2010–2019
Te haere maitai roa ra !
Atopa 2015


Te haere maitai roa ra !

Te pure nei au ia faatumu tatou i ni’a i te « ohie e au i te Mesia nei » e ia faati’a ho’i i To’na aroha ia faateitei e ia faauta ia tatou.

E au mau taea’e, e au mau tuahine here, e au mau hoa here, ua oaoa vau i te ti’araa i rotopû ia outou i teie mahana. Te oto nei tatou i teie e toru parahiraa aita e taata. Te mihi nei tatou i te peresideni Packer e ia Elder Perry e ia Elder Scott. Ua here tatou ia ratou e te pure nei tatou no te maitai o to ratou mau utuafare.

I roto i teie amuiraa rahi, i teie hopea hepetoma, e paturu atu tatou e toru taea’e tei piihia e te Fatu no te mono ia ratou i roto i te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo.

E riro ta tatou mau pure no ratou i te haapuai ia ratou a amo ai ratou i te pereue mo’a no te ti’araa aposetolo.

Te haere ra anei te evanelia no outou ?

Aita i maoro a’enei, ua ite au i te hoê parau e ua faaea roa vau no te feruri i te reira. Teie te huru o te parau : « Ia parau oe i te hoê taata e, e tauasini miria feti’a i roto i ao nui, e ti’aturi mai oia. Ia parau oe ia’na e, aita te peni i marô, e tape’a roa to’na rima no te haapapû mai ».

Aita anei tatou mai te reira te huru ? No haere noa a’enei au na roto i te tahi rapaauraa, e ua parau mai te mau taote aravihi i te mea e ti’a ia’u ia rave ia ora mai to’u ma’i. E mea râ tei ti’a ia’u ia haapii faahou mai na mua roa, e parau tahito ho’i teie no ni’a iho ia’u : ei taata ma’i, aita roa vau i te mea faaoromai roa.

E no reira, ua faaoti au e faaoioi i ta’u taime rapaauraa na roto i te ma’imiraa na ni’a i te natirara. Ua mana’o roa vau e itehia mai ia’u te tahi parau mau aita ta to’u mau taote i ite e aore râ o ta ratou i tape’a noa na ratou.

E ua ma’iri rii te tahi taime a puta mai ai te mana’o i teie mea huru ê roa ta’u e rave ra. Aita ihoa ïa te ma’imiraa i te mau mea no tatou iho i te mana’o ino. Te tahitohito ra râ vau i te parau mau ta’u e nehenehe e turu’i atu i ni’a iho, e teie atura vau i roto i te peu a te natirara e ta’na mau faahitiraa huru ê roa.

I te tahi taime, e au e, e mea afaro noa e te papû roa e te ohie roa te parau mau no tatou, e aita atura tatou e fafa pauroa mai i te faufaa rahi o te reira. E no reira, e tuu tatou i te hiti i te mea ta tatou i ite ei parau mau no te imi haere i te mau parau ’aro’aro (mystérieux) e te rave ’atâ (compliqué). Maitai e, e haapii mai tatou e, ia a’ua’u tatou i te mau mea noaa ore, te tapapa ra ïa tatou i te mau mea rii na’ina’i aita e faufaa.

Ia imi tatou i te parau mau pae varua, nahea tatou e ite ai e, tei ni’a tatou i te e’a ti’a ?

Te hoê rave’a ; o te uiraa ïa i te mau uiraa ti’a—te huru uiraa e tauturu ia tatou ia feruri maite i ni’a i to tatou haereraa i mua e ia hi’o i te haereraa teie mau mea no tatou. Te mau uiraa mai :

« E auraa anei to to’u oraraa ? »

« Te ti’aturi ra anei au i te Atua ? »

« Te ti’aturi ra anei au e, ua ite e ua here te Atua ia’u ? »

« Te ti’aturi ra anei au e, te faaroo e te pahono nei te Atua i ta’u mau pure ? »

« E mea oaoa mau anei au ? »

« Te arata’i ra anei ta’u mau tautooraa i te mau fâ e te faufaa pae varua teitei roa a’e o te oraraa ? »

Ua arata’i te mau uiraa hohonu no ni’a i te fâ o te oraraa i te mau taata e te mau utuafare e rave rahi na te ao atoa nei ia imi i te parau mau. E pinepine te reira imiraa i te arata’i ia ratou i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e i te evanelia tei faaho’i-faahou-hia mai.

