2010–2019
Ou te Tu ma Ofo
Oketopa 2015


Ou te Tu ma Ofo

O la’u molimau ia Iesu Keriso na fausia mai le tele o aafiaga faapitoa lea na ou iloaina ai Lona alofa tele mo i tatou uma taitoatasi.

Ou uso e ma tuafafine pele i le lalolagi atoa, ou te faafetai lava i le Au Peresitene Sili mo le valaauliaina o au ia faasoa atu la’u molimau faamaualalo i lenei aso Sapati. O upu o se viiga masani a le Au Paia o Aso e Gata Ai ua faamatala ai o’u lagona i lenei taimi:

Ou te tu ma ofo i le alofa o Iesu,

Ma lē iloa le ala ua alofa ai ia te a’u. …

Ou te ofo i lona afio mai i luga,

E laveai a’u sē ua faalogogatā,

Ma ua Ia alofa i sē ua pei o a’u nei,

Ua lava Ia na te faaola ma faapaia. …

E, maeu lava, maeu na’ua!1

I nai aso talu ai sa ou maua ai le avanoa sili e feiloai ai ma le Au Peresitene Sili ma maua lenei valaauga mai lo tatou perofeta pele, Peresitene Thomas S. Monson. Ou te fia molimau atu ia te outou uma e uiga i le malosi ma le alofa o Peresitene Monson ina ua ia saunoa mai ia te au, “O lenei valaauga e sau mai le Alii o Iesu Keriso.”

Ua lofituina lava a’u ma gatete tele lo’u tino pe a ou mafaufau i le taua ma le aafiaga o na upu na saunoa i ai ma le agamalu lo tatou perofeta agaalofa. Peresitene Monson, Peresitene Eyring, Peresitene Uchtdorf, ou te alofa ia te outou ma o le a ou auauna atu i le Alii ma outou i lo’u loto atoa, manatu, mafaufau, ma le malosi atoa.

E maeu foi lo’u alofa mo Peresitene Boyd K. Packer, Elder L. Tom Perry ma Elder Richard G. Scott. Ua ou misia tele i latou. Ua faamanuiaina au i le aoaoina patino e nei Uso pele. E lagona lo’u lē agavaa e see i o latou seevae, ae ua faamamaluina au i le valaauina ai i valaauga na latou i ai ma faaauau ai le galuega a le Alii.

A ou mafaufau ia i latou na fesoasoani ia te au ia avea ma tagata ua ou i ai nei, ou te mafaufau muamua lava i la’u manamea ma la’u soa e faavavau lē manatu faapito, o Melanie. I le gasologa o tausaga, sa ia fesoasoani ai e mamanu au ia avea ma se soo lelei atili o Iesu Keriso. O lona alofa ma le lagolago, faapea ai ma le ma fanau e toa 5, o latou taitoalua, ma le ma fanau a fanau e 24, ua faamalosia ai au. I lo’u aiga pele, ou te alofa ia te outou.

E pei o Nifae anamua, sa ou fanau mai i ni matua lelei i le talalelei ma o o’u tuaa o ni matua lelei i le ono tupulaga ua mavae. O o’u uluai tuaa na auai i le Ekalesia na ō mai mai Egelani ma Tenimaka. O nei paionia anamua na ofo atu a latou mea uma i le talalelei a Iesu Keriso ma tuua ai se talatuu mo a latou fanau e mulimuli ai. Ou te faafetai tele mo se aiga o le Au Paia o Aso e Gata ai o augatupulaga e tele, ma ou te iloa o se sini taua lea mo i tatou uma e tauivi i ai.

E anoanoai isi na saofagā i le sauniaina o lo’u olaga mo lenei valaauga fou. E aofia ai a’u uo a o ou laitiiti ma aiga, uluai taitai o le ekalesia, faiaoga, ma faufautua i le olaga atoa. E tatau ona ou faaaofia ai i latou mai la’u uluai misiona i setete i sasae ma a tatou faifeautalai faapelepele mai le Misiona a Niu Ioka, Niu Ioka i Matu. Mo le toatele na faatosinaina ma mamanuina lo’u olaga, ou te matua faafetai atu.

Ou te faamemelo lava i le auauna faatasi ai ma la’u Usoga o le Au Fitugafulu. Mo le 15 tausaga sa ou i ai i se tasi o korama silisili ma le usoga agaalofa i le Ekalesia. Faafetai atu, o’u uso a auauna pele. O le taimi nei ua ou tulimatai atu i le auai ai i se korama fou. Peresitene Russell M. Nelson, e loloto lou alofa mo oe ma uso taitasi o le Korama a Aposetolo e Toasefululua.

Ua faamanuiaina lava ma’ua ma Sister Rasband e asiasi atu i au paia i taimi o le tele o tofiga i faalapotopotoga ma misiona i le lalolagi atoa. Ma te alolofa i le Au Paia o Aso e Gata Ai i soo se mea! Ua faateleina e lo outou faatuatua lo ma faatuatua; ua faaopoopo mai la outou molimau i le ma molimau.

Ia, afai ou te tuua se savali itiiti lava se tasi ia te outou i le asō, o le savali lenei: ua fetalai mai le Alii, “Ia outou fealofani; faapei ona ou alofa atu ia te outou.”2 Ou te talitonu e leai ma se filifiliga, agasala, po o se mea sese e mafai ona e faia pe faia foi e se isi e ono suia ai Lona alofa mo oe po o latou. E le faapea ai la Na te tuusaunoaina pe faataga ni amioga agasala—ou te mautinoa Na te le faatagaina—ae o lona uiga e ao ona tatou aapa atu i o tatou uso a tagata i le alofa ma valaaulia, faatauanau, auauna atu, ma ia laveai mai. E le afaina ia Iesu Keriso po o a ituaiga tagata, mamalu, ma tulaga ina ia aoao ai i latou i lenei upumoni loloto.

E tele taimi na fesiligia ai au pe o anafea na ou mauaina ai la’u molimau.

Ou te le manatuaina se lē talitonu i le Tama Faalelagi ma Iesu Keriso. Na ou alofa lava ia i Laua talu mai le taimi na ou iloaina ai i Laua a o ou tootuli i talaane o lo’u tina pei se agelu, faitau tusitusiga paia ma tala o le talalelei. O lena uluai talitonuga ua tuputupu ae i se iloa ma se molimau e uiga i se Tama Faalelagi alofa, o Lē e faafofoga ma tali mai i a tatou tatalo. O lau molimau ia Iesu Keriso na fausia mai le tele o aafiaga faapitoa lea na ou iloaina ai Lona alofa tele mo i tatou uma taitoatasi.

Ou te faafetai mo le Togiola a lo tatou Faaola ma fia pei ai o Alema e alaga atu ma le pu a le Atua.3 Ou te iloa o Iosefa Samita o se perofeta o le Toefuataiga a le Atua ma o le Tusi a Mamona o le afioga a le Atua. Ma ou te iloa o Peresitene Thomas S. Monson o le auauna ma le perofeta moni a le Atua i le lalolagi i aso nei.

A tatou mulimuli i lo tatou perofeta, ou te tatalo ina ia i ai le alofa mama i o tatou loto i isi ma ia avea i tatou ma ni molimau ola ma tatou “tu [ai] ma ofo i le alofa o Iesu” [mo i tatou]. E, tau ina ia “maeu lava, maeu na’ua [ia te oe ma a’u.” I le suafa o Iesu Keriso, amene.