2010–2019
Pahono i te mau tamataraa o teie nei ao i teie anotau
Atopa 2015


Pahono i te mau tamataraa o teie nei ao i teie anotau

Na te mau ma’itiraa ta outou e rave—te misioni, te haapiiraa, te faaipoiporaa, te toro’a ohipa e te taviniraa i te Ekalesia—e faaoti i to outou faahopearaa mure ore.

Ua rahi roa te mau parau i faahitihia no ni’a i te u’i feia apî paari o teie anotau. Te faaite nei te mau ma’imiraa e, e mea pato’i e rave rahi o ratou i te haapa’oraa faaroo. E rave rahi e tarahu ta ratou e aita e ohipa. E mea au te pae rahi i te mana’o faaipoipo, e rave rahi râ te otohe ra ia haere i tera e’a. Te rahi noa’tu ra aita e hinaaro i te tamarii. No te ere ratou i te evanelia e te arata’iraa faauru, e rave rahi e overe ra i ni’a i te mau puromu eê e mo’e roa’tu ai.

Auaa maoti, tei muri roa te feia apî paari o te Ekalesia i teie mau peu pe’ape’a, te hoê tumu oia ho’i ua haamaitaihia ratou i te faanahoraa a te evanelia. Tei roto i teie faanahoraa mure ore te mauraa te rima i ni’a i te auri—te haruraa te rima i te parau a te Atua e i te parau a Ta’na mau peropheta. Titauhia ia tape’a etaeta tatou i ni’a i te auri e faaho’i ia tatou Ia’na ra. I teie nei te « mahana no te ma’itiraa »1, no tatou paatoa.

Ei tamarii, ia rave au i te hoê ma’itiraa huru hape, e parau mai to’u metua tane i te tahi taime e, « E Robert, faaafaro e a rere ti’a’tu ! » Ua na reira atoa outou. Ia au i te varua o teie paraparauraa papû ta’na, te hinaaro nei au ia paraparau taa ê i te feia apî—te feia apî hui arii—e te feia apî paari hui arii, te « oaoa [nei ho’i] ta’u nei aau i te parau papû… ia haapiihia [tatou] ».2

Tei roto outou i te hoê taime ataata o to outou oraraa. Na te mau ma’itiraa ta outou e rave—te misioni, te haapiiraa, te faaipoiporaa, te toro’a ohipa e te taviniraa i te Ekalesia—e faaoti i to outou faahopearaa mure ore. Te auraa ra, e hi’o noa outou i mua—hi’o i to outou ananahi.

Ei pairati i roto i te nuu reva, ua haapii au i teie parau tumu : eiaha e rere hirioro (délibérément) i roto i te ata vero. (Eita vau e parau atu ia outou nahea vau i te iteraa i te reira.) E faaati râ, e taui i te avei’a e aore ra, e tia’i ia ore te vero, e tau atu ai.

E au mau feia apî paari, te mau taea’e e te mau tuahine, ua hinaaro vau ia tauturu ia outou ia « rere ti’a’tu » i roto i te mau vero o te mau mahana hopea nei e faarumaruma maira. E pairati outou. Tei ia outou na te hopoi’a no te feruriraa i te mau faahopearaa o te mau ma’itiraa atoa ta outou e rave. A ui ia outou iho, « Ia rave au i teie ma’itiraa, e aha te mea ino roa a’e e tupu mai ? » Na ta outou mau ma’itiraa parau ti’a e paruru i te hahi-ê-raa.

A feruri i te reira : Ia ore outou ia rave i te inu ava, eita ïa outou e riro mai ei taata inu ava ! Ia ore roa’tu outou ia ma’iti ia titau i te tarahu, e ape ïa outou i te topatari e nehenehe e tupu mai !

