2010–2019
« Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapa’o i ta’u parau »
Atopa 2015


« Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapa’o i ta’u parau »

Te mau faaueraa a te Atua, e faaiteraa ïa no To’na here ia tatou e te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa, e faaiteraa ïa no to tatou here Ia’na.

I te taime a faaho’i mai ai ta maua tamahine matahiapo, o Jen, i te toru o ta’na tamahine i te fare na te fare ma’i mai, ua haere atu vau i to’na fare no te tauturu ia’na. I muri a’e i to’u vaihoraa’tu i ta’na tamahine matahiapo i te fare haapiiraa, ua faaoti maua e, te mea hinaaro-roa-hia a’e e Jen, o te faafaea ïa. No reira, no te tauturu maita’i roa i te reira, ua afa’i ia vau i ta’na tamahine o Chloe i to’u fare ia nehenehe i to’na metua vahine e te aiû apî ia faaea hau noa.

Ua taamu vau ia Chloe i ni’a i to’na parahiraa pereoo, ua tamau i to’u iho hatua parahiraa, e ua faahoro atu i rapae’au i to ratou tereraa pereoo. Hou râ a tae atu ai maua i te hope’a o te poromu, ua tatara o Chloe i to’na hatua parahiraa e ua ti’a mai i ni’a, ma te hi’o na ni’a mai i to’u tapono ma te paraparau mai ia’u ! Ua tape’a a’era vau i te pereoo uira i te hiti o te poromu, e ua taamu faahou ia’na i ni’a i to’na parahiraa.

Ua tere faahou maua e aita i atea roa’tu tei rapae faahou oia i to’na parahiraa. Ua taamu faahou vau ia’na i ni’a i to’na parahiraa, i teie râ taime, hou vau a ho’i mai ai i roto i te pereoo uira, ua ti’a a’e na o Chloe !

Teie ïa vau e parahi nei i roto i te hoê pereoo uira, i te hiti o te poromu, te aro ra e te hoê tamarii rii e toru matahiti. E te manuïa ra oia !

Ua faaohipa vau i te mau rave’a ato’a ua nehenehe ia’u ia feruri no te haapapû atu ia’na e, e mana’o maita’i ia parahi noa oia i ni’a i to’na parahiraa. Aita oia i papû i te reira ! I te pae hope’a ua tamata vau i te rave’a : paru.

Ua parau vau, « E Chloe, mai te mea e faaea noa oe i ni’a i to oe parahiraa ma te taamu i to oe hatua, ia tae ana’e taua i te fare o Mama Ruau, e nehenehe ta taua e ha’uti i te păte ».

Aore e pahonoraa.

« Chloe, mai te mea e faaea noa oe i ni’a i to oe parahiraa ma te taamu i to oe hatua, e nehenehe ïa ta taua e hamani i te faraoa ia tae ana’e taua i te fare o Mama Ruau ».

Aore e pahonoraa.

Ua tamata faahou vau. « Chloe, mai te mea e faaea noa oe i ni’a i to oe parahiraa ma te taamu i to oe hatua, e tape’a ïa taua i te matete no te hoê monamona ».

I muri e toru tamataraa, ua ite a’era vau e mea faufaa ore. Ua papû maita’i to’na mana’o, aore i te hoê noa a’e taime i nava’i te mau parǔraa no te faahepo ia’na ia vai parahi noa oia i ni’a i to’na parahiraa ma te taamu i to’na hatua.

Eita e nehenehe ia maua ia faaea noa i te taato’araa o te mahana i te hiti poromu, ua hinaaro râ vau ia haapa’o i te ture e e mea ataata hoi ia faahoro i te pereoo e te ti’a noa ra o Chloe. Ua pûpû vau i te hoê pure muhu ore e ua faaroo vau i te Varua i te parau riiriiraa mai, ‘A haapii ia’na ».

Ua hi’o atu vau ia’na e ua faatea ê atu i to’u hatua parahiraa i to’u tino ia nehenehe ia’na ia ite. Ua parau vau, « Chloe, e taamu vau i teie hatua parahiraa no te mea e paruru te reira ia’u. Mai te mea râ aita oe e tamau i to oe hatua parahiraa, eita ïa oe e paruruhia. E e oto roa ïa vau mai te mea e pêpê oe ».

Ua hi’o mai oia ia’u; ua fatata vau e ite i to’na feruriraa iti ia ha’a no te ta’a i te mea ta’u i parau iho nei a tia’i taiâ noa’i au i ta’na pahonoraa. Ua araara ihora to’na na mata rahi ninamu e ua parau mai, « E Mama Ruau, ua hinaaro oe ia taamu vau i to’u hatua parahiraa no te mea te here nei oe ia’u ! »

Ua î te pereoo i te Varua a faaite ai au i to’u here no teie tamahine iti faufaa rahi. Aita vau i hinaaro ia ore taua huru ra, ua ite râ vau e teie te hoê taime tano, no reira ua haere atu vau e taamu ia’na i ni’a i to’na parahiraa. Ua ani au i muri iho, « E Chloe, e faaea anei oe i ni’a i to oe parahiraa pereoo ? » E ua na reira oia- e tae noa’tu i te matete no te hoê monamona ! E ua faaea noa oia ma to’na hatua mai te matete e tae atu i to’u fare, i reira maua i te hamaniraa i te faraoa e te ha’utiraa i te păte no te mea aita i mo’ehia ia Chloe !

