2010–2019
A vaiiho i te ta’i o te pu ia tavevo
Atopa 2015


A vaiiho i te ta’i o te pu ia tavevo

E hinaaro te ao nei i te pipi a Iesu Mesia o tei nehenehe e horo’a i te poro’i no te evanelia ma te papû e no roto mai i te aau.

I teie tau ve’ave’a i ma’iri iho nei, ua faaea e piti na mootua tamaroa ta to’u nei vahine e ta’u i piha’i iho ia maua, a haere ai to raua na metua i te hoê faaoaoaraa tere pionie i roto i ta ratou titi. Ua hinaaro ta maua tamahine ia ite papû e, e haapiipii teie mau tamaroa i te piana noa’tu to raua atea i to raua utuafare. Ua ite oia e, ia faaea ana’e raua i te mau metua ruau ra, e ohie raua i te haamo’e i te haapiipiiraa. I te hoê avatea, ua faaoti au ia parahi i piha’i iho i to’u mootua tamaroa, 13 matahiti, Andrew, e ia faaroo ia’na ia ha’uti.

E mea peepee roa teie tamaiti, e e mea herehia e a’na i te mau hauti i rapae. E mea ohie ia’na ia rave pauroa i te taime no te imi haere i te mau pua’a e te tai’a. I to’na haapiipiiraa i te piana, e nehenehe ia’u ia parau e, te tai’a ra ia i te anavai tapiri. Ua faaroo vau i to’na hauti puairaa i te haatanoraa tataitahi o te hoê himene matarohia. Ua faata’i i te nota tataitahi na roto i te hoê a puairaa tuea i te tupa’iraa, o te haatafifi i te ite papû eaha te pehe. Ua parahi atu vau i ni’a i te parahiraa i piha’i iho ia’na ma te faataa i te faufaa ia taumi puai rii i ni’a i te mau nota no te pehe e, e maa vahi iti puai i ni’a i te mau nota o te apee i te pehe. Ua aparau maua no ni’a i te piana, to’na riroraa hau atu i te hoê mauihaa matini faahiahia. E nehenehe atoa e riro ei haaroaraa o to’na iho reo e, e mau ite i roto i te aau a riro ai ei mauihaa nehenehe no te aparauraa. Mai te hoê taata o te paraparau e o te haere maru mai te hoê ta’o i te tahi, mai te reira atoa te huru o te pehe tereraa mai te hoê nota i te tahi.

Ua ata maua i to’na tamata faahou e faahou a. Ua rahi to’na ataata ma te pa’o i te papa tari’a i te faraa mai te pehe matauhia o te riro ei na mua a’e ei haaputu nota haapa’oraa ore. Ua maramarama ihora te parau poro’i : « E tamarii au na te Atua ra, e ua tono mai oia ia’u i ŏ nei ».1 Ua ani au ia Andrew mai te mea te ite nei oia i te taa ê i roto i te parau poro’i. Ua pahono mai oia, « E, papa ruau, te ite nei au ! ».

Te haapii mai nei te aposetolo Paulo ia tatou i ni’a i te faauraa i te aparauraa i te mau mauhaa upaupa a papa’i ai oia i te mau taata no Korinetia :

« Oia atoa te mau mea ora ore e oto nei, mai te vivo e te kinura ra, ia ore râ ia taa te oto ra, eaha ihora e itea’i te oto vivo e te kinura ?

« E ia ore ho’i ia taa te oto o te pu ra, na vai e faaineine ia’na iho e haere i te tama’i ? »2

Mai te mea te vai nei te hoê taime ia hinaaro te ao nei i te pipi a Iesu Mesia o tei nehenehe e horo’a i te poro’i o te evanelia ma te papû e no roto mai te aau, o teie nei ïa. Te hinaaro nei tatou i te faaotoraa papû o te pu.