Hoê fâ o te mau papa’iraa mo’a, o te faaiteraa ïa ia tatou nahea te mau taata parau ti’a i pahono i te faahemaraa e te ino. No te haapoto noa, ua ape ratou i te reira ! Ua horo ê Iosepha mai mua mai i te vahine a Potiphara.3 Ua rave Lehi i to’na utuafare e ua faaru’e ia Ierusalema.4 Ua horo Maria e o Iosepha i Aiphiti ia ora ratou i te ohipa ino a Heroda.5 Pauroa te taime, ua faaara mai te Metua i te Ao ra i teie nau feia faaroo. Mai te reira atoa, e riro Oia i te tauturu mai ia ite e, e ti’a anei ia aro, ia horo ê e aore râ ia pee i te tereraa o te oraraa e fâ maira i mua ia tatou. E paraparau mai Oia ia tatou na roto i te pure, e ia pure atu tatou, e parahi mai te Varua Maitai o te arata’i ia tatou. Tei ia tatou nei te mau papa’iraa mo’a, te mau haapiiraa a te mau peropheta ora, te mau haamaitairaa patereareha, te parau a’o a na metua faauru, e a te feia faatere autahu araa e pupu tauturu, e na ni’a roa, na roto i te reo marû e te ha’iha’i o te Varua.

E tape’a noa te Fatu i Ta’na parau fafau : « E arata’i atu na vau ia outou ».6 Teie noa te uiraa, e vaiiho anei tatou Ia’na ia arata’i mai ? E faaroo anei tatou i To’na reo e te reo o Ta’na mau tavini ?

Te faaite papû nei au e, ei reira outou no te Fatu, ei reira atoa Oia no outou.7 Mai te peu e here atu outou Ia’na ma te haapa’o i Ta’na mau faaueraa, e parahi mai To’na Varua i roto ia outou no te arata’i ia outou. « A faatae atu i to oe ti’aturiraa i te reira Varua o te faaarata’i atu ia rave i te ohipa maitai… Na roto i teie nei mea e ite ai oe, i te mau mea atoa ra… tei riro ei mau tufaa no te mau mea parau ti’a ra ».8

No te apiti i teie mau parau tumu niu, e horo’a atu vau i te tahi parau tauturu ohie ?

E rave rahi i roto i to outou u’i e faaruru nei i te tarahu teimaha. I te tau tei roto vau i te feia apî paari, e taata faatere fare moni to’u peresideni titi e te faahotu moni ho’i i Wall Street. Ua haapii mai oia e, « E taata moni oe mai te mea e ti’a ia oe ia ora ia au i ta oe moni ». Nahea e na reira ai ? Aufau i ta outou tuhaa ahuru a faaherehere atu ai i te moni ! Ia rahi atu â ta outou e apî, a faarahi atoa atu te faaherehereraa. Eiaha te ohipa faatîtîraa no te hoo mai i tera ha’uti moni rahi a’e. Eiaha e hoo mai i te mea eita e maraa ia outou ia aufau.

E rave rahi feia apî paari i roto i teie nei ao e tarahu nei no te haapiiraa, e, i te hopearaa noa ratou e ite ai e, e mea moni a’e te haapiiraa i ta ratou e nehenehe e faaho’i atu. A titau i te moni haapiiraa e te moni ho. A imi i te tahi ohipa afa hora, ia ti’a i te reira, no te tauturu ia aufau i te haapiiraa. Titauhia te faatusiaraa, e noaa râ te manuiaraa.

E faaineine te haapiiraa ia outou ia fana’o rahi a’e i te rave’a ohipa. E tuu te reira ia outou i ni’a i te hoê ti’araa maitai a’e no te tavini e no te haamaitai i te feia ati a’e ia outou. E tuu te reira ia outou i ni’a i te e’a no te haapiiraa e hope noa’tu to outou oraraa. E haapuai te reira ia outou no te aro i te ma’uaraa e te hape. Mai ta Iosepha Semita i haapii : « E faaatea ê te ite i te pouri, te tia’i-noa-raa e te feaa ; no te mea eita teie nei mau mea e vai mai i te vahi tei reira te ite… Te vai nei te mana i roto i te ite ».9 « E mea maitai… te ite, ia haapa’o ratou i te a’o a te Atua ».10 E faaineine mai te haapiiraa ia outou no te mea i muri mai, mai te faaipoiporaa.

