2010–2019
Te mau parau mau maramarama e te faufaa
Atopa 2015


Te mau parau mau maramarama e te faufaa

Te faaho’iraa rahi a te Metua i te Ao ra no te oraraa i te mau tau ati rahi, o te ora-ato’a-raa ïa tatou i roto i te îraa o te mau tau.

E te mau taea’e e te mau tuahine here, e rave rahi matahiti i teie nei te faatupu-raa-hia te amuiraa rahi, e aita te Peresideni Boyd K. Packer, e o Elders L. Tom Perry e o Richard G. Scott e parahi nei i muri noa mai i te terono e e paraparau i roto i teie mau tuhaa pureraa. E mea oto ia haamana’o ana’e tatou ia ratou, e te faaite ato’a nei au i to’u faatura ia ratou, noa’tu to ratou taa ê te tahi e te tahi, ua au maite râ ratou i roto i ta ratou faaiteraa e to ratou iteraa papû no Iesu Mesia e To’na Tara’ehara.

Taa ê atu i te reira, e itehia ia’u, mai ia outou ato’a, te puai i roto i te peresideni Thomas S. Monson e i roto i te patururaa ia’na ei peropheta, ei hi’o e ei heheu parau, e te faahiahia nei au i to’na itoito e to’na haapa’o maita’i i ta’na taviniraa ei aposetolo hau atu i te 50 matahiti faahiahia.

E no reira, i te poipoi mahana piti ra, i muri noa a’e i te hora 9 i te poipoi, a haamata ai te Episekoporaa i te hoê apooraa e te peresideniraa area no Asia tei tae mai i ô nei no te amuiraa, i piihia mai ai au ia farerei i te peresideni Monson, e to’na na tauturu. Tau taime i muri mai, a tomo ai au i roto i te piha apooraa i piha’i iho mai i to’na piha toro’a, penei a’e e hi’oraa taiâ rii to’u a parahi ai au i te tahi pae o te amuraa, a paraparau mai ai oia ma te marû no te tamarû i to’u taiâ. Ma te hi’o ia’u ua parau mai oia e, e mea apî roa vau, e e hi’oraa apî a’e i to’u faito matahiti.

I muri iho, i roto i te tahi tau taime, ua faataa maira te peresideni Monson e, na roto i te hinaaro o te Fatu, e piihia vau i roto i te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti. Ua ani maira oia ia’u e, e farii anei au i te reira piiraa; i muri a’e i to’u hutiraa i te aho ma te puai, no to’u maere rahi, ua pahono atura vau e, e. E i muri iho, hou a ti’a ai ia’u ia faaite i te mau mana’o horuhoru ato’a i roto ia’u, te rahiraa e mau mana’o ti’aturi ore e, e maraa ia’u, ua faaite mai te peresideni Monson ia’u e, e mea nahea oia i te piiraahia e rave rahi matahiti i teie nei, ei Aposetolo na te peresideni David O. McKay, i taua taime ato’a ra, ua ferruri ato’a oia e, eita e maraa ia’na. Ua haapii marû noa maira oia ia’u, « E te Episekopo Stevenson, e faati’a te Fatu ia ratou Ta’na e pii ». Ua riro teie mau parau marû a te hoê peropheta ei tumu no te hau, te marû i roto i te hoê hi’opo’araa mauiui ia’u iho, e ei tumu ato’a no te mau mana’o tamahanahana i roto i te mau hora oto rahi i te ao e te pô i taua taime ra.

Ua faaite atura vau i te mau mea ta’u i faataa’tu na ia outou i to’u hoa faaipoipo here, o Lesa, i muri a’e i taua mahana ra, ma te parahi maua i te hoê peho maniania ore i Temple Square, te hiero nehenehe e te fare menemene i mua ia maua. A tamata ai maua i te haroaroa e i te maramarama i te mau ohipa o taua mahana ra, ua ite a’era maua e, ua riro to maua faaroo ia Iesu Mesia e to maua ite i te faanahonahoraa rahi o te oaoa ei tutau no maua. Na te reira i turai ia’u ia faaite i to’u here rahi ia Lesa. O oia te tumu no te oaoa i roto i to’u oraraa, e ei tamahine faahiahia na te Atua. Ua riro to’na oraraa ei oraraa tavini e te here faito ore i te mau taata ato’a. E rohi au ia vai ti’amâ noa i te haamaita’iraa o to maua taatiraa mure ore.

Te faaite nei au i to’u here rahi i ta maua nau tamaiti e maha e to ratou mau utuafare, e toru o ratou tei ô nei, e to ratou hoa faaipoipo nehenehe, te mau metua vahine no ta maua nau mootua e ono; te maha o te tamaiti, e misionare, ua farii ïa i te parau faati’a taa ê no te ara noa i muri a’e i te hora taotoraa, e te mata’ita’i nei i teie amuiraa i piha’i iho i to’na peresideni misioni e te vahine a te peresiteni misioni i roto i te misioni no Taiwan. Ua here au ia ratou tata’itahi e e mea au na’u to ratou here i te Faaora e i te evanelia.

