2010–2019
Auraro i te ture
Atopa 2015


Auraro i te ture

Te taata tei rahu ia tatou e o te here maitai nei ia tatou, ua ite Oia e, nahea tatou ia ora i to tatou oraraa e ti’a ai ia tatou ia farii i te oaoa rahi a’e e ti’a ia fariihia.

E au mau taea’e here, ua mauruuru roa vau i te ti’a-faahou-raa i rotopu ia outou. Ua faauruhia tatou i teie pô na roto i te mau parau tei faaroohia. Te pure nei au ia arata’i-atoa-hia vau i roto i te mau parau ta’u e parau.

E mea ohie roa ta’u parau poroi na outou i teie pô. Teie ïa : a haapa’o i te mau faaueraa.

Aita te mau faaueraa a te Atua i horo’ahia no te haape’ape’a ia tatou e aore ra, no te tapea ia tatou eiaha ia oaoa. Are’a i te tahi pae, te vai ra ïa. Te taata tei rahu ia tatou e o te here maitai nei ia tatou, ua ite Oia e, nahea tatou ia ora i to tatou oraraa e ti’a ai ia tatou ia farii i te oaoa rahi a’e e ti’a ia fariihia. Ua horo’a mai Oia ia tatou i te mau arata’iraa o te arata’i ia tatou ma te hau i roto i teie tere tahuti fifi pinepine, mai te mea e, e haapa’o tatou i te reira mau arata’iraa. Te haamana’o nei tatou i te mau parau o te himene matarohia : « Auraro i te ture ! E roaa mai te maitai e te hau ».1

Ua nava’i te here o to tatou Metua i te ao ra ia tatou no te parau e : Eiaha oe e haavare ; eiaha oe e eiâ ; eiaha oe e faaturi ; e aroha’tu i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na ; e te vai atu ra.2 Ua ite tatou i te mau faaueraa. Ua ite Oia e, ia haapa’o ana’e tatou i te mau faaueraa, e oaoa a’e to tatou oraraa, e î a’e to tatou oraraa, e e iti te fifi. E ohie a’e to tatou mau tamataraa e to tatou mau fifi ia amo, e e farii tatou i te mau haamaitairaa Ta’na i fafau mai. Tera râ, a horo’a mai ai Oia i te mau ture e te mau faaueraa ia tatou nei, ua faatia atoa Oia ia tatou ia ma’iti ia farii e aore râ, ia pato’i i te reira. Na ta tatou mau faaotiraa no ni’a i te reira e faaau i to tatou hopearaa.

Te ti’aturi nei au e, ta tatou tata’itahi opuaraa hopea roa, te ora mure ore ïa i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. No reira, e mea titauhia ia tatou, i roto i to tatou oraraa nei, ia rave i te mau ma’itiraa o te arata’i atu ia tatou i taua opuaraa rahi ra. Ua ite râ tatou e, ua fafau roa te enemi ia’na eiaha tatou ia manuia. Te rohi tuutuu ore nei oia e to’na nuu no te tiahi i to tatou mau hinaaro parau ti’a. Ua riro ratou ei haamata’uraa teimaha e te tamau no to tatou faaoraraa mure ore ia ore tatou ia faaoti e ia haa tuutuu ore no te tapae i ta tatou fâ. Ua faaara mai te aposetolo Petero ia tatou e, « E haapa’o maitai ; te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia’na ra ».3

Noa’tu e, aita e taime i roto i to tatou nei oraraa ua haapaehia tatou i te faahemaraa, outou e te feia apî tamaroa, tei roto outou i te hoê faito matahiti fifi mau. Ua riro te mau matahiti o te apîraa ei mau matahiti no te papû ore te mana’o, no te feruriraa e, aita outou i tae’ahia te faito no te mau mea e titauhia ia outou, no te tamataraa ia roohia outou i mua i to outou mau hoa, e no te tamataraa ia faaô ia outou. E riro paha outou i te faahemahia ia faaiti i ta outou mau faatureraa e ia pee i te taatoaraa, ia ti’a hoi ia outou ia fariihia e te feia ta outou e hinaaro ra ei mau hoa no outou. Te taparu nei au ia outou ia vai paari noa, e ia vai ara noa i te mau mea atoa o te nehenehe e faaere ia outou i te mau haamaitairaa o te tau mure ore. Te mau ma’itiraa ta outou e rave i ô nei e i teie taime, e faufaa mure ore ïa to ratou.

