau ia tae mai te parururaa e te tauturu a to tatou Metua i te ao ra i ni’a i te mau taata atoa e ora ra i roto i teie tuhaa fenua ta’u i here roa.

I muri a’e, ua haapapûhia mai e, aita hoê fifi i tupu i ni’a i te mau misionare e te mau melo atoa o te Ekalesia. Tera râ, e rave rahi mau melo ua pe’ape’a ratou, ua mo’e to ratou mau melo o te utuafare, te fare e te mau tauihaa no te oraraa. Fatata i te 20 000 taata tei pohe, ua vavahihia te mau oire, e e rave rahi taata tei titauhia ia faaru’e i to ratou fare no te ati tei tupu i ni’a i te pû hamaniraa paura atomi.

Te faatupu nei te mau ati rarahi mai teie te huru i te ino rahi i ni’a i te mau tuhaa e rave rahi o te ao i teie mahana, ma te faatupu i te pohe rahi. Ua faaarahia tatou e, e tupu mau te mau ati rarahi, te mau tama’i e te mau fifi e rave rahi i roto i te ao nei.

Ia tae ana’e mai te mau tamataraa mai teie te huru i ni’a ia tatou, e riro tatou i te ui e, « No te aha teie mau mea i tupu mai ai i ni’a iho ia’u ? » e aore ra, « No te aha i titauhia ai ia’u ia faaoroma’i i te reira ? »

No te hoê tau roa i muri a’e i to’u fariuraa i te evanelia, aita i roaa ia’u te hoê pahonoraa maramarama i te uiraa e, « No te aha i horo’ahia mai ai te mau tamataraa ia’u ? » Ua maramarama vau i te tuhaa o te faanahonahoraa no te faaoraraa e parau ra, e tamatahia tatou. Tera râ, te ti’araa mau, no ni’a i teie uiraa, aita to’u e iteraa papû puai no te pahono ti’a i te reira. Tera râ, ua tae a’era te taime i roto i to’u oraraa a farerei ai au i te hoê tamataraa rahi.

I te 30 o to’u matahiti, te haere ra vau e farerei i te misioni no Nagoya, ei tuhaa no ta’u ohipa. I muri a’e i te pureraa, ua faaineine te peresideni misioni i te mau elders no te faahoro ia’u i te tauraa manureva. Tera râ, ia tae a’era matou i te maaraa purumu i te pae mou’a o te hoê aivi roa, ua tere maira te hoê pereoo rahi na muri ia matou. Ua û maira oia i ni’a i te muriraa o to matou pereoo e ua pee to matou pereoo e 20 metera i te atea. Te vahi ri’ari’a roa’tu no teie ohipa maori râ, aita e taata faahoro to roto. Ua perehu roa te muriraa o to matou pereoo. Aua’a râ, ua ora mai te mau Elders e o vau atoa nei.

Tera râ, i te mahana i muri mai, ua haaamata a’era te mauiui i roto i to’u arapoa e te tapono, e ua mauiui roa to’u upoo. Mai taua mahana ra, aita i ti’a ia’u ia taoto, e ua titauhia ia’u ia ora i te mau mahana atoa i teie na mauiui tino e te feruriraa. Ua pure au i te Atua ia faaora mai i to’u mauiui, tera râ, ua vai noa teie mau tapa’o no te roaraa fatata hoê 10 matahiti.

I teie taime, ua haamata atoa te mau mana’o tapitapi i te ô mai i roto i to’u feruriraa, e ua uiui au e, « No te aha i titauhia ai ia’u ia faaruru i teie rahiraa mauiui ? » Tera râ, noa’tu e, aita i horo’ahia mai te faaoraraa ta’u i imi noa, ua faaitoito noa vau ia haapa’o i te mau faaueraa a te Atua. Ua tamau noa vau i te pure ia ti’a ia’u ia tatara i ta’u mau uiraa no ni’a i to’u mau tamataraa.

I te hoê taime ua farii faahou vau i te tahi atu fifi taaê, e ua pe’ape’a rii au i te mea e, aita vau i ite e, nahea râ te tatara i teie tamataraa apî. Te pure ra vau no te ani i te hoê pahonoraa. Aita râ vau i farii ‘oi’oi i te hoê pahonoraa. No reira, ua haere au e paraparau i te hoê ti’a faatere papû no te Ekalesia.

