2010–2019
Ia haamana’o o vai ta tatou e ti’aturi
Atopa 2015


Ia haamana’o o vai ta tatou e ti’aturi

To tatou ti’aturiraa ia ora faahou e te Metua tei te huru ïa o te Taraehara a Iesu Mesia.

I te ivaraa o to’u matahiti, ua haere mai to’u mama ruau, rouru hinahina, maha avae e ahuru ma hoê initi te teitei (150 cm), e faaea i te tahi hepetoma i ô matou. I te hoê avatea, ua faaoti matou to’u na taea’e e piti ia heru i te hoê apoo i ni’a i te mahora i ô noa’tu i to matou fare. Aita vau e haamana’o ra no te aha ra ; e taime ihoa e heru te tamaroa i te apoo. Ua reporepo rii matou, aita râ i repo roa e fifi ai matou araua’e. Ua ite mai te tahi mau pu’eraa tamaroa i te anaanatae ia heru i te hoê apoo e no reira, ua tauturu mai ratou. E repo roa a’enei matou paatoa. E mea paari rii te repo, e no reira, ua huti mai matou i te hoê tuio pape e ua pîpî matou i te apoo ia marû mai te repo. Ua heru faahou matou e te hohonu maita’i ra te apoo.

I mana’o atu ra te tahi e, e faariro i teie apoo ei apoo pape hopuraa, tera atu ra ïa matou i te faaîraa i te pape. No te mea o vau te mea apî roa a’e, e no to’u hinaaro ia ô atoa atu i roto i teie ohipa, ua farii au ia ou’a i roto no te tamata. I teie nei, ua reporepo roa ino vau. Aita vau i opua rii a’e e hopu i te repo, tera mau râ to’u vairaa i te hopearaa.

I te haamataraa vau i te to’eto’e, ua ho’i atu vau i to’u fare e te tomo ra vau i roto. Teie to’u mama ruau i mua i te uputa e aita oia i vaiiho ia’u ia tomo. Parau mai nei oia e, ia vaiiho oia ia’u ia tomo, e repo ïa ta’u e afa’i atu i roto i te fare ta’na i tamâ noa iho nei. No reira ua rave au mai te mau tamarii iva matahiti atoa, ua horo vau i te uputa i muri, mea vitiviti a’e râ oia i ta’u i mana’o. Ua haamata atura vau i te riri, ouaua a’era vau ma te faariri ia tomo atu vau, ua vai piri noa râ te uputa.

Ua puru roa ho’i au, ua repo, ua to’eto’e, e i roto i to’u feruriraa tamarii, ua mana’o vau e pohe au i reira. Ua ani a’era vau ia’na i te mea e ti’a ia’u ia rave no te tomo i roto. Aita râ ta’u parau i oti roa, te pîpîhia maira te pape e to’u mama ruau, te tuio pape i roto i te rima. Ua hora roa paha vau i raro a’e i te pape, ua faaoti ihora to’u mama ruau e, ua mâ vau e ua vaiiho mai ia’u ia tomo i roto. E mea mahanahana i roto i te fare, oomo atura vau i te ahu marô e te mâ.

E tape’a noa outou i roto i te feruriraa i teie parabole aamu mau no te titi’araa e a faaroo mai i teie mau parau a Iesu Mesia : « E ore e ô te mea viivii i roto i to’na basileia ; no reira e ore te taata e tomo i roto i to’na faaearaa, maori râ o tei mâ to ratou ahu i to’u ra toto, no to ratou faaroo, e te tatarahapa i ta ratou mau hara, e ta ratou tamau-maite-raa e tae noa’tu i te hopea ».1

Ua au ore rii au i te ti’araa i rapae i to’u fare a pîpîhia mai ai te pape e to’u mama ruau. Ahani pai e pato’ihia mai ia tatou te rave’a no te ho’iraa e parahi e to tatou Metua i te Ao ra, no to tatou noa a’e ma’itiraa ia faaea e aore râ ia faarepo ia tatou i te apoo repo no te hara, e ohipa oto rahi roa ïa te reira, e a muri noa’tu. Eiaha na tatou ia haavare ia tatou iho no ni’a i te mau titauraa no te ho’i e no te faaea i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. Titauhia ia vai mâ tatou.

Hou tatou a haere mai ai i ni’a i te fenua nei, ua amui tatou i roto i te hoê apooraa rahi ei mau tamaiti e ei mau tamahine varua na te Atua.2 Ua faaroo maita’i tatou tata’itahi, e aita e taata tei vare’a i te ta’oto. I roto i tera apooraa, ua vauvau mai te Metua i te Raʻi ra i te hoê faanahoraa. No te mea e faahereherehia to tatou ti’amâraa i roto i teie faanahoraa, e e titauhia ia haapii tatou mai roto mai i te mau ohipa e tupu, eiaha râ mai Ta’na noa i ite, ua taa a’ena Ia’na e, e hara tatou. Ua taa atoa Ia’na e, e faarepo te hara ia tatou e eita atura ta tatou e nehenehe e ho’i i mua i To’na aro, no te mea, e vahi mâ a’e te vahi e ora ra Oia i te fare ta to’u tupuna vahine i tamâ.