Te uiui nei te mana’o e, ei melo o te Ekalesia, e maitai anei te noaa mai ia uiui haere tatou iho e : « Te haere maitai ra anei to’u riroraa i roto i te Ekalesia ? Te haafatata ra anei te reira ia’u i te Mesia ? Te haamaitai ra anei te reira ia’u e i to’u utuafare i te hau e te oaoa mai tei parau-fafau-hia mai i roto i te evanelia ? »

E mau uiraa tu’ati i te reira ta Alama i uiui i te mau melo o te Ekalesia i Zarahemela a na ô ai oia e : « Ua itea anei ia outou taua faahuru-ê-raa rahi ra i roto i to outou aau na ? … [E] ua ti’a anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? ».1 Na teie huru feruri-noa-raa e tauturu ia tatou ia tutonu faahou e aore râ ia faatu’ati faahou i ta tatou mau tautooraa tamahana i ni’a i te faanahoraa hanahana no te faaroraraa.

E rave rahi melo e pahono poupou rahi nei e, e mea maitai roa to ratou riroraa ei melo o te Ekalesia, e te haere maitai e te haere taa ê mau ra no ratou. E faaite mai ratou e, noa’tu â te veve e aore râ te auhune, noa’tu â te au o te mau mea e aore râ te mauiui, e ite mai ratou i te auraa rahi e te hau e te oaoa maoti ta ratou fafauraa i te Fatu e ta ratou taviniraa pûpû i roto i te Ekalesia. I te mau mahana atoa e farerei au i te mau melo o te Ekalesia tei î i te oaoa anaana e o te faaite nei na roto i te parau e te ohipa e, ua apî roa to ratou oraraa i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho’i-faahou-hia mai.

Ua ite atoa râ vau e, te vai ra te taata e mau iteraa au ore to ratou—o te mana’o nei i te tahi taime e, e ere roa te reira ta ratou i ti’aturi a riro mai ai ei melo i roto i te Ekalesia.

E mea oto rii no’u inaha ua ite roa vau i te huru ta te evanelia e horo’a mai i te rarua (vigueur) e e faaapî ho’i i te varua—te huru te reira e faaî i te aau i te ti’aturi, e te feruriraa i te maramarama. Ua ite au i te huru o te mau hotu o te evanelia a Iesu Mesia, o te nehenehe e taui i te hoê oraraa mai te reira noa, e te oraraa fiu, ei mea faahiahia e te anaana.

I teie nei, no te aha te haere ra no te hoê eiaha râ no te tahi ? E aha te taa-ê-raa i rotopû i te feia i roto i te Ekalesia tei î te aau i te reo haamaitai o te aroha faaora,2 e ratou e mana’o nei e, te ere ra ratou i te hoê ohipa ?

A feruri noa ai au i teie mau uiraa, e mau mana’o tei diluvi i to’u feruriraa. I teie mahana, e faaite atu vau e piti.

Faaohie

A tahi : te faariro ra anei tatou i to tatou ti’araa pipi ei mea rave ’atâ ?

E mea ohie roa ho’i teie evanelia e e nehenehe i te tamarii ia taa i te auraa, e mea hohonu atoa râ e te ’âtitirau (complexe) e e oraraa taatoa—e te mure ore atoa ho’i—tei titauhia no te tuatapapa, no te ite e no te maramarama pauroa mai i te reira.

I te tahi râ mau taime, e rave tatou i te lili nehenehe o te parau mau a te Atua ei reira e faaunauna atu ai e te tahi parairaa e parai-faahou-raa i te mana’o maitai e te faanahoraa e te mau tia’iraa taata nei. E mea tauturu e e mea tano paha te reira no te hoê taime, e no te hoê huru ohipa, are’a râ ia paraihia te reira na ni’a e na ni’a i te tahi, e nehenehe te reira ia riro mai ei mou’a parairaa me’ume’u roa e aita atura paha tatou e ite faahou i te tiare iti tao’a rahi o ta tatou i au na.

E no reira, ei feia faatere, e ti’a ia tatou ia paruru etaeta roa i te Ekalesia e te evanelia i to’na mâraa e to’na papûraa ma te faaea i te tuu i te hopoi’a faufaa ore i ni’a i to tatou mau melo.

E tatou paatoa te mau melo o te Ekalesia, titauhia ia tatou ia tuu i te tautooraa feruri-maite-hia i roto i te pûpûraa i to tatou ito e to tatou taime i te mau mea faufaa mau, a faateitei noa ai i to tatou taata tupu e a patu ai i te basileia o te Atua.

