2010–2019
Te maere nei au
Atopa 2015


Te maere nei au

Ua patuhia to’u iteraa papû no Iesu Mesia na roto i te mau ohipa taa ê tei tupu i reira ho’i to’u iteraa i To’na here rahi no tatou tata’itahi.

E to’u mau taea’e e mau tuahine here na te ao atoa nei, te mauruuru nei au i te Peresideniraa Matamua no te ani-manihini-raa mai ia’u ia faaite i to’u nei iteraa papû haehaa i teie mahana Sabati. Na te mau parau a te hoê himene au-hia e te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei e faataa i to’u mau mana’o i teie taime :

Te maere nei au i to Iesu nei aroha,

Ahoahoahia i To’na ra parau-ti’a,

Te maere nei au i pou mai ai te Mesia na ni’a mai i To’na terono teitei roa

Te faatoro mai nei Iesu i To’na rima

Ia ora te mau tamarii mai ia’u nei,

No te fatu, te faaora e te faati’a…

E mea maere, maere ia’u nei.1

I te tahi mau mahana i ma’iri a’enei, ua farii au i te haamaita’iraa rahi ia farerei i te Peresideniraa Matamua e no te faarii i teie piiraa no ô mai i to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson. Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou paato’a i te puai e te here o te Peresideni Monson a parau mai ai oia ia’u e, « No ô mai teie piiraa i te Fatu ra o Iesu Mesia ».

Ua putapû roa to’u aau e ua rurutaina vau i te feruriraa i te faufaa e te auraa o taua mau parau ra tei faahitihia ma te mărû e to tatou peropheta here. E te peresideni Monson, peresideni Eyring, e peresideni Uchtdorf, te here nei au ia outou e e tavini au i te Fatu e ia outou ma to’u aau ato’a, to’u puai, to’u mana’o e to’u itoito ato’a.

Auê to’u here i te Peresideni Boyd K. Packer e o Elders L. Tom Perry e o Richard G. Scott. Te mihi rahi nei au ia ratou. Ua haamaita’ihia vau i te haapiiraahia e teie mau taea’e here. Eita roa e nehenehe ia’u ia riro mai ia ratou, te ti’a nei râ vau ma te hanahana i ni’a i to ratou tapono no te tamau â i te fahaere te ohipa a te Fatu i mua.

Ia haamana’o ana’e au i te feia tei tauturu ia’u i riro mai ai au mai teie te huru, te mana’o nei au i to’u hoa faaipoipo marû e te mure ore, o Melanie. I roto i te rahiraa o te mau matahiti, ua tauturu oia ia’u ia riro mai te araea o te potera ei pipi maita’i a’e na Iesu Mesia. Ua paturu To’na here e ta’na tururaa ia’u, e oia ato’a ta maua mau tamarii e pae, to ratou mau hoa faaipoipo e ta maua mau mootua e 24. Te here nei au ia outou e to’u utuafare.

Mai ia Nephi i tahito ra, ua fanauhia vau e na metua maita’i i roto i te Ekalesia e mai te reira ato’a ratou e tae atu i te ono o te u’i na mua atu. To’u mau tupuna matamua tei tomo i roto i te Ekalesia no te fenua Peretane e Danemata ïa. Ua horo’a taua mau tupuna matamua ra ia ratou paato’a no te evanelia a Iesu Mesia e ua vaiiho i te hoê faufaa aiâ no to ratou mau huaai ia pee atu. Te mauruuru nei au no e rave rahi mau u’i utufare feia mo’a i te mau mahana hopea nei. Ua ite au e e fâ maita’i teie no tatou paato’a ia tutava.

Ua tauturu ato’a e rave rahi atu mau taata ia’u no teie piiraa apî. O to’u ïa mau hoa mai to’u tamariiraa e to ratou utuafare, te feia faatere matamua, te mau orometua haapii, e te mau tauturu. E ti’a roa ia’u ia amui ato’a mai i te feia no roto i ta’u misioni matamua i te mau tufaa fenua hitiaa-o-te-râ e ta matou mau misionare herehia tei tavini i roto i te misioni no New York—New York Apatoerau. Te haamauruuru nei au i te taato’araa o tei riro ei hoho’a e o tei haamaita’i i to’u oraraa.