E mea papû o Iesu to tatou hi’oraa maita’i roa a’e. I te mau taime atoa, ua horo’a te hoho’a no te itoito no te ti’a i te parau mau. Te vevo nei ta’na mau parau mai te mau tenetere atoa a ani manihini ai ia tatou ia haamana’o i te here i te Atua e i to tatou taata tupu, ia haapa’o i te mau faaueraa a te Atua e ia ora ei mau mori turama i te ao. Aita oia i mata’u i te parau pato’i i te mau puai o te ao nei aore ra i te mau feia faatere no to’na anotau, noa’tu a te pato’i nei ratou i Ta’na misioni o tei horo’ahia Ia’na e to’na Metua i te Ao ra. Aita ta’na mau parau i horo’ahia no te faatapitapi, no te faaûruraa râ i te mau mafatu o te taata nei. Ua ite papû oia i te hinaaro a to’na Metua na roto i ta’na mau parau e ta’na mau ohipa.

E mea au atoa na’u i te huru o Petero o tei ti’a i mua i te mau taata ma te itoito e te mana’o maramarama i te mahana o te Penetesoke. I te reira mahana, ua tairuru mai te mau taata no te mau fenua e rave rahi ma te faaino i te mau feia mo’a matamua no te mea ua faaroo ratou i te parauraa i te mau parau eê e mana’o ihora e, ua ta’ero ratou. Ma te Varua i roto i te aau, ua ti’a ihora o Petero no te paruru i te Ekalesia e te mau mero. Ua faaite iho ra i to’na iteraa papû ma te parau e : « E te mau ati Iuda nei, e te feia atoa e parahi i Ierusalema nei, ia ite mai outou, a faaroo mai na outou i ta’u nei parau ».3

Faahiti ihora oia i te mau papa’iraa mo’a tei roto i reira te mau tohuraa a te Mesia e ua faaite atura i teie iteraa papû ti’a : « E teie nei, ia ite atoa te fetii o Iseraela e, ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, O Iesu mau nei â ta outou i faasatauro nei ».4

E rave rahi o tei faaroo i ta’na mau parau e o tei farii i te Varua, e e 3 000 varua o te riro mai ei mero no te Ekalesia matamua. E faaiteraa puai teie e, te hoê tane aore ra vahine o te hinaaro puai ia faaite papû i te hoê taime a haere ai te ao nei i te tahi rêni taa ê i to te Ekalesia, e nehenehe ïa oia e faatupu i te taa-ê-raa.

Ia ti’a ana’e tatou, ei mau melo no te ekalesia, ma te faaite puai ei mau ite tatou no te mau haapiiraa a te Atua e no Ta’na Ekalesia, e tupu te tahi mau tauiraa i roto ia tatou. E rave tatou i to’na hoho’a i to tatou mata na. E haafatata atu tatou i to’na Varua. E, o oia o te haere na mua i to tatou mata e vai ho’i oia i to « [tatou] pae atau e i to [tatou] pae aui, e ei roto ho’i [To’na] Varua i to [tatou] mau aau, e ati noa’e [Ta’na] mau melahi ho’i ia tatou na, ia haamaraa mai ia [tatou] i ni’a ».5

Aita te mau pipi mau a te Mesia e horo’a i te tahi mau otoheraa no te haapiiraa, ia ore ana’e i tano i te mau faahoho’araa o te ao no teie anotau. O Paulo te tahi pipi puai o tei faaite e, aita oia « i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ia o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra ».6 E ti’a te mau pipi mau a te Fatu ia na reira ratou i roto i te mau fifi. E hinaaro te mau pipi mau ia faaûru i te mau mafatu o te mau taata, eaha râ ia haafaahiahia ia ratou.

E mea pinepine i te mea e, e ere i te mea au e aore ra, e ere i te mea ohie ia ti’a no te Mesia. E mea papû ia’u te reira te huru o Paulo i to’na ti’araa’tu i mua i te Arii Ageripa, o tei ani mai ia’na ia faaite mai i to’na mau mana’o e to’na aamu. Ma te tia’i ore, ua poro o Paulo i to’na ti’aturiraa ma to’na puai atoa i teie arii ri’ari’a o tei farii e, ua faatata « roa » i te riro ei keresitiano.