E tuahine orometua no te Sotaiete Tauturu, tei mâtauhia no te faaineineraa i te mau haapiiraa maitai roa. I te hoê taime, ua faaoti oia e hamani i te hoê tifaifai nehenehe e tano maitai no te faanehenehe i ta’na haapiiraa. O te oraraa râ ta’na faanahoraa—haere e tii i te mau tamarii i te haapiiraa, tauturu i te tahi taata tei taui i te vahi nohoraa, e ua fivahia te tane, e ua mana’o otahi te tahi hoa. Te fatata mai nei te mahana no te haapiiraa, e aita te tifaifai i oti roa. E no reira, i te pô na mua’tu, aita oia i taoto rii a’e i te ohiparaa i ni’a i te tifaifai.

Ia po’ipo’i a’e, ua rohirohi roa oia e aita atura te mau mana’o i nahonaho maitai, ua ti’a itoito noa râ teie tuahine no te horo’a i ta’na haapiiraa.

E mea nehenehe mau te ahu taoto—aita i hape te niraraa, e mau û purapura maitai e e hoho’a taa ê mau. E i ropu roa, hoê noa ta’o ite-maitai-hia e tavevo ra i te tumu parau o ta’na haapiiraa : « Faaohie ».

Te mau taea’e e te mau tuahine, eiaha te oraraa i te evanelia ia riro ei ohipa rave ’atâ.

E mea afaro noa. E nehenehe te reira ia faataahia mai teie te huru :

  • Na te faarooraa i te parau a te Atua ma te mana’o papû e faati’aturi ia tatou i te Atua e i Ta’na mau parau fafau.3

  • Rahi noa’tu tatou i te ti’aturiraa i te Atua, rahi noa’toa’tu to tatou aau i te î i te here No’na e no te taata atoa.

  • No to tatou here i te Atua tatou e hinaaro ai e pee Ia’na ma te faatu’ati i ta tatou mau ohipa i ni’a i te reni o Ta’na mau parau.

  • No to tatou here i te Atua, ua hinaaro tatou ia tavini Ia’na, ua hinaaro tatou ia haamaitai i te oraraa o vetahi ê e ia tauturu i te feia veve e tei nava’i ore.

  • Rahi noa’tu tatou i te haereraa i te e’a o te ti’araa pipi, rahi noa’toa’tu tatou i te hinaaroraa i te haapii i te parau a te Atua.

E na reira e na reira noa, tera taahiraa i muri mai i te tahi, e e faaroo rahi a’e e te ti’aturi e te aroha o te faaî ia tatou.

E mea nehenehe to’na ohie, e te haere maitai roa ra.

Te mau taea’e e te mau tuahine, mai te peu te mana’o ra outou e, aita te evanelia e haere maitai ra no outou, te ani manihini nei au ia outou ia ho’i i muri, hi’o i to outou oraraa mai te hoê vahi teitei a’e e faaohie i to outou hi’oraa i te ti’araa pipi. A faatumu i ni’a i te mau haapiiraa tumu, te mau parau tumu e te faaohiparaa tumu i te evanelia. Te parau fafau nei au e, e arata’i e e haamaitai mai te Atua ia outou i ni’a i ta outou e’a ia tae i te oraraa hope roa, e e haere maitai roa te evanelia no outou.

Haamata i te vahi tei reira outou

Te piti o to’u mana’o, oia ho’i : haamata i te vahi tei reira outou.

I te tahi taime e tupu mai te fiu o te aau no te mea aita tatou i « hau atu â » i te hoê mea—hau atu â i te pae varua, hau atu â te faaturahia mai, te maramarama, te ea maitai, te moni, te vaha mario (aimable) e te aravihi. Aita ihoa te hinaaro ia haamaitai atu â i riro ei mana’o ino. Ua hamani mai te Atua ia tatou, ia tupu tatou e ia haere â i mua. A haamana’o râ e, e ti’a i to tatou mau paruparu ia tauturu ia tatou ia faahaehaa e ia fariu i ni’a i te Mesia, Oia te « faariro… i te mau mea paruparu ei mea etaeta ».4 I te tahi atu pae, te faaohipa nei Satane i to tatou mau paruparu no te faatopa i to tatou morare ia ore tatou ia tamata rii a’e.