A tere ai au na ni’a i te poromu i taua mahana ra, ua î to’u feruriraa i te hoê papa’iraa mo’a : « Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapao i ta’u parau ».1 E ture ta tatou no te haapii, no te arata’i, no te paruru i te mau tamarii. No teaha ? No to tatou ïa here rahi ia ratou. Na mua a’e o Chloe a maramarama ai i to’u hinaaro ia parahi noa oia i ni’a i to’na parahiraa pereoo ma te hatua no to’u ïa here ia’na, aita oia i auraro i te mea ta’na i faariro e faaheporaa ia’na. Ua mana’o oia e ua faaiti to’na hatua i to’na ti’amâraa.

Mai ia Chloe, e nehenehe ta tatou e ma’iti ia faariro i te mau faaueraa ei mau ta’oti’araa. E mana’o paha tatou i te tahi mau taime e, te faaiti nei te mau ture a te Atua i to tatou ti’amâraa, e te ta’oti’a nei i to tatou tupuraa. Mai te mea râ e, e imi tatou i te ite rahi atu, e vaiiho i to tatou Metua ia haapii ia tatou, e haamata ïa tatou i te ite e, Ta’na mau faaueraa, e faaiteraa ïa no To’na here ia tatou e te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa, e faaiteraa ïa no to tatou here Ia’na.

Mai te mea e, e tape’a outou i te hiti o te purumu, e faaauraa parau teie, te horo’a’tu nei au i te tahi mau ture o te tauturu ia outou ia ho’i faahou i ni’a i « te e’a no te faaroo e te haapa’oraa »2 ma te pe’ape’a ore, mai te mea e, e pee outou i taua mau ture ra.

A tahi, a ti’aturi i te Atua. A ti’aturi i Ta’na opuaraa mure ore no outou. « E tamaiti varua aore râ e tamahine varua herehia tatou tata’itahi na to tatou nau metua i te ra’i ». E itehia to raua here no tatou i roto i te mau faaueraa. Ua riro te mau faaueraa ei mau arata’iraa faufaa rahi no te haapii, no te arata’i, e no te paruru ia tatou a « roaa ai ia tatou te iteraa rau i te tahuti nei ».3

I roto i te oraraa « hou te tahuti nei » ua faaohipa tatou i to tatou ti’amâraa ia farii i te opuaraa a te Atua,4 e ua haapii mai tatou e e mea faufaa rahi roa te haapa’oraa i te ture mure ore a te Atua no to tatou manuïaraa i roto i Ta’na faanahoraa. Te haapii mai nei te mau papa’iraa mo’a : « Te vai nei te hoê ture, o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei nia iho i te reira te mau haamaita’iraa ato’a i faatumuhia’i ».5 Mai te mea e haapa’o tatou i te ture, e farii tatou i te mau haamaita’iraa.

Noa’tu te mau hape ato’a, te pato’iraa, e te haapiiraa o te apee i to tatou oraraa tahuti, e ore roa e mo’e i te Atua to tatou hopea mure ore, noa’tu e mo’ehia ia tatou te reira. E nehenehe ta tatou e ti’aturi Ia’na « no te mea te hinaaro nei te Atua i Ta’na mau tamarii ia ho’i atu Ia’na ra ».6 E ua horo’a mai Oia i te hoê e’a na roto i te Taraehara a Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua riro te Taraehara ei « niu no te opuaraa no te faaoraraa ».7

Te piti, a ti’aturi ia Iesu. Te faaiteraa rahi o te haapa’o e te here, o te Tara’ehara ïa a Iesu Mesia. Ma te auraro i te hinaaro o te Metua, ua horo’a Oia i To’na ora no tatou. Ua parau Oia e, « I haapa’o outou i ta’u ra parau, e vai herehia’tu â outou e au ; mai ia’u i haapa’o i te parau a tau Metua ra, e te vai herehia nei â vau e ana ».8

Ua haapii Iesu:

« Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau ato’a, e ma to varua ato’a, e ma to mana’o ato’a.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« E mai te reira ato’a te piti, e aroha’tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na ».9