No te mea râ e, ua here to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e o Ta’na fâ te « faatupuraa i te tahuti ore e [to tatou] oraraa mure ore »,3 ua faanaho atoa Oia i te hoê Faaora—e taata e nehenehe e tauturu ia tatou ia riro mâ noa’tu â te repo i ni’a ia tatou. I te faaararaa to tatou Metua i te Ao ra i te titauraa ia vai te hoê Faaora, i to’u mana’o, ua fariu atu tatou paatoa i ni’a ia Iesu Mesia, te Fanau Tahi i roto i te Varua, Oia tei haere roa i mua e tae roa ua riro mai Oia mai te Metua te huru.4 I to’u mana’o, ua ite tatou paatoa e, o Oia ana’e, e aita hoê noa a’e o tatou e ti’a ia rave i te reira, e ti’a râ Ia’na e e na reira mau ho’i Oia.

I roto i te ô no Getesemane e i ni’a i te satauro i Golagota, ua mamae Iesu Mesia i te tino e te varua, ua rurutaina i te mauiui, ua manii te toto mai roto mai i te mau poa atoa, ua taparu i To’na Metua ia afa’i ê atu i teie ‘au’a maramara,5 atira noa’tu, ua rave Oia.6 No te aha Oia i rave ai ? Ia au i Ta’na iho mau parau, ua hinaaro Oia ia faahanahana i To’na Metua e ia faaoti i Ta’na « mau faaineineraa i te tamarii a te taata nei ».7 Ua hinaaro Oia ia haapa’o i Ta’na mau fafauraa e ia haamatara i to tatou ho’iraa. E aha Ta’na e ani nei ia tatou ia rave ei faaho’iraa ? Ta’na noa e taparu nei ia tatou, o te fa’iraa ïa i ta tatou mau hara e te tatarahaparaa, ia ore tatou ia mamae mai Ia’na ra te huru.8 Te ani manihini mai nei Oia ia tatou ia riro mâ, ia ore tatou ia vaiiho-noa-hia i rapae i te fare o to tatou Metua i te Ao ra.

Noa’tu â e mea maita’i a’e te aperaa i te hara i ni’a i te e’a no te oraraa, ia hi’ohia te maita’i o te Taraehara a Iesu Mesia, aita ïa e ma’itiraa i te hara ta tatou i rave e aore râ te hohonu tatou i mure ai i roto i teie apoo, ia parauhia. Eita e haapa’ohia to tatou haamâraa e to tatou huru-ê-raa i tupu no te hara, o ta te peropheta Nephi i parau e, « i roohia-ohie-hia’i » tatou nei.9 Eita e haapa’ohia mai te peu i te hoê ra mahana ua aitaui tatou i to tatou tuhaa matahiapo no te hoê maa pipi.10

Te mea faufaa râ, oia ho’i, ua mamae Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, « i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra » ia « ite oia na roto i te tino i te rave’a e faaora’i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra ».11 Te mea faufaa, ua hinaaro Oia ia faahaehaa,12 no te haere mai i ni’a i te fenua nei e ia pou « i raro a’e i te mau mea atoa ra »13 e ia mamae « rahi atu â i te mau pato’iraa puai i ta te hoê noa a’e taata » e nehenehe.14 Te mea faufaa, te taparu ra te Mesia no tatou i mau i te Metua, « i te na ô raa’tu : E te Metua e, a hi’o na i te mau ati e te pohe hoi no’na o tei ore roa i rave i te hara ra, o ta oe i mauruuru roa ra… No reira, e te Metua e, a faaora na i teie ta’u nei mau taea’e i tei faaroo na i to’u nei i’oa, ia haere mai ai ratou ia’u nei e ia noaa hoi te ora mure ore ».15 Tera te mea faufaa mau, e ia horo’a te reira ia tatou paatoa i te tia’i faaapîhia e te faaotiraa ia tamata faahou â e ti’a ai, inaha aita Oia i haamo’e ia tatou.16

Te faaite papû nei au e, eita roa te Fatu e fariu ê atu ia tatou i te taime e imi tatou Ia’na ma te haehaa no te tatarahapa ; eita roa’tu Oia e hi’o mai ia tatou mai te mea ra e, e pau te taime ; eita roa’tu Oia e parau mai, « Auê, o taua taata noa nei â » ; eita roa’tu Oia e pato’i ia tatou no te haperaa tatou ia maramarama i te huru paari ia ape i te hara. Ua taa maita’i roa Ia’na te reira mau mea atoa, mai te mana’o oto, te haamâ, te inoino e tae papû mai ei faahopearaa no te hara.