Faahou â, e ti’a anei ia parau afaro atu vau ia outou ? Te e’a e arata’i i te faaipoiporaa, mea na ni’a ïa i te mahora e parauhia nei te arapaeraa ! E taime te arapaeraa no te mau aparauraa roroa. Ia arapae outou, a apo mai i te mea atoa e noaa mai no ni’a i te tahi. A haamâtau i to te tahi utuafare ia ti’a te reira. E mea tu’ati anei ta orua mau fâ ? E mea tu’ati anei to orua mana’o no ni’a i te mau faaueraa, te Faaora, te autahu’araa, te hiero, te ti’araa metua, te mau piiraa i roto i te Ekalesia e te taviniraa ia vetahi ê ? Ua ite a’enei orua te tahi i te tahi i roto i te urupuupuu (stress), i roto i te manuia e te manuia ore, i te tamataraa eiaha e riri e i te faaafaroraa i te mau oihuraa ? Teie taata ta outou e arapae ra, e mea tu’ino anei i te taata e aore râ e mea patu anei ? To’na huru e ta’na mau parau e ta’na raveraa, o tera anei ta outou e hinaaro ia ora noa i te mau mahana atoa ?

Atira ïa, aita râ e taata e faaipoipo i te maitai roa ; i te nehenehe râ e maitai mai. E ere te faaipoiporaa tano no ni’a noa i to’u hinaaro, no ni’a atoa râ ia’na—o te riro mai ei vahine na’u—to’na mau hinaaro e ta’na e hinaaro ia riro vau.

No te parau afaro faahou, eiaha na e arapae e hope noa’tu to outou 20 ti’ahapa matahiti no te « arearea noa », a faataime atoa ai i te faaipoiporaa no te tahi atu mau hinaaro e mau ohiparaa. No te aha ? No te mea e ere te arapaeraa e te faaipoiporaa i te tapaeraa hopea. E uputa te reira ia tae i te vahi hopea ta outou i hinaaro ia haere. « No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta’na vahine, e e riro hoi raua ei hoê ».11

Ta outou hopoi’a i teie nei, o te vai-ti’amâ-raa ïa no te taata ta outou e hinaaro ia faaipoipo. Mai te mea ua hinaaro outou ia faaipoipo i te hoê taata maitai e te faahinaarohia e te haavare ore e te oaoa e te rave i te ohipa e te faito varua maitai, a riro ei taata mai te reira te huru. Mai te peu o outou tera huru taata e aita â outou i faaipoipohia, a tia’i â. A ti’aturi i te Fatu. Te faaite papû nei au e, ua ite te Fatu i te hinaaro o to outou aau e ua here Oia ia outou no to outou pûpûraa haapa’o maitai Ia’na ra. E faanahoraa Ta’na no outou, i roto anei i teie oraraa e aore râ te oraraa no muri iho. A faaroo i To’na Varua. « Eiaha outou e titau ia faaa’o atu i te Fatu, ia farii mai râ i ta’na ra a’oraa mai ».12 I roto i teie oraraa e aore râ te oraraa no muri iho, e tupu ihoa Ta’na i parau fafau mai. « Mai te mea… ua ineine noa outou e ore outou e mata’u ».13

Mai te peu aita te faufaa i rahi, eiaha e haape’ape’a. Aita i maoro a’enei, ua parau mai te tahi melo maitai o te Ekalesia e, « Aita vau i aupuru i ta’u mau tamarii i ni’a i te moni, i ni’a râ i te faaroo ». E parau mau rahi to roto i teie parau. A haamata i te faaohipa i to outou faaroo i roto i te mau mea atoa o to outou oraraa. Ia ore, e riro outou i te roohia i te mea ta’u e parau nei te « ’orovî (atrophie) pae faaroo ». E iti mai te puai mau tei titauhia no te faaohipa i te faaroo. No reira, a faaohipa i to outou faaroo i te mau mahana atoa, e ia « tupu… ei mea puai, e to [outou] faaroo i te Mesia… tupu atoa… ïa ei mea mau maitai ».14

No te vai ineine noa no te faaipoiporaa, a haapapû e, e mea ti’amâ outou no te rave i te oro’a e no te hoê parau faati’a no te hiero. A haere pinepine i te hiero. A tavini i roto i te Ekalesia Taa ê noa’tu i te taviniraa i roto i te mau piiraa o te Ekalesia, a pee i te hi’oraa o te Faaora « tei hamani maitai haere ra ».15