A paraparau ai maua, ma te here i roto i to’na reo, na ô maira oia, « E te taea’e Aoyagi, e ere anei ta oe teie fâ ia haere mai i te fenua nei no te ite i teie tamataraa ? E ere anei no te farii i te taatoaraa o te mau tamataraa o teie oraraa i roto i to ratou iho huru, e a vaiiho ai i te toe’a i te Fatu ra ? Aita anei oe e mana’o ra e, e tatarahia teie fifi i te taime e tiafaahou ai tatou ? »

I to’u faarooraa i teie mau parau, ua ite ihora vau i te Varua o te Fatu ma te puai. Ua faaroo vau i teie haapiiraa tumu e rave rahi taime, tera râ, aita roa’tu te mata o to’u haroaroaraa i iritihia i taua taime ra. Ua taa a’era ia’u e, teie te pahonoraa ta’u i imi noa na mai ô mai i te Fatu ra i roto i ta’u mau pure. Ua ti’a ia’u ia maramarama maitai i te faanahoraa no te faaoraraa a to tatou Metua i te ao ra e ia maramarama faahou i teie parau tumu faufaa.

I roto ia Aberahama, ua faaite te Fatu te Atua e, « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa’o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».1

Te parau haapiiraa oia hoi o te Atua tei hamani i te mau ra’i e i te fenua nei, ua ite oia i te hoho’a rahi o teie fenua, e mana to’na i ni’a i te mau mea atoa i roto i te ra’i e i te fenua, e no te faatupu i te faanahoraa no te faaoraraa, ua horo’a mai Oia ia tatou e rave rahi mau iteraa—oia hoi, te mau tamataraa—a parahi ai tatou i ni’a i teie nei fenua.

E ua parau maira te Fatu i teie mau parau ia Iosepha Semita:

« A ite mai oe, e ta’u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro hoi ei maitai no oe na. …

« E no reira, a tapea noa na oe i to haerea …, no te mea e vai noa te Atua i piha’i iho ia oe na e a muri e a muri noa’tu ».2

Te mau tamataraa o teie fenua—tae roa’tu i te ma’i e te pohe—e tuhaa ïa no te faanahonahoraa o te faaoraraa, e eita te reira mau iteraa e roaa i te apehia. E mea faufaa no tatou no te « tapea noa i to [tatou] haerea » e no te farii i to tatou mau tamataraa ma te faaroo.

Tera râ, te opuaraa o to tatou oraraa, e ere ïa i te faaoroma’i-noa-raa i te mau tamataraa. Ua tono mai te Metua i te ao ra i Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, ei Faaora e ei Tara’ehara no tatou, ia ti’a ia tatou ia upootia i ni’a i te mau tamataraa ta tatou e farerei nei i ni’a i teie fenua; oia hoi, e faariro Oia i to tatou mau mea paruparu ei mau mea puai,3 ua pohe Oia no ta tatou mau hara, e to tatou mau hapehape, e aua’a Oia e ti’a ai ia tatou ia farii i te tahuti ore e te ora mure ore.

Ua parau te Peresideni Henry B. Eyring e: « Te hi’opo’araa ta te hoê Atua here e tuu nei i mua ia tatou, e ere ïa te hi’oraa e, e nehenehe anei ta tatou e faaoroma’i i te fifi. Te hi’oraa râ e, e nehenehe anei ta tatou e faaoroma’i maitai i te reira. E manuïa tatou i te hi’opo’araa na roto i te faaiteraa e, ua haamana’o tatou Ia’na e i te mau faaueraa Ta’na i horo’a mai ia tatou nei ».4

« A tapea noa na oe i to haerea » o te hoê ïa ma’itiraa faufaa i roto i te mau taime o te tamataraa. A faafariu i to outou aau i te Atua, i te taime hoa râ a farerei ai outou i te mau tamataraa. A haapa’o ma te haehaa i te mau faaueraa a te Atua. A faaite i te faaroo no te faafaite i to outou mau hinaaro i te hinaaro o te Atua.

E hi’o tatou i teie nei i taua ati purumu ra i Nagoya. E nehenehe au e pohe i roto i taua ati ra. Tera râ, na roto i te aroha o te Fatu, mai te hoê temeio, ua ora mai au. E ua ite au e, to’u mau mauiui, no to’u ïa haapiiraa e to’u tupuraa i te rahi.5 Ua haapii mai to’u Metua i te ao ra ia’u ia tamarû i to’u faaoroma’i ore, ia faatupu i te aroha, e ia tamahanahana i te feia e mauiui ra. Ia ite a’era vau i te reira, ua î to’u aau i te mau mana’o haamauruuru i te Metua i te ao ra no teie tamataraa.

A tuu i te Atua i mua, noa’tu te mau tamataraa ta outou e farerei nei. A here i te Atua. A ti’aturi i te Mesia, e a ti’aturi Ia’na i roto i te mau mea atoa. Teie ta Moroni fafauraa i parau atu i teie huru taata: « E ia faaru’e outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana’o atoa, e te puai atoa, ei reira e navai ai to’na aroha ia riro outou ei taata maitai roa i te Mesia ra ».6

Te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, e e tupu mau te mau fafauraa a te Atua i te feia o te « Tapea noa na i to[ratou] haerea » e tei here Ia’na, e i roto atoa i te mau tamataraa, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.