E ohipa mau te tatarahaparaa e e haere te reira. E ere i te hoê ohipa tei feruri-noa-hia e aore râ te hoê hotu no « te aau maamaa ».17 E mana to te reira ia haamâmâ i te hopoi’a e ia tuu i te tia’i ei mono. E ti’a i te reira ia arata’i mai i te tauiraa rahi o te aau e « ore ai [tatou] i hinaaro … i te rave i te ino, ia rave râ i te maita’i ma te faaea ore ».18 E ere te tatarahaparaa i te mea ohie, titauhia te reira. E ere ihoa te mau mea auraa mure ore i te mea ohie, varavara roa. E mea hoona râ i te hopearaa. Mai ta te peresideni Boyd K. Packer i faaite papû mai i roto i ta’na a’oraa hopea i te Hitu Ahuru o te Ekalesia : « Teie te mana’o : aita te Taraehara e vaiiho i te tahi tafetafeta, te tahi tore. Te mea i mau, ua mau ïa … Aita te Taraehara e vaiiho i te tahi tore, te tahi tafetafeta. E faaora noa te reira, e te mauiui e ora mai i te reira, e ora roa ïa ».19

E no reira, tei ni’a ïa i te Taraehara a Iesu Mesia to tatou tia’iraa ia ora faahou i piha’i iho i te Metua ra, ia au i te hinaaro o tei Hara ore ia rave i ni’a Ia’na, eiaha mai te mau titauraa a te parau ti’a, te teiaha amui o te mau ofatiraa ture a te taata nei, e tae noa’tu i te mau hara ta te tahi mau tamaiti e mau tamahine a te Atua e ma’iti faufaa ore nei ia mauiui.

Ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e mana rahi a’e ta tatou e tuu nei i ni’a i te Taraehara a te Faaora i ta te tahi atu mau rahiraa taata, no te mea ua ite tatou e, ia rave tatou i te mau fafauraa, ia tatarahapa tamau noa e ia tape’a maite e tae noa’tu i te hopea, e faariro Oia ia tatou ei fatu ai’a e O’na ra,20 e, mai Ia’na ra te huru, e farii tatou i te mea atoa a te Metua.21 E haapiiraa tumu teie e tahuri roa te fenua, e parau mau râ. E faariro te Taraehara a Iesu Mesia i te aniraa a te Faaora, « ia maita’i roa ho’i outou mai to outou Metua i te ao e maita’i roa ra »22 ei ohipa e roaa roa ia rave, e e ere atura i te tahi ohipa faatupu inoino no te oreraa te reira e tae’ahia.

Te haapii nei te mau papa’iraa mo’a e, e ti’a i te mau taata atoa ia « haavâhia ratou mai tei au i te haavâraa mo’a a te Atua ».23 I taua mahana ra, aita e rave’a no te tapuni i rotopû i te nahoa rahi, e aore râ no te toro atu i te rima i ni’a i te tahi taata ei tumu no to tatou mâ-ore-raa. Aua’a maoti, te haapii atoa nei te mau papa’iraa mo’a e, o Iesu Mesia, tei mamae no ta tatou mau hara, tei riro ei Arai no tatou i mua i te Metua, tei pii ia tatou To’na mau hoa, tei here ia tatou e tae noa’tu i te hopea, te riro Oia ei haavâ no tatou i te hopea roa. Hoê haamaita’iraa no te Taraehara a Iesu Mesia tei haamo’e-pinepine-hia, oia ho’i ïa, « ua pûpû-hua-hia mai te haavâ i te Tamaiti [e te Metua] ».24

Te mau taea’e e te mau tuahine, mai te peu ua fiu to outou aau, e aore râ te uiui haere ra te mana’o e, e matara anei outou mai teie apoo pae varua ta outou i ‘eru, a haamana’o na o vai te ti’a ra ei « arai… i mua i te parau ti’a », tei « faaîhia i te aroha i te mau tamarii a te taata nei », e tei rave i ni’a Ia’na i ta tatou mau parau ino e mau ofatiraa ture e tei « haamâha i te titauraa a te parau ti’a ».25 Oia atoa ho’i, mai ta Nephi i rave i to’na taime feaaraa, e haamana’o noa « ia’na [ta outou] i ti’aturi ra »,26 oia ho’i, o Iesu Mesia, ei reira a tatarahapa e a ite faahou mai ai i « te tia’i papû roa ».27 Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.