Ua riro te pahonoraa a Paulo ei ite no to’na hinaaro i te mau taata ia ite papû eaha mau ta’na i faahiti. Ua parau oia i te Arii Ageripa e, to’na hinaaro maori râ, eiaha noa te taatoaraa o te faaroo ia’na ia « faatata roa » i te riro ei keresitiano, ia riro « paatoa » râ ei mau pipi no te Mesia.7 E nehenehe ta te mau taata o te parau ma te maramarama e rave i te reira mau huru faaotiraa.

Na roto i te mau matahiti ta’u i haapii i te aamu no te moemoea a Lehi i roto i te Buka a Moromona,8 ua mana’o tamau noa vau i te fare rahi e te aano ei vahi i reira te rahiraa o te mau orure hau i noho ai. Ua î roa ho’i teie fare i te taata, e te tahitohito maira e te amuamu maira te tahi o tei mau i te auri, o te faaauhia i te parau a te Atua e haere no to ratou e’a i te tumu raau no te ora, tei faaauhia i te here o te Atua. Aita te tahi e nehenehe e tape’a maita’i i raro a’e i te puai o te mau taata o te tahitohito ra ia ratou a faaru’e atu ai i te e’a. Ua faaoti te tahi ia amui atu i te mau taata tahitohito i roto i te fare. Aita anei to ratou e itoito no te parau pato’i maramarama i te mau parau faaino aore ra i te mau poro’i a to te ao ?

Ia hi’o ana’e au i teie ao e faaatea nei i te Atua, e mana’o vau e, e haere noa tura teie fare i te rahi. E rave rahi o ratou o te ihu haere nei na te pae o te mau patu o teie fare rahi e te aano ma te ite ore e ua riro ratou ei tuhaa no to’na mau peu tumu. Te topa nei ratou i roto i te mau faahemaraa e te mau parau poro’i. I te hopearaa, e itehia ratou ia tahitohito e amui atu ai i te mau taata o te faaino aore ra o te tahitohito.

E rave rahi matahiti ua mana’o vau e, te faaoo nei te pupu tahitohito i te huru oraraa o te mau taata parau ti’a, are’a râ ua taui te mau reo na roto mai i te fare i teie mahana i ta ratou mau piiraa e te mau ohipa e rave ra. Te tamata pinepine nei te mau taata o te tahitohito nei ia tapo’i i te parau poro’i ohie o te evanelia ma te aro i te tahi huru o te aamu o te Ekalesia aore ra ma te faaino u’anaraa i te hoê peropheta aore ra te tahi atu ti’a faatere. Te aro atoa nei ratou i te pû mau o ta tatou haapiiraa e te mau ture a te Atua, tei horo’ahia mai mai te haamaniraahia o te ao nei. O tatou, ei mau pipi na Iesu Mesia e e mau mero no Ta’na Ekalesia, eiaha roa’tu e faaru’e i teie auri. E vaiiho tatou i te ta’i o te pu ia tavevo na roto mai i to tatou iho mau varua.

Te parau ohie, o te Atua ïa to tatou Metua Here i te ao ra e o Iesu Mesia ta’na Tamaiti. Ua faaho’ihia mai te evanelia i teie nei tau hopea nei na roto i te mau peropheta ora e o te Buka a Moromona te faaiteraa no te reira. Te e’a o te oaoa o te utuafare ïa o tei faanahohia e o tei heheuhia mai e to tatou Metua Here. Te reira te pehepehe matarohia o te parau poro’i ta te mau taata e rave rahi e nehenehe e ite, no te mea ua faaroo ae’nei ratou i te reira i roto i te oraraa hou i te tahuti nei.

Teie te taime no tatou, ei mau feia mo’a i te mau mahana hopea nei, ia ti’a e ia faaite i to tatou iteraa papû. Teie te taime no te mau nota o te pehepehe o te evanelia ia tapo’i i te parau poro’i a to te ao. Te amui atoa nei au i to’u iteraa papû i te parau poro’i a te Faaora e te Taraehara o te ao. Te ora nei oia ! Ua faaho’ihia mai Ta’na evanelia, e e nehenehe te mau haamaita’iraa o te oaoa e te hau e haapapuhia i roto i teie oraraa na roto i te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa ma te haere i ni’a i Ta’na e’a. Teie to’u iteraa papû na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.