2010–2019
Tarai maitai e mai te au i Bristol : Ti’ama no te haere i te hiero—i te mau tau maitai e te mau tau fifi
Atopa 2015


Tarai maitai e mai te au i Bristol : Ti’ama no te haere i te hiero—i te mau tau maitai e te mau tau fifi

Na te haapa’oraa i te mau ture mo’a no te evanelia e faati’a ia tatou ia riro ei feia ti’amâ no te haere i te hiero, ia ti’a ia tatou ia ite i te oaoa i roto i teie nei oraraa e ia arata’i atu ia tatou i to tatou utuafare i te ra’i ra.

Ua parau te peropheta Lehi, « E aore e parau ti’a aore atoa e oaoa ».1

Ua manuïa te enemi i te tanuraa i te hoê ti’aturiraa hape i roto i te feruriraa o te mau taata e rave rahi. Ua parau oia i ta’na mau ve’a e ta tatou ma’itiraa mau tei rotopu ïa i te oaoa e te arearea i teie nei i roto i teie nei oraraa e te oaoa i roto i te hoê oraraa i muri nei (te parau nei te enemi e aita paha taua oraraa ra). Teie haapiiraa e ma’itiraa hape ïa, e mea au maitaihia râ.2

Te tumu hopea hanahana a te opuaraa oaoa a te Atua ia taatihia ïa te mau pipi parau ti’a e te mau utuafare tei fafauhia i roto i te here, te au-maitai-raa e te hau i roto i teie nei oraraa3 e ia noaa te hanahana tiretiera i roto i te mau tau e a muri noa’tu i piha’i iho i te Atua te Metua, tei Hamani ia tatou, e Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia, to tatou Faaora.4

I to’u riroraa ei misionare apî i roto i te misioni i te Fenua Peretane, ta’u vahi ohiparaa matamua tei roto ïa i te mataeinaa no Bristol. Ua tura’i te hoê o te feia faatere o te Ekalesia no taua vahi ra i te parau e, e ti’a i te mau misionare ia vai « tarai maitai e mai te au i Bristol ».

Hōho’a
Te mau pahi i te uahu no Bristol

I te haamataraa aita vau i taa e aha ta’na e parau ra. Ua haapii ’oi’oi au i te aamu e te auraa no taua parau ra « tarai maitai e mai te au i Bristol ». I te hoê taime ua riro na te oire no Bristol te piti o te uahu ohipa roa’e i te fenua Peretane. E 13 metera te teitei o te nanuraa miti, te piti o te nanuraa teitei roa’e i te ao nei. I te paheeraa miti ia ho’i te miti i rapae, e û ïa te tohe o te mau pahi tahito e e opa i te hiti, e mai te mea aita te mau pahi i hamani-maitai-hia, e parari ïa ratou. Taa ê noa’tu te reira, te mau mea atoa tei ore i roto i to ratou vairaa e aore râ i taamu-maitai-hia, e ta’uehia ïa i te mau vahi atoa e e parari aore râ e ino roa.5 I muri a’e i to’u taaraa i te auraa o taua parau ra, e mea maramarama maitai e te parau nei teie faatere ia matou, e ei misionare, e ti’a ia matou ia vai parau ti’a, ia haapa’o i te mau ture, e ia ineine no te mau mea fifi.

E tano teie nei titauraa ia tatou tata’itahi. E parau vau e te vairaa « tarai maitai e mai te au i Bristol », o te riroraa ïa ei mea « ti’amâ no te haere i te hiero »—i te mau tau maitai e te mau tau fifi.

E noaa te tereraa o te nanuraa miti i te ite-atea-hia e e nehenehe ho’i ia faaineine no te reira, te mau vero e te mau faahemaraa râ no teie nei oraraa eita ïa e noaa i te ite-atea-hia. Teie râ te mea ta tatou i ite : e tae mai ihoa ratou ! No te haavî i te mau tamataraa e te mau faahemaraa ta tatou ihoa e faaruru, e titauhia ïa te faaineineraa na roto i te parau ti’a e te faaohiparaa i te mau parururaa tei horo’ahia mai e to te ra’i. E ti’a ia tatou ia rave i te faaotiraa e ia vai ti’amâ tatou no te haere i te hiero noa’tu e aha te topa mai i ni’a iho ia tatou. Mai te mea e ineine tatou, eita ïa tatou e mata’u.6

