2010–2019
Te feruri noa nei to’u aau i te mau mea
Atopa 2015


Te feruri noa nei to’u aau i te mau mea

Te pure mau nei au ia ma’iti outou ia feruri hohonu i te mau parau a te Atua i roto i te hoê tau roa e te hohonu.

Ta’u ohipa, e ona ïa. Ta’u faaroo, e pipi au na Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua.1 I roto i te faanahonahoraa o ta’u ohipa, e apee au i te mau parau tumu no te haapa’o faufaa afaro. Ia ora ana’e au i to’u faaroo, e tautoo vau ia pee i te mau parau tumu pae varua o te tauturu ia’u ia riro hau atu mai te Faaora ra te huru.

E horo’a te mau aniraa manihini i te mau haamaita’iraa

Ua farii au e rave rahi mau haamauuruururaa i roto i te oraraa na roto i te ani-manihini-raa-hia vau ia rave i te tahi tuhaa ohipa fifi. Na roto i te reira varua, te hinaaro nei au e horo’a atu ia outou tata’itahi e piti na aniraa manihini. The matamua o te hopoi’a pae moni ïa. No te piti o te aniraa manihini, e hopoi’a pae varua ïa. Na aniraa e piti, mai te mea e fariihia raua, e titau ïa i te tahi tutavaraa ma te tape’a-maite-noa-raa i te tahi taime maoro no te farii i te mau haamaita’iraa e hinaarohia.

Te aniraa manihini matamua

E mea ohie te aniraa manihini matamua : E ani au ia outou ia haaputu i te moni i te mau hepetoma tata’itahi. Aita e faataaraa te tino moni ; tei ia outou noa. A haamatau ai outou i te haaputu i te moni, e noa’a ia outou te maita’i no outou iho. E horo’a ato’a te reira i te mau rave’a ia tauturu i te tahi atu i te pae moni ei hopearaa ïa no to outou tuutuu ore. A feruri i te hopearaa maita’i ma te haaputu i te moni i te hepetoma tata’itahi e ono ava’e, hoê matahiti, 10 matahiti, e hau atu â. Te tutava na’ina’i, mai te tape’a-maite-noa-raa i te taime maoro, e nehenehe te reira e faahotu mai i te mau haamaita’iraa rahi.2

Te aniraa manihini piti

E mea taa’e roa ta’u aniraa manihini piti, e e mea faufaa rahi roa’tu i to te matamua. Teie ïa : e ani au ia outou ia « feruri aau »3 hoê irava o te papa’iraa mo’a i te hepetoma tata’itahi. Aita e itehia te ta’o feruri aau i roto i te ditionare, are’a ra te vai nei oia i roto i to’u mafatu. No reira, eaha te auraa « a feruri aau » ? E mea au na’u ia parau e, e amuiraa ia no te 80 i ni’a i te hanere ia feruri hohonu maoro, e e 20 i ni’a i te hanere ia tamau aau.

Teie e piti na taahiraa ohie:

Te matamua, a ma’iti i te hoê irava no te papa’iraa mo’a i te hepetoma tata’itahi e a tuu ia’na i te hoê vahi e ite outou i te mahana tata’itahi.

Te piti, a tai’o e a feruri i te irava e rave rahi taime i te mahana tata’itahi e a feruri hohonu i te auraa o to’na mau ta’o e te parau rahi i te roaraa o te hepetoma.

A feruri i te mau hopearaa faauruhia na roto i te raveraa i te reira i te hepetoma tata’itahi no te ono ava’e, no te hoê matahiti, no te 10 matahiti e hau atu.

A rave ai outou i te reira tutavaraa, e haapuaihia outou i te pae varua. E nehenehe ato’a ta outou e haapii, e e tauturu i tei herehia e outou na roto i te tahi atu mau rave’a hau atu i te maita’i.

Hōho’a
Hopu titi aho

Mai te mea e ma’iti outou i te feruri aau i te hepetoma, e tupu mai to outou huru mai te hoê taata o te oaoa ia hopu titi aho i roto i te miti i mua ra, e i teie nei, ua faaoti ia tamata i te hopu opupu. Na roto i te reira faaotiraa, e haamaita’ihia outou na roto i te iteraa hohonu i te mau tumu parau no te evanelia e te hi’oraa atea apî i to outou oraraa.

Hōho’a
Hopu opupu

A feruri ai outou i ta outou irava ta outou i ma’iti i te hepetoma tata’itahi, te mau ta’o e te mau parau, e papa’ihia ïa i roto i to outou mafatu.4 E papa’i-ato’a-hia te mau ta’o e te mau parau i roto i to outou feruriraa. E nehenehe ato’a e parau e, e ohie te tamau-aau-raa e te fifi ore. Are’a râ, te opuaraa matamua o te feruri-aau-raa, o te horo’araa ïa i te hoê vahi faaururaa i reira to outou feruriraa e haere ai—e vahi o te tape’a fatata ia outou i te Varua o te Fatu.