Te tai’o nei tatou i roto i te 1 Korinetia e : « Rahi noa’tu â te huru o te reo i te ao nei ».4 Ua haatihia tatou i te mau reo taparuparu, te mau reo faahema, te mau reo faaooo, te mau reo taa ore, e te mau reo faaturori. Te parau atu nei au e, e mau reo puai teie. Te a’o atu nei au ia outou ia haamarû i te reira, e ia faauruhia râ outou na taua reo iti ha’iha’i ra, o te arata’i atu ia outou i te pe’ape’a ore. A haamana’o e, na roto i te mana, ua tuu te hoê taata i to’na na rima i ni’a iho i to outou upoo i muri a’e i to outou bapetizoraahia, no te haamau ia outou ei melo no te Ekalesia ma te parau e, « A farii mai i te Varua Maitai ».5 A iriti i to outou aau, tae roa’tu i to outou varua, i te ta’i o taua reo taa ê ra o te faaite papû mai i te parau mau. Mai tei fafauhia mai e te peropheta Isaïa, « E na to outou taria e faaroo i te hoê reo […] i te na ôraa e, teie te e’a, e na reira i te haere ».6 Te ti’aturi nei au e, e vai matara noa tatou, ia ti’a hoi ia tatou ia faaroo i teie reo tamahanahana, e reo arata’i o te paruru noa ia tatou.

Na te tau’a-ore-raa i te mau faaueraa i iriti i te e’a o te mea ta’u e faariro nei ei ino no to tatou nei anotau. Tei roto ïa i te reira te ino o te peu faatiatia noa, te ino o te hoho’a faufau, te ino o te mau raau taero, te ino o te viivii i te pae morare, te ino o te haamaruaraa tamarii, ei faaiteraa noa i te tahi. Te faaite mai nei te mau papa’iraa mo’a e, te diabolo « te [tumu] mau o teie mau mea ».7 Ua ite tatou e, o oia « te metua o te mau haavare atoa, ia haavare e ia haamatapo i te taata ».8

Te taparu nei au ia outou ia haapae i te mau mea atoa e faaere ia outou i to outou oaoa i ô nei i roto i te tahuti nei e i te ora mure ore i roto i te ao a muri a’e. Na roto i teie mau haavareraa, e arata’i te diabolo ia outou na ni’a i te hoê e’a pahee no te haamou ia outou mai te mea e, e faatia outou ia’na ia na reira. E tae paha outou i ni’a i te reira e’a pahee hou a ite ai outou e, aita e rave’a faahou no te tapea. Ua faaroo outou i te mau parau poro’i a te diabolo. Te pii mai nei oia ma te haavarevare e : Hoê noa a’e taime, aita e fifi ; te na reira nei te mau taata atoa ; eiaha e faaea noa i roto i te peu tahito ; ua taui te tau ; aita hoê taata e fifi ; no outou iho to outou oraraa. Ua ite te diabolo ia tatou, e ua ite oia i te mau faahemaraa tei riro ei mea fifi no tatou ia haapae. E mea faufaa mau ia ara tamau noa tatou eiaha tatou ia topa i roto te reira mau huru havare e te reira mau huru faahemaraa.

E titauhia te itoito rahi no te vai haapa’o-noa-raa tatou i roto i te mau tura’ira’iraa e haere noa’tura i te rahiraa, e te mau faaururaa huna e haati nei ia tatou, e o te faahuru ê nei i te parau mau, o te vavahi nei i te maitai e te paieti, e o te tamata nei i te mono i te mau haapiiraa hohonu a te taata nei. Ahiri e, na te taata nei i papa’i i te mau faaueraa, tei te taata nei ïa te ti’araa ia taui i te reira na roto i te hinaaro e aore ra, na roto i te faatureraa e aore ra, na roto i te tahi atu huru rave’a. Tera râ, na te Atua i horo’a mai i te mau faaueraa. E nehenehe ta tatou e tuu i te reira i te hiti na roto i te faaohiparaa i to tatou ti’amâraa. Eita râ ta tatou e nehenehe e taui i te reira, mai ia tatou atoa e ore e ti’a ia taui i te mau hopearaa e tae mai no te haapa’o-ore-raa e te ofatiraa tatou i te reira.

E mata na tatou ia ite e, to tatou oaoa rahi a’e i roto i teie oraraa, e tae mai ïa te reira na roto i to tatou peeraa i te mau faaueraa a te Atua e te haapa’oraa i Ta’na mau ture! E mea au roa na’u te mau parau e itehia i roto i te Isaïa pene 32, irava 17 : « E o ta te parau ti’a ra ohipa, o te hau ïa, e te hopea o te parau ti’a ra, o te pe’ape’a ore ïa, e te ora e a muri noa’tu ». Taua huru hau ra, e taua huru ora ra, e tae mai ïa na roto ana’e i te parau ti’a.