Ua tu’atihia te oaoa i roto i teie nei oraraa e te oaoa i roto i te oraraa a muri atu i te parau ti’a. E tae noa’tu i te area taime i rotopu i te pohe e te Ti’a-faahou-raa, « e fariihia te mau varua o te feia parau-tia ra i roto i te hoê vairaa mauruuru, o tei parauhia e paradaiso ; e vahi faaearaa ïa, e te hau ».7

I te omuaraa o te taviniraa a te Faaora i ni’a i te fenua nei i Iseraela e i muri iho i rotopu i te Ati Nephi, ua tatara te Faaora i te parau no te oaoa i roto i teie nei oraraa e a muri atu. Ua haapuai oia i te parau no te mau oro’a, ua tuu atoa râ Oia i te haapuairaa i ni’a i te peu morare. Ei hi’oraa, e haamaitaihia ïa te mau pipi mai te mea e hiaai e e poiha ratou i te parau ti’a, e aroha ratou, e mâ to ratou aau, e faatupu ratou i te hau, e e pee atu ratou i te tahi atu mau ture morare. Ei haapiiraa tumu e te niu, ua tura’i papû to tatou Fatu o Iesu Mesia i te parau no te mau huru e te peu parau ti’a i roto i te oraraa i te mau mahana atoa. Aita ta’na mau haapiiraa i mono noa e i hau atu i te mau tufaa no te ture a Mose8 ua riro atoa râ te reira ei pato’iraa i te mau haapiiraa hape a te taata nei.

E rave rahi mau tenetere i teie nei to te evanelia a Iesu Mesia faaurûraa i te mau ti’aturiraa e haamauraa i te mau ture no te mau peu no ni’a i te parau ti’a, te mea hinaarohia, e te pae morare e te mau hotu i roto i te poupou, te fana’oraa e te oaoa. Tera râ, te pato’i-u’ana-hia ra i roto i te ao nei i teie mahana te mau ture e te oraraa tumu morare ta te Faaora i haapii. Te arohia ra te ao keresetiano. E rave rahi tei ti’aturi e ua taui roa te mau ture morare.9

Te ora nei tatou i roto i te mau tau ati rahi. Te rahi atu ra te peu ia « parau te ino ra e maitai, e te maitai ra, e ino ».10 Te hoê ao o te haapuai i te parau no te faarahiraa i to’na iho mana e te faaoreraa i te pae varua, e tumu ïa no te haape’ape’araa rahi. Ua papa’i te hoê taata papa’i ve’a tuiroo, e ere no ta tatou faaroo, mai teie te huru : « E mea iti roa te mau tapa’o faaite ta’u e ite nei e te oaoa mau nei te taata i roto i teie nei u’i apî, aore râ e mea manuïa a’e ta ratou mau tamarii, aore râ e haapa’o-maitai-hia ra te parau no te aifaitoraa sotiare, aore râ te faaite mai nei te itiraa o te mau faaipoiporaa e te mau utuafare na’ina’i… maori râ te vai-otahi-noa-raa no te rahiraa o te huiraatira, e te nuu-ore-raa o te sotaiete i mua.11

Ei mau pipi na te Faaora, ua titauhia tatou ia faanaho e ia faaineine. I roto i te opuaraa oaoa, ua riro ïa te tiamâraa morare ei ture tumu o te faanaho e e mea faufaa rahi roa ta tatou mau ma’itiraa.12 Ua haapapû te Faaora i te reira i te roaraa o Ta’na taviniraa, mai Ta’na mau parabole no na paretenia maamaa e te mau taleni.13 I roto i teie na parabole tata’itahi, ua haapoupou te Fatu i te faaineineraa e te ohipa e ua faahapa i te faataimeraa e te faaea-noa-raa.