I te mau Sabati ato’a te farii nei tatou i te rave’a feruri e ia haamana’o i te here mau o to tatou Faaora ia rave ana’e tatou i te mau tapa’o no Ta’na Taraehara mure ore. I roto i te oro’a, e hi’o vau i te mau rima e toro nei no te faahaere i te pane e te pape. A toro ai au i to’u rima e a amu ai, e fafau vau e ua hinaaro mau vau i te rave i To’na i’oa i ni’a iho ia’u, ia haamana’o noa â Ia’na, e ia haapa’o i Ta’na mau faaueraa. E e fafau mai Oia « e vai noa To’na Varua i roto ia [tatou] ».10

Te toru, a ti’aturi i te mau parau riirii a te Varua. Te haamana’o ra outou e i roto i te ohipa tei tupu ia’u e Chloe ua parau riirii mai te Varua ia’u i te hoê papa’iraa ? Tei roto ia Ioane 14:15 : « Ua hinaaro outou ia’u ra, e haapao ïa i ta’u parau ». E teie te tahi mau irava faufaa rahi :

« Na’u hoi e ani atu i te Metua ra, e na’na e horoa mai i te tahi Faaa’o ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa’tu i ǒ outou nei ;

« O te Varua parau mau ra, o te ore e fariihia mai e te ao nei ra, no te mea aore i hi’a ia’na, aore i ite ia’na, e ite râ outou ia’na, e parahi mau hoi oia i ǒ outou nei, e ei roto hoi ia outou ».11

E ti’araa to te mau melo ti’amâ ato’a o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei tei haamauhia ia farii i te faahoaraa a te Varua Maitai. E haamaita’i atu â te haapaeraa maa, te pure, te tai’oraa i te papa’iraa mo’a e te haapa’oraa i to tatou aravihi i te faaroo e i te ite i te mau faaurûraa a te Varua.

Ia î ana’e to outou aau i te feââ e te ta’a ore, e tono mai ïa te Metua e te Tamaiti i te Varua Maitai no te faaara ia outou e no te arata’i ia outou ma te paruruhia i roto i te mau ati o teie nei tere tahuti. E tauturu Oia ia outou ia haamana’o, e tamahanahana ia outou, e e faaî ia outou «i te tia’i e te here hope roa ».12

Te maha, a ti’aturi i te a’o a te mau peropheta ora. Ua horo’a mai to tatou Metua i te hoê rave’a no tatou ia faaroo i Ta’na parau e ia ite i Ta’na ture na roto i te mau peropheta. Ua parau te Fatu, « E faatupuhia Ta’u parau … na roto i to’u iho reo aore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoe â ïa ».13

Aita i maoro a’e nei, ua a’o mai te mau peropheta ora ia tatou ia « haamana’o i te mahana sabati ia haamo’ahia ïa »,14 e ia haapa’o i te ture no te haapaeraa maa. Na te haapa’oraa i teie a’o tohu e horo’a mai ia tatou i te hoê rave’a no tatou ia haapa’o i te faaueraa a te Atua ia here Ia’na e i to tatou taata tupu a tupu ai i te rahi to tatou faaroo ia Iesu Mesia e ia toro i to tatou rima no te here e no te aupuru ia vetahi ê.15

Te vai ra te hau i roto i te haapa’oraa i te parau a te Fatu na roto i Ta’na mau peropheta. Ua pii te Atua i te peresideni Thomas S. Monson, te mau tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, e te mau melo o te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo ei mau peropheta, ei mau hi’o e ei mau heheu parau. I roto i te hoê ao e rahi noa’tu ra te măta’u, te arearea, te ati, e te riri, e hi’o na tatou ia ratou ia ite nahea te mau pĭpĭ a Iesu Mesia—tei î i te aroha—e hi’o ai, e parau ai e e ohipa ai i mua i te mau mea e faa amahamaha nei. Te faaite papû nei ratou no ni’a ia Iesu Mesia e te pahono nei ratou ma te aroha, te hinaaro mau o Iesu Mesia, o ratou hoi To’na mau ite.

I muri mai i ta’u ohipa e Chloe, ua imi au i te mau faahitiraa no ni’a i te mau faaueraa e te here i roto i te mau papa’iraa mo’a. E rave rahi tei itehia ia’u. E faahaamana’o teie mau irava tata’itahi ia tatou e Ta’na mau faaueraa, e faaiteraa ïa no To’na here ia tatou e te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa, e faaiteraa ïa no to tatou here Ia’na.

Te faaite papû nei au e ia ti’aturi ana’e tatou i te Atua, to tatou Metua Mure ore; ia ti’aturi e ia faaohipa ana’e tatou i te faaroo i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia e i Ta’na Taraehara; ia ti’aturi ana’e tatou i te mau parau riirii a te Varua; e ia ti’aturi tatou i te a’o a te mau peropheta ora, e ite ïa tatou i to tatou e’a i mua’tu i te hiti poromu e ia tamau noa i te tere ma te paruruhia, eiaha e tape’a noa e tae atu i te hope’a—ia ite ato’a râ i te oaoa i to tatou ho’iraa i te fare. I te I’oa o Iesu Mesia, amene. ◼