I teie nei, e mau uiraa papû paha ta outou no ni’a i te mau ma’itiraa i mua ia outou. I te mau matahiti tei roto vau i te feia apî paari, ua imi au i te parau a’o i piha’i iho i to’u na metua, e te mau tauturu haapa’o maitai e te ti’aturihia. Hoê, e taata faatere autahu’araa, e orometua tei ti’aturi ia’u te tahi. Raua e piti tei parau mai e ; « Ua hinaaro oe i ta’u parau a’o, a faaineine no te apo mai ». Ua taa roa ia’u i te auraa o te reira. Na roto i te pure, a ma’iti i te mau taata tauturu tei roto i to ratou aau to outou maitai pae varua. E hi’o maitai ia rave outou i te parau a’o mai roto mai i to outou mau hoa. Mai te mea e faito rahi a’e ta outou e hinaaro, a titau i ni’a a’e, eiaha râ na te hiti noa !16

A haamana’o e, aita e taata e nehenehe e ta’uma i ni’a no outou. Na to outou noa faaroo e ta outou mau pure e faatupu i te tauiraa rahi o te aau. Na ta outou noa faaotiraa ia haapa’o e nehenehe ai e taui to outou oraraa. Maoti te tusia taraehara a te Faaora i roto ai te mana ia outou.17 E ti’amâraa to outou ia ma’iti, e iteraa papû puai to outou ia haapa’o outou, e e ti’a ia outou ia pee i te Varua Maitai o te arata’i ia outou.

Aita i maoro a’enei, ua parau mai te tahi taure’are’a taviri hoho’a e, mai te huru ra e, tei roto oia i te hoê « u’i puhura »—e u’i « imi i te ti’aturi e te oaoa e te poupou, tei te mau vahi tano ore râ e ma te rave’a tano ore ».18

I roto i te parabole no te tamaiti puhura, e mau haamaitairaa rarahi e tia’i maira i teie tamaiti, hou râ a ti’a ai ia’na ia titau i te reira, titauhia ia’na ia hi’o maite i to’na oraraa, ta’na mau ma’itiraa e te huru o to’na oraraa. Teie te faahitiraa a te mau papaʻiraa moʻa no te semeio i tupu, hoê noa parau ohie : « Iho faahou maira to’na iho huru mau ».19 E faaitoito atu vau ia outou ia iho faahou to outou huru mau. I roto i te Ekalesia, ia ravehia te tahi faaotiraa faufaa rahi, pinepine i te faautupuhia te apooraa. No te reira atoa ïa te mau apooraa utuafare. Peneia’e e faatupu outou i te mea ta’u e pii nei te « apooraa vau ana’e ». Ia oti ta outou pure i te ravehia, a faaea rii maa taime outou ana’e. A feruri i te mea i mua ia outou. A ui ia outou iho : « E aha te mau vahi i roto i to’u oraraa e haapuai atu vau, ia ti’a ia’u ia haapuai ia vetahi ê ? I hea vau i teie matahiti i muri nei ? e piti matahiti i muri nei ? E aha te mau ma’itiraa e ti’a ia’u ia rave ia tae au i reira ? » A haamana’o noa e, e pairati outou, e na outou e faatere. Te faaite papû nei au e, ia iho outou i to outou huru mau, e haere mai te Metua i te Ao ra ia outou na. Na roto i te rima tamahanahana o To’na Varua Maitai, e tauturu Oia ia outou i ni’a i te e’a.

Te horo’a atu nei au i to’u iteraa papû e, te ora nei te Atua. Te horo’a atu nei au i to’u iteraa taa ê e, ua here te Faaora ia outou. « E ere anei i te mea ti’a ia tatou ia haere â i roto i [Ta’na] ohipa rahi roa ? A haere i mua e eiaha râ ia haere i muri ».20 A pee noa ai outou Ia’na, e haapuai e e turu Oia ia outou. Na’na e afa’i ia outou i ni’a i to outou fare teitei roa a’e. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.