Ua ite au, noa’tu te oaoa rahi i roto i te opuaraa hanahana a te Atua, e au ra i te tahi taime tei te atea roa e aita te reira e tuati roa ra i to tatou huru oraraa i teie taime. E au ra eita te reira oaoa e noaa ia tatou ei mau pipi i roto i te fifi. Na roto i to tatou hi’oraa poto, e au ra e mea au a’e te mau faahemaraa e te faaoaoaraa e vai nei. I te tahi pae, e au ra, e mea atea roa e eita e noaahia te mau utu’a no te pato’iraa i taua mau faahemaraa ra. Na te hoê râ maramaramaraa mau i te opuaraa a te Metua e heheu mai e te vai noa ra te mau utu’a no te oaoa i teie ihoa taime. E ere roa te ohipa ino, mai te taiâta, e riro ei tufaa no te pahonoraa. Ua faite maramarama atu o Alama i te reira i ta’na tamaiti ia Korianotona : « Inaha, te parau atu nei au ia oe na e, e ore roa te peu-ino i te oaoa ».14

Ua faaite-maramarama-hia ta tatou haapiiraa tumu e Amuleka i roto i te Alama 34:32 : « Inaha ho’i, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua ; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa ».

No reira, nahea ïa tatou e faaineine ai no taua tau ati rahi ra? Taa ê noa’tu i te riroraa ei melo ti’amâ no te haere i te hiero, te vai nei e rave rahi mau ture o te faatupu i te parau ti’a. E haapapû atu vau e toru.

A tahi : Te haavîraa ia’na iho e te peu parau ti’a

Te ti’aturi nei au e te hi’o nei to tatou Metua here i te Ao ra ia tatou e to tatou mana’o oaoa ia hi’o ana’e tatou i ta tatou iho mau tamarii rii a haapii ai e a tupu ai ratou i te paari. E hi’a e e marua paatoa tatou a noaa’i ia tatou te ite.

Hōho’a
Te mau tamatamataraa no ni’a i te marshmallow

Ua au vau i te a’oraa ta te peresideni Dieter F. Uchtdorf i horo’a i te Amuiraa Rahi i te matahiti 2010 ra15 no ni’a i te hoê tamatamataraa tuiroo e te monamona (marshmallow) tei faaterehia i te fare haapiiraa teitei no Stanford i te mau matahiti 1960. Te haamana’o ra outou e ua horo’ahia na i te mau tamarii e maha matahiti te hoê noa monamona. Mai te mea ua nehenehe ia ratou ia ti’a’i e 15 aore râ e 20 minuti ma te ore e amu i te reira monamona, e farii ïa ratou i te piti o te marshmallow. Ua patahia te mau hoho’a video o tei faaite mai i te mau huru ti’araa ta te mau tamarii e rave rahi i faaohipa ia ore e amu i te marshmallow. Te vaira aita i manuïa.16

I te matahiti i ma’iri a’enei ua papa’i te orometua haapii tei faatere i taua tamataraa ra, o Dr. Walter Mischel, i te hoê buka i reira to’na parauraa e ua tupu teie tamataraa na roto mai i te mau fifi ta’na i faaruru no ni’a i te haavîraa ia’na iho e to’na iho faatîtîraahia e te pupuhiraa avaava. Ua pe’ape’a ihoa oia i muri a’e i te parau faaite a te Taote Tapu Rahi no te Fenua Marite i te matahiti 1964 e e faatupu ho’i te pupuhiraa avaava i te mariri ai taata i roto i te mahaha.17 E ia hope e rave rahi matahiti tuatapaparaa e rave rahi, ua papa’i te hoê o to’na mau hoa orometua e « ua riro te haavîraa ia’na iho mai te hoê uaua : ia rahi ta outou faaohiparaa i te reira, e rahi atoa ïa te reira i te paari. E tauturu te pato’iraa i te tahi faahemaraa i te hoê taime ia outou ia faatupu i te puai no te pato’i i te tahi atu mau faahemaraa i te mau mahana i mua ».18

Te hoê ture no te haereraa mure ore i mua, oia ïa te faaohiparaa i te haavîraa ia’na iho e te ora-parau ti’a-raa e haapuai ïa te reira i to tatou aravihi i te pato’i i te faahemaraa. E mea mau te reira i roto i te mau ohipa no te pae varua e te pae tino.