Ua parau te Faaora, « a haaputu noa râ i roto i to outou mau feruriraa i te mau taime ato’a ra te mau parau no te ora ».5 Te feruri-aau-raa o te hoê ïa rave’a ohie e te maita’i no te rave i te reira.

Te ti’aturi nei au e, e taata feruri aau o Nephi. Ua parau oia, « Ua au to’u varua i te parau mo’a i papa’ihia ra, e te feruri nei to’u aau i te reira [i te mau taime ato’a], e te papa’i nei hoi i te reira ei haapiiraa e ei faufaa na to’u mau tamarii ».6 Te mana’ona’o pinepine nei oia i ta’na mau tamarii a feruri ai to’na aau e a papa’i ai i te mau papa’iraa mo’a. Nahea to outou utuafare e nehenehe ai e fana’o a tutava tamau ai outou ia faaî i to outou feruriraa i te mau parau a te Atua ?

Ta’u irava

E ere i te mea maoro a’e nei, ua feruri aau vau ia Alama 5:16. Te na ô ra e, « Te ui atu nei au ia outou na e, te mana’o na anei outou i roto ia outou iho e, te faaroo na outou i te reo o te Fatu, i te na ôraa mai ia outou i taua mahanaha ra e, A haere mai na outou ia’u nei, o outou tei aohia (haamaita’ihia) na, inaha hoi, o te ohipa parau-ti’a ta outou i rave i ni’a i te fenua ra ? »

I te hopea o te hepetoma, teie ta’u i haaro’aro’a : A feruri i to outou faarooraa i te reo o te Fatu i te na-ô-raa mai, « A haere mai na outou ia’u nei, o outou tei aohia na, ianaha hoi, o te ohipa parau-ti’a ta outou i rave » (Alama 5:16).

Mai ta outou i ite, aita vau i tamau aau i te taato’araa o te irava te tahi ta’o i muri i te tahi ta’o. Are’a ra, ua feruri hohonu vau e rave rahi mau taime i te mau ta’o faufaa o te irava e i hea e ite ai i te reira. Are’a ra te vahi hau atu i te maita’i o teie raveraa, o te vahi faauruhia ïa ta to’u feruriraa e nehenehe e haere atu. I te roaraa o te hepetoma, ua feruri noa vau i te Fatu o te parau nei i te mau parau faaitoitoraa ia’u. Ua faaûru teie hoho’a i to’u aau e ua tae roa i te horo’a ia’u i te hinaaro ia rave i « te ohipa parau ti’a ». Teie te mau ohipa o te nehenehe e tupu ia « hi’o ana’e [tatou i te Fatu] i roto i te mau mana’o ato’a na ».7

E ti’a ia tatou ia haapaari

E aniani paha outou e, « no te aha e titauhia ai ia’u ia rave i teie ohipa ? » E pahono atu vau e, te ora nei tatou i roto i te hoê anotau aua faatihia i te ino. Aita e ti’a ia tatou ia faaea ma te vaiiho noa i teie mau ohipa mai te reira te huru, a faaroo noa ai i te mau parau ino e hi’o noa ai i te mau hoho’a ha’iri’iri faatata i te mau vahi ato’a tatou e haere ai ma te ore e pahono. E ti’a ia tatou ia haapaari. Ia î ana’e to tatou feruriraa i te mau mana’o e te mau hoho’a maita’i, « ia haamana’o ana’e tatou ia’na e a muri noa’tu »,8 aita e vahi no te mau mana’o tano ore.

I roto i te Buka a Moromona, te ani manihi mai nei o Iesu ia tatou paato’a ia « feruri… i (Ta’na) i parau ».9 A hi’o i te feruri aau mai te hoê rave’a no te haamaita’i i ta outou iho e i ta to outou utuafare tai’o-tamau-raa i te papa’iraa mo’a, eiaha râ e mono ia’na. Te feruri aau, e au ïa mai te amuiraa marû noa i te hoê « vitamine » apî i roto i ta outou amuraa maa pae varua i teie nei.