Ua here roa vau i te taviniraa i piha’iho i to’u mau taea’e no te Hitu Ahuru. I te roaraa e 15 matahiti, ua tavini au i roto i te hoê o te mau pupu autahu’araa maita’i roa’e e te here i rotopu i te mau taea’e i roto i te Ekalesia. Mauruuru roa e to’u mau taea’e tavini here. I teie nei, e tavini ïa vau i roto i te hoê pupu autahu’araa apî. E te perediseni Russell M. Nelson, mea hohonu roa to’u here ia oe e i te melo tata’itahi o te Pupu o te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua haamaita’ihia te tuahine Rasband e o vau nei i te haereraa e farerei i te mau melo te roaraa e rave rahi piiraa i roto i te amuiraa e te mau misioni na roto i te ao nei. Ua here maua i te Feia Mo’a i te mau vahi ato’a ! Ua haapuai to outou faaroo i to maua nei faaroo, ua amuihia to outou iteraa papû i to maua nei iteraa papû.

I teie nei, mai te mea e nehenehe ia’u e vaiiho atu i te hoê parau poro’i ha’iha’i ia outou i teie mahana o teie ïa : Ua parau te Fatu, « E aroha outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na ».2 Ua ite roa vau e aore roa e ma’itiraa, e hara aore râ e hape ta outou aore râ ta te tahi ê atu e nehenehe e rave e taui i To’na here ia outou e ia ratou. Aita râ te reira e horo’a ra i te auraa e te faati’a aore râ te farii nei Oia i te hara-Ua papû ia’u e eita Oia e na reira—te auraa râ o te reira ia haere ïa tatou i to tatou taata tupu ra ma te here e ia ani manihini ia ratou, ia taparu, ia tavini, e ia faaora ia ratou. Aita Iesu Mesia i haapa’o i te ti’araa, te toro’a e te oraraa o te taata no te haapii atu ia ratou i teie parau mau hohonu.

Ua uihia ia’u e rave rahi taime e, i afea râ vau i farii ai i to’u iteraa papû.

Aita vau e haamana’o ra i te hoê taime e aita vau i ti’aturi i te Metua i te Ao Ra e ia Iesu Mesia. Ua here noa vau ia raua mai te taime mai â ua haapii mai au no ni’a ia raua i ni’a i te mau turi o to’u metua vahine mehali, i te tai’oraa i te mau papa’iraa mo’a e te mau aamu no ni’a i te evanelia. Ua tupu taua ti’aturiraa matamua ra i roto i te hoê iteraa e te iteraa papû o te hoê Metua here i te Ao Ra, o te faaroo e o te pahono i te mau pure. Ua patuhia to’u iteraa papû no Iesu Mesia na roto i te mau ohipa taa ê tei tupu i reira ho’i to’u iteraa i To’na here rahi no tatou tata’itahi.

Te mauruuru nei au no te Taraehara a to tatou Faaora e te hinaaro nei au mai ia Alama ia parau i te reira ma te pu a te Atua.3 Ua ite au e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua no te Faaho’i-faahou-raa mai, e e te Buka a Moromona, e parau ïa na te Atua. E ua ite au e te peresideni Thomas S. Monson, e tavini mau e e peropheta ïa na te Atua i ni’a i te fenua nei i teie mahana.

A pee ai tatou i to tatou peropheta, te pure nei au e ia vai te aroha i roto i to tatou mau aau no vetahi ê e ia riro tatou ei ite ora e ia « maere tatou i to Iesu nei aroha [no tatou] ». E ia vai « maere [te reira], maere ia [outou e] ia’u nei ». I te i’oa o Iesu Mesia, amene.