Ua riro ta tatou mau misionare ei hoho’a maitai. E faatupu ratou i te mau maitai mai to te Mesia e e haapuai ratou i te haapa’oraa e te oraraa varua. Ua titauhia ia ratou ia pee i te hoê tabula ohipa etaeta e e horo’a ratou i to ratou mau mahana i roto i te taviniraa ia vetahi ê. E hi’oraa haehaa e te mâ to ratou e ere te ahu no te mau mahana atoa aore râ te ahu tano ore mai tei vai nei i teie mahana. E faahaere ta ratou peu e to ratou hi’oraa i te hoê parau poro’i morare e te paari.19

Fatata e 230 000 feia apî e tavini nei ei misionare aore râ tei faaoti i ta ratou tau misionare i roto i te area e pae matahiti i teie nei. Ua faatupu ratou i te puai varua faahiahia e te haavîraa ia ratou iho e ti’a ia faaohipa-tamau-hia aore râ e morohi teie mau maitai mai te mau uaua o te ore e faaohipahia. E ti’a ia tatou paatoa ia rave e ia faaite i te peu e te hi’oraa o te faaite e e mau pipi mau tatou na te Mesia. O ratou o te faaru’e i te peu parau ti’a anei aore râ te hi’oraa maitai anei e faaruru ïa ratou i te mau huru oraraa o te ore roa e afa’i mai i te oaoa aore râ te poupou.

Te horo’a mai nei te evanelia tei faaho’ihia mai ia tatou te hoho’a no te opuaraa oaoa e te hoê tura’iraa ia taa e ia faaohipa i te haavîraa ia’na iho e ia ape i te faahemaraa. Te haapii atoa mai nei te evanelia ia tatou e nahea ia tatarahapa ia tupu ana’e te mau ofatiraa ture.

Te piti : E faarahi te faaturaraa i te sabati i te parau ti’a e e riro te reira ei parururaa no te utuafare

Ua taui te Ekalesia Keresetiano matamua i te haamoriraa i te Sabati mai te Mahana Maa i te Sabati no te faahaamana’o i te Ti’a-faahou-raa o te Fatu. Ua vai taui ore noa te tahi atu mau tumu mo’a no te Sabati. Ua riro te Sabati na te Ati Iuda e te mau Keresetiano e tapa’o no te mau ohipa puai a te Atua.20

Ua haere iho nei ta’u vahine faaipoipo e o vau nei, e e piti o to’u mau hoa e ta raua vahine faaipoipo, i te hoê Sabati Ati Iuda na roto i te titau-manihini-raa a te hoê hoa maitai, o Robert Abrams e ta’na vahine, Diane, i to raua fare i New York.21 Ua haamata te reira i te omuaraa o te Sabati Ati Iuda i te hoê pô Faraire. Te fâ o te faahanahanaraa ïa i te Atua ei Hamani. Ua haamata te Sabati na roto i te haamaitairaa i te utuafare e te hoê himene no ni’a i te Sabati.22 Ua amui atu matou i roto i te oro’a horo’iraa rima, te haamaitairaa i te pane, te mau pure, te maa kosher (mâ), te tai’oraa i te papa’iraa mo’a, e te himeneraa i te mau himene no te Sabati ma te arue. Ua faaroo matou i te mau parau Hebera, ma te pee atu na roto i te iritiraa i roto i te reo Peretane. Te mau papa’iraa mo’a tei hau atu i te oto tei tai’ohia no roto mai i te Faufaa Apî, tei here-atoa-hia e tatou, na Isaïa ïa, o tei parau e ua riro te Sabati ei oaoaraa,23 e na Ezekiela e e riro te Sabati « ei tapa’o no outou e ia’u, ia ite ho’i outou e, o vau o Iehova, o to outou Atua ra ».24

Te mana’o puai no roto mai i teie aru’i faahiahia o te here ïa o te utuafare, te itoito e te tiaauraa i mua i te Atua. A feruri ai au no ni’a i teie ohipa, ua feruri au i te hamani-ino-raa u’ana ta te Ati Iuda i faaruru e rave rahi mau tenetere. E mea maramarama maitai, ua riro te faaturaraa i te Sabati ei hoê « fafauraa tamau » faaherehereraa e te haamaitairaa i te nunaa Ati Iuda no te faati’a i te papa’iraa mo’a.25 Ua tauturu atoa te reira i te oraraa e te oaoa utuafare faahiahia e itehia nei i roto i te oraraa o te mau Ati Iuda e rave rahi.26

No te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei, ua riro te faaturaraa i te Sabati ei hoê hi’oraa no te parau ti’a o te haamaitai e o te haapuai i te mau utuafare, e tu’ati ia tatou i to tatou Atua, e e faarahi i te oaoa. E nehenehe ta te Sabati e faataa ê ia tatou i te mau mea au ore, tano ore aore râ ti’a ore. E faati’a te reira ia tatou ia parahi i roto i te ao nei eiaha râ no to te ao nei.