Te faaite atu nei au i to’u here i te melo tata’itahi o to’u utuafare: i to’u metua vahine e i to’u metua tane here, tei faaru’e mai i te matahiti i ma’iri a’e nei, tei ninii mai i roto ia’u i te hoê iteraa papû mai te mea ra e ua vai te reira i roto i ta’u mau haamana’oraa tahito ra. Te faatae ato’a nei au i teie mauruuru i to’u taea’e, to’u mau tuahine e to ratou mau hoa faaipoipo maita’i e tae noa’tu i te fetii o Lesa, e rave rahi o ratou tei ô nei i teie mahana. Te faatae nei au i teie upea haamauruuru i te mau fetii atea, te mau hoa, te mau misionare, te feia faatere e te mau orometua i ni’a i te e’a.

Ua haamaita’ihia vau i te apitiraa e te mau melo o te Peresideniraa Matamua, te Tino ahuru ma piti, te Hitu ahuru e te mau peresideniraa rahi no te pupu tauturu. Te faaite nei au i to’u here e to’u faatura ia outou tata’itahi e te mau tuahine e te mau taea’e, e e faaitoito vau ia vai ti’amâ noa i teie apitiraa to tatou. Te fana’o nei te Episekoporaa faatere rahi i te hoê tahoêraa fatata mai to te ra’i. E mihi au i to’u apitiraa i te mau mahana ato’a i te Episekopo Gérald Caussé, te episekopo Dean M. Davies, e te feia tauturu.

Te ti’a’tu nei au i mua ia outou, ei faaite-papû-raa i te mau parau a te Fatu tei papa’ihia i roto i te tuhaa matamua o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « Ia porohia’tu te îraa o ta’u evanelia e te feia paruparu e te mea ite ore hoi i te mau hopea o te [fenua] nei, e i mua hoi i te mau arii e te feia faatere hau ».1 Na mua a’e i teie mau parau, te vai ra te faahitiraa a te Fatu o te faaite nei i te here o te hoê Metua i Ta’na mau tamarii : « No reira, o vau o te Fatu no to’u iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni’a i te mau taata o te ao nei, ua ti’aoro atu vau i ta’u tavini ia Iosepha Semita, tamaiti, e ua parau atura ia’na no roto mai i te ra’i, e ua horo’a atura i te mau faaueraa ia’na ra ».2

Ua paraparau mai to tatou Metua here i te ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iehova, tei ite i te hopea mai te matamua mai,3 e ua haamau i te hoê tau tuuraa apî ei pato’iraa i te mau ino ta Raua i ite e, e tupu mai. Te parau ra te Aposetolo Paulo no ni’a i te mau ati e tupu mai « ei mau tau ati rah ».4 No’u nei, te parau nei te reira e, te faaho’iraa rahi a te Metua i te Ao ra no te oraraa i te mau tau ati rahi, o te ora-ato’a-raa ïa tatou i roto i te îraa o te mau tau.

A oto ai au i ni’a i to’u mau aravihi ore i teie hepetoma, ua farii a’era vau i te hoê mana’o papû maita’i o tei faahapa ia’u e tei tamahanahana ato’a ia’u: ia faatumu vau eiaha i ni’a iho i te mea eita ta’u e nehenehe e rave, i ni’a iho râ i te mea e nehenehe ta’u e rave. E nehenehe ta’u e faaite papû i te ohie e te faufaa rahi o te mau parau mau o te evanelia.

Ua riro teie mau parau o ta’u i faaite e rave rahi hanere taime i te feia i roto i te Ekalesia e i te feia e rave rahi e ere i te melo : « Te Atua to tatou Metua here i te ao ra. E tamarii tatou Na’na… E oto Oia e o tatou ia mauiui ana’e tatou, e e oaoa Oia ia rave ana’e tatou i te mea ti’a. Te hinaaro nei oia e paraparau mai ia tatou, e e nehenehe ta tatou e paraparau Ia’na na roto i te pure aau tae …

« Ua horo’a mai te Metua i te ao ra ia tatou, Ta’na mau tamarii, i te hoê rave’a… no te ho’i e ora i mua i To’na aro… I ropu i te faanahoraa a to tatou Metua [i te ao ra], o te Tara’ehara ïa a Iesu Mesia ».5

Ua tono mai te Metua i te ao ra i Ta’na Tamaiti i te fenua nei ia pohe no te mau hara a te mau taata ato’a. No teie mau parau mau maramarama e te faufaa, te faaite nei au i to’u iteraa papû e te na reira nei au na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.