Ua haapii au i roto i to’u oraraa e, aita i titauhia ia tatou ia riro « hau atu â » i te hoê mea no te haamata ia riro i ta te Atua e tia’i ra ia tatou ia riro.

E rave te Atua ia outou ia au i to outou vairaa i teie nei, a haamata atu ai i te ohipa e outou. Te mea noa e titauhia, o te aau hinaaro, te hinaaro ia ti’aturi e te ti’aturiraa i ni’a i te Fatu.

Ua hi’o Gideona ia’na ei taata faaapu e te veve, te iti a’e i roto i te fare o to’na metua. Ua hi’o râ te Atua ia’na ei taata puai e te itoito.5

I te ma’itiraa Samuela ia Saula no te riro ei arii, ua tamata Saula i te faataui i ta’na parau. No roto mai ho’i Saula i te opu iti roa a’e o Iseraela. Nahea pai oia i te riro ei arii ?6 Ua ite râ te Atua ia’na ei « taata hi’oraa maitai ».7

O Mose atoa te peropheta rahi tei teimaha roa e tei topa roa te morare, e ua tae roa to’na hinaaro ia faaru’e e ia pohe.8 Aita râ te Atua i faaru’e ia Mose.

E au mau taea’e e au mau tuahine, mai te peu e hi’o tatou ia tatou na roto noa i to tatou mata tahuti nei, eita paha tatou e ite roa i to tatou maitai. Te hi’o nei râ to tatou Metua i te Ao ra ia tatou mai te au i to tatou vairaa mau e te taata e nehenehe tatou e riro mai. Te hi’o nei Oia ia tatou mai Ta’na mau tamaiti e mau tamahine, ei taata maramarama mure ore, e te faito puai mure ore, e te faahopearaa hanahana.9

Ua matara te uputa no te faaoraraa i te tusia a te Faaora, ia ho’i tatou paatoa i te Atua ra. « E au maitai [To’na] aroha i te mau taata ato’a i faahaehaa ia ratou iho i mua [i te Atua] ra ».10 O To’na aroha te mana faati’a e haamatara no tatou te mau basileia faaoraraa a te Atua. Maoti To’na aroha, e ti’a faahou mai tatou e e faaorahia mai i roto i te hoê basileia hanahana.

Ia hi’o tatou i te basileia hanahana ha’iha’i roa a’e, te basileia tiretia, e mea « hau a’e i te mau ite atoa ra »,11 eita e nehenehe e tai’o te taata e farii atu i te reira faaoraraa.12

E nehenehe râ ta te aroha o te Faaora e rave rahi atu â no tatou. Tatou te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, te titau nei tatou i te hoê mea rahi a’e eita e nehenehe e feruri. O te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. O te ora mure ore i mua i te aro o to tatou Metua i te Ra’i. O te horo’a rahi a’e a te Atua.13 I roto i te basileia tiretiera, e farii tatou « i to’na îraa e i to’na hanahana ho’i ».14 Oia mau o te mau mea atoa a te Metua te horo’ahia mai ia tatou.15

O te faateiteiraa ta tatou fâ, o te ti’araa pipi ta tatou e’a.

A faaohipa noa ai outou i te tahi rii faaroo no te haamata i te haere ei taata hau e te pee i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia, e taui mai to outou aau.16 E maramarama to outou tino atoa.17

E tauturu mai te Atua ia outou ia riro ei mea rahi a’e i ta outou i feruri na. E e ite mai outou e, te haere mau ra te evanelia a Iesu Mesia i roto i to outou oraraa. Te haere ra.

Te haere ra !

Te mau taea’e e te mau tuahine, te mau hoa here, te pure nei au ia faatumu tatou i ni’a i te « [ohie] e au i te Mesia nei »18 e ia faati’a ho’i i To’na aroha ia faateitei e ia faauta ia tatou i roto i teie tere mai te vahi tei reira tatou i to tatou faahopearaa hanahana i mua i te aro o to tatou Metua.

A na reira ai tatou e ia ani noa’tu te tahi taata ia tatou e, « Te haere ra anei no outou te riroraa ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ? » e parau atu tatou mai te tahi te’ote’oraa, ma te haehaa râ e te oaoa rahi, « Te haere maitai roa ra ! Mauruuru i te aniraa mai ! Ua hinaaro anei oe ia ite rahi atu â ? »

Teie to’u nei tia’iraa, ta’u pure, to’u iteraa papû e ta’u haamaitairaa na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.