E mea fifi roa

E parau paha outou e, « e mea fifi no’u ia feruri aau ». Eiaha outou e haaparuparu. E nehenehe te ohipa paari e riro ei mea maita’i. Te ani manihini nei Iesu ia tatou ia rave e rau mau ohipa fifi no te mea, ua ite Oia, e haamaita’ihia tatou i te pae hopea o to tatou mau tutavaraa.10

Hōho’a
Papa’iraa mo’a i ni’a te niuniu afa’ifa’i

Ua ite te hoê o to matou hoa tapiri i to matou fare i te hoê rave’a ohie no te feruri aau. E tuu oia i ta’na papa’iraa mo’a no te hepetoma i ni’a i te paruai o ta’na niuniu afa’ifa’i. Te tahi rave’a o ta outou e nehenehe e tamata, o te faaiteraa’tu ïa i ta outou irava i te hoê taea’e aore ra tuahine, hoê tamarii aore ra hoê hoa. Te tauturu nei maua ta’u vahine, Julie, te tahi e te tahi. E ma’iti maua i ta maua irava i te mahana Sabati. E tuu oia i ta’na i ni’a i te faato’eto’eraa. E tuu vau i ta’u i roto i to’u pereoo. I reira maua e aparau ai i te mau mana’o no ni’a i ta maua irava i te hepetoma taato’a. E mea au ato’a na maua ia aparau i ta maua irava e ta maua mau tamarii. A rave ai maua i te reira, e au ra e, e ohie ia ratou ia faaite mai i to ratou mau mana’o ia maua no ni’a i te parau a te Atua.

Hōho’a
Ua tuu te tuahine Durrant i te papa’iraa mo’a i ni’a i te faato’eto’e
Hōho’a
Ua tuu te taea’e Durrant i te papa’iraa mo’a i roto i te pereoo

Julie e ô vau nei, to roto ato’a maua i te tahi pupu i ni’a i te itenati e te tahi melo no te utuafare fetii, hoa, e misionare o te faaite i ta ratou papa’iraa mo’a i te hepetoma tata’itahi, e te tahi mau taime, apitihia e te hoê aamu faaitoito aore ra te hoê iteraa papû. Te ôraa i roto i te hoê pupu e mea ohie ïa no te tuatiraa. Ta’u tamahine o te haere i te haapiiraa tuarua e te hoê pupu o to’na mau hoa e faaohipa ratou i te mau reni faahoaraa itenati e te mau parau poro’i na roto i te niuniu afa’ifa’i no te faaite i te mau papa’iraa mo’a te tahi e te tahi.

Hōho’a
Tamahine apî e e faaite ra i te papa’iraa mo’a i ni’a i te itenati

Eiaha e feââ ia faaô mai i te mau taata no te tahi atu mau faaroo i roto i ta outou pupu. Te imi ato’a ra ratou i te mau rave’a ia faateitei i to ratou mau mana’o e ia ite e, te haafatata nei ratou i te Atua.

Eaha te mau haamaita’iraa ?

Hōho’a
Te tuahine Durrant e tai’o ra i te papa’iraa mo’a

No reira, eaha te mau haamaita’iraa ? Julie e ô vau nei, ua feruri aau maua i te hoê irava ua hau i te toru matahiti i teie nei. I te haamataraa, ua faanaho maua i te hoê opuaraa no te maororaa e 20 matahiti. E ere i te mea maoro a’e nei, ua parau mai oia e : « I to oe aniraa mai ia’u ia feruri aau i te hoê papa’iraa mo’a pauroa te hepetoma i roto 20 matahiti, ua uiui au e, e nehenehe anei ia’u e rave no te hoê ava’e. Aita to’u feruriraa e tapîtapî faahou nei. Aita vau i ti’aturi e, e riro e mea arearea ia tuu i te hoê papa’iraa mo’a i ni’a i te faato’eto’eraa maa i te mau hepetoma ato’a e ia feruri aau noa i te mau taime ato’a ia ite au i te reira, ua faateitei te reira i to’u varua ».

I muri a’e i te feruri-aau-raa e 60 hepetoma, ua parau mai te hoê tuahine no Texas, HAM : « Ua haapuaihia to’u iteraa papû… e ua ite au ua haafatata atu vau i to’u Metua i te Ao ra… Ua here au i te huru ta te parau a te Atua tauiraa ia’u ia maita’i atu ».

Ua papa’i te hoê hoa taure’are’a : « Ua here roa vau i to’u iteraa e, te feruri aau, ua tauturu te reira ia’u ia horo’a i te faatumuraa i ni’a i te mau mea faufaa no teie taime ».

Ua faaite mai te hoê o ta matou misionare : « Ua feruri aau noa vau hoê irava i te hepetoma tata’itahi mai te ava’e tiunu 2014, e ua here au i te reira… Ua riro teie mau papa’iraa mo’a ei mau hoa e nehenehe ia’u ia ti’aturi i te mau taime e hinaarohia.