Eita e ti’a ia tatou ia faatia hoê vahi iti noa a’e o te haapa’o ore i mua i te hara. Eita e ti’a ia tatou ia faati’a ia tatou iho ia ti’aturi e, e nehenehe ta tatou e haapa’o ore « maa vahi iti noa » i te mau faaueraa a te Atua, no te mea, e nehenehe te hara e haru ia tatou i to’na rima auri, e e ohipa mamae rahi hoi i muri a’e no te iriti mai ia tatou. Te hiaai faatîtî o te raau taero, te ava, te hoho’a faufau e te peu viivii i te pae morare, te vai mau nei te reira mau mea, e fatata eita e nehenehe e ofati i te reira ma te aroraa u’ana ore e te tauturu ore.

Mai te mea e, ua hi’a te hoê o outou i roto i to’na tere, te haapapû atu nei au ia outou e, te vai ra te rave’a no te ho’i mai i muri. Ua parauhia taua rave’a ra, te tatarahapa. Noa’tu e mea etaeta te e’a, tei roto i te reira to outou faaoraraa mure ore. E aha te mea e faufaa-rahi-hia a’e ai ta outou mau tautooraa ? Te taparu nei au ia outou ia faaoti i ô nei e i teie nei ia rave i te mau taahiraa e titauhia no te tatarahapa hope roa. Oioi noa’tu outou i te rave i te reira, oioi noa’toa’tu outou i te ite i te hau e te marû e te ora i parauhia mai e Isaïa.

Aita i maoro a’enei, ua faaroo vau i te iteraa papû o te hoê vahine tei faaatea ê i te e’a papû e ta’na tane, na roto i te ofatiraa i te mau faaueraa e te faaino-roa-raa i to raua utuafare, i roto i taua ohipa ra. Ia ite a’era râ raua tata’itahi i te ino o te hiaai faatiti, e te iteraa i te oaoa ore o to raua oraraa, e te faaino-atoa-raa i tei herehia e raua, ua haamata a’era raua i te taui. Ua taere rii te itehia te maitai o te tatarahapa, e i te tahi taime, e mea maemae ïa, tera râ, na roto i te tauturu a te feia faatere o te autahu’araa, e tae noa’tu i te tauturu a te utuafare e a te mau hoa maitai, ua ho’i faahou mai raua.

Te faaite atu nei au ia outou i te hoê tuhaa o te iteraa papû o teie tuahine no ni’a i te mana faaora o te tatarahapa : « Nahea hoê taata tei riro, mai te hoê mamoe mo’e tei haruhia e te [hara], ia ho’i mai i roto i teie hau e te oaoa ta maua e ite nei i teie nei ? Nahea te reira e tupu ai ? Te pahonoraa… na roto ïa i te hoê evanelia maitai hope roa, hoê Tamaiti maitai hope roa e To’na tusia no’u… I te vahi tei reira te poiri, te vai ra i teie nei te maramarama. I te vahi tei reira te mana’o paruparu e te mauiui, te vai nei te oaoa e te ti’aturiraa. Ua haamaitaihia maua i te maitai faito ore na roto i te tauiraa o te nehenehe e tupu na roto ana’e i te tatarahapa, maoti te Taraehara a Iesu Mesia ».

Ua pohe to tatou Faaora no te horo‘a ia outou e ia’u nei i taua haamaitairaa ra. Noa’tu e, e mea fifi te e’a, e parau mau râ te fafauraa. Na ô atura te Fatu i te feia i tatarahapa :

« Ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ».9

« E ore au e mana’o faahou i te reira ».10

I roto i to tatou oraraa e titauhia ia tatou ia faaamu i te mau iteraa papû puai na roto i te tuatapaparaa i te mau papa’iraa mo’a e na roto i te pureraa e i te feruri-hohonu-raa i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia. Mai te mea e, e tanuhia te reira ma te paari, e faauru ïa to tatou iteraa papû no te evanelia, no te Faaora e no to tatou Metua i te ao ra i te mau mea atoa ta tatou e rave.

Te faaite papû nei au e, e mau tamaiti here ana’e tatou paatoa na to tatou Metua i te Ra’i ra, tei tonohia mai i ni’a i te fenua nei i teie mahana e i teie anotau no te hoê opuaraa, e tei horo’ahia mai te autahu’araa a te Atua ia ti’a ia tatou ia tavini ia vetahi ê e ia rave i te ohipa a te Atua i ni’a i te fenua nei. Ua faauehia mai ia tatou ia ora i to tatou oraraa ia ti’a ia tatou ia farii i taua autahu’araa ra.

E au mau taea’e e, e mata na tatou i te haapa’o i te mau faaueraa ! E mau utu’a nehenehe e te hanahana tei roto i te vairaa no tatou mai te mea e, e na reira tatou. Ia riro teie ei haamaitairaa no tatou, ta’u ïa pure na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, to tatou faaora e to tatou Taraehara, amene.