No’u nei ra, te ite nei au i te Varua hau atu a feruri aau ai au i te mau hepetoma ato’a. Ua faarahi-ato’a-hia to’u here no te mau papa’iraa mo’a ei hopea ïa no te tutavaraa « ia faaunauna noa te taiata ore i [to’u] mau feruriraa i te mau taime ato’a ».11

A hi’opo’a i teie nei aniraa manihini e teie haamaita’iraa rahi tei horo’ahia mai e Nephi : « ia haere ti’a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tapea hoi e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua, e ora mure ore to outou i reira ra ».12 I roto i te varua « ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia », te feruri-aau-raa, mai te huru ra ïa e, o te amuraa ïa i te hoê tuhaa maa monamona e ia amu marû noa, no te fana’o i to’na maita’i hope roa.

Hōho’a
Hoê vahine e amu monamona ra te pota

Eaha ta outou irava ?

E feruri aau anei outou i te hoê irava o te papa’iraa mo’a i te hepetoma tata’itahi no te toe’a o teie ava’e ? no te toe’a o te matahiti ? Roa’tu â paha ? Julie e ô vau nei, ua ani manihini maua i ta maua mau misionare itoito no Texas Dallas ia feruri aau e ô maua nei no te roaraa e 20 matahiti. E faaoti ia matou paato’a i te hoê a taime i roto i na 17 matahiti rii e toe nei. I reira matou e rave ai i te hoê opuaraa apî no te faateitei i to matou mau mana’o e no te haafatata atu ia matou i te Mesia.

E nehenehe ia outou ia ani mai ia maua, « Eaha ta outou irava ? » Are’a ra, a vai ineine ia faaite mai i ta outou papa’iraa mo’a ato’a. Ei hopearaa, e faateiteihia tatou tata’itahi ia horo’a ana’e tatou te tahi e te tahi.

E nehenehe anei outou e hi’o nahea to outou oraraa e te oraraa o to outou utuafare i te taui a papa’i ai outou i te hoê irava no te papa’iraa mo’a apî i roto i to outou aau e to outou feruriraa i te hepetoma tata’itahi no te mau ava’e tata’itahi i mua nei e aore ra mau matahiti ? aore ra roa roa’tu â ?

O Iesu Mesia to tatou hoho’a

E mea papû, ua faarahi Iesu Mesia i te here i te mau papa’iraa mo’a i to’na na’ina’iraa. Ua tai’o e ua feruri i te mau papa’iraa mo’a a vai tamarii ai oia, ia noa’a i te mau aparauraa papû e te mau orometua paari i roto i te hiero i te 12raa to’na matahiti.13 Ua haamata i ta’na misioni i te 30 to’na matahiti,14 e ua faahiti vitivi e te pinepine i te mau papa’iraa mo’a i te roa-raa o Ta’na ra ohipa.15 E mea ti’a ia parau e, ua rave Iesu e 20 matahiti ia haapii e ia feruri hohonu i te mau papa’iraa mo’a ei tuhaa no te faaineine i Ta’na misioni. Te vai râ anei te tahi ohipa o tei ti’a ia outou ia rave no te faaineine ia outou i te pae varua no te tahi mau taime i mua nei no te haapii e te haamaita’i i to outou utuafare e te tahi atu â ?

A faaohipa i to outou faaroo e a rave i te reira

No te faahope, te ti’aturi nei au e, e faaoti outou ia haaputu i te moni i te hepetoma tata’itahi. A faaohipa i to outou faaroo, a tape’a maite noa e a rave i te reira. Te pure mau nei au ia ma’iti outou ia feruri hohonu i te mau parau a te Atua i roto i te hoê tau roa e te hohonu i te mau hepetoma ato’a. A faaohipa i to outou faaroo, a tape’a maite noa e a rave i te reira.

Taa’e atu i ta’u aniraa manihi matamua ia haaputu i te moni, te taato’araa o te mau haamaita’iraa o ta’u faaoraraa-varua aniraa manihini piti, na outou te reira e haapa’o e amuri noa’tu—ma te pau ore hia i te huhu e te pe no teie nei ao.16

Ua horo’a o Elder D. Todd Christofferson i teie a’o e te fafau papû : « A haapii maita’i i te mau papa’iraa mo’a, ma te opuaraa mau. A feruri hohonu e a pure no ratou. E mau heheuraa te mau papa’iraa mo’a, e e afa’i mai ratou i te mau heheuraa hau atu ».17

Ei faaotiraa

Te fafau atu nei au ia outou, aita outou e tatarahapa ia papa’i i te hoê irava no te papa’iraa mo’a i roto i to outou feruriraa e to outou mafatu i te hepetoma tata’itahi. E ite outou i te hoê hopearaa huru pae varua tamau, te paruru, e te mana.

A haamana’o i te mau parau a Iesu-Mesia i To’na parauraa, « A rave i te mau mea ta outou i ite ia’u i te raveraa ra ».18 Ia faaohipa tatou i te taato’araa o Ta’na parau i roto i to tatou oraraa, te na reira nei au i te pure na roto i te i’oa o Iesua-Mesia, amene.