I roto i na ava’e e ono i ma’iri a’enei, ua tupu te hoê tauiraa hau atu i te faahiahia i roto i te Ekalesia. O te pahonoraa ïa a te mau melo i te haapuai-faahou-raa-hia te Sabati e te Peresideniraa Matamua e te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e te titauraa a te peresideni Russell M. Nelson ia faariro i te Sabati ei oaoaraa.27 Ua taa i te mau melo e rave rahi e te haamo’araa i te mahana Sabati e hoê ïa paruru i te mau vero no teie nei oraraa. E tapa’o atoa no to tatou here i to tatou Metua i te Ao ra e te hoê taaraa rahi no ni’a i te natura mo’a no te pureraa oro’a. E mea atea â te e’a, ua farii râ tatou i te hoê haamataraa faahiahia. Te titau nei au ia tatou paatoa ia tamau noa i te haapa’o i teie a’o e ia haamaitai i ta tatou haamoriraa i te Sabati.

Te toru : Ua horo’ahia te mau parururaa no te ra’i mai ia vai parau ti’a tatou

Ei tuhaa no te opuaraa hanahana a te Atua, ua haamaitaihia tatou e te horo’araa a te Varua Maitai. Teie horo’araa o te « ti’araa ïa ia farii, mai te mea e mea ti’amâ te hoê taata, i te hoaraa a te Varua Maitai ».28 Te tavini nei teie melo no te Atuaraa ei mauhaa tamâ mai te mea ua riro te evanelia ei ohipa matamua i roto i to tatou oraraa. E reo atoa no te faaararaa i te ino e te hoê reo paruru i te ati. A tere ai tatou na ni’a i te mau moana no te oraraa nei, e mea faufaa rahi roa te peeraa i te mau faaurûraa a te Varua Maitai. E tauturu ïa te Varua ia tatou ia ape i te mau faahemaraa e te mau ati, e e tamahanahana e e arata’i oia ia tatou i roto i te mau tamataraa. « Are’a ta te Varua e faatupu ra, o te hinaaro îa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te marû, te maitai, te faaroo ».29

Na te haapa’oraa i te mau ture mo’a no te evanelia e faati’a ia tatou ia riro ei feia ti’amâ no te haere i te hiero, ia ti’a ia tatou ia ite i te oaoa i roto i teie nei oraraa e ia arata’i atu ia tatou i to tatou utuafare i te ra’i ra.

E to’u mau taea’e e mau tuahine here, e ere te oraraa i te mea ohie, aita atoa i opuahia e e mea ohie. E taime te reira no te hi’opo’araa e te tamataraa. Mai te mau pahi tahito i te ooa no Bristol, te vai ra ïa te tau paheeraa miti e e au ra e te mo’e noa’tura te mau mea atoa i roto i teie nei ao o te tape’a ia tatou ia paremo. E û paha to tatou tohe e e taahuri atoa paha. I rotopu i taua mau tamataraa ra, te fafau atu nei au ia outou e na te oraraa e te tape’araa i te mau oraraa ti’amâ no te haere i te hiero e tape’a amui i te mau mea faufaa rahi atoa. E tupu ïa te mau haamaitairaa no te hau, te poupou e te oaoa, e te mau haamaitairaa no te oraraa mure ore e te hanahana tiretiera i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Te faaite papû nei au i te reira i te i’oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. 2 Nephi 2:13. E tuhaa teie papa’iraa mo’a no te hoê faauraa i roto i te Buka a Moromona. E mea maere e e rave rahi mau peropheta ua tuuhia ta ratou mau papa’iraa e a’oraa i roto i te Buka a Moromona tei faaohipa i teie huru papa’iraa no te haapapû i te mau haapiiraa tumu faufaa rahi. Hi’o, ei hi’oraa, 2 Nephi 9:25 (Iakoba) e 2 Nephi 11:7 (Nephi).

  2. Hi’o 2 Nephi 28.

  3. Hi’o 4 Nephi 1:15-17.

  4. Hi’o Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 59:23.

  5. Hi’o Wiktionary, « shipshape and Bristol fashion », wiktionary.org.

  6. Hi’o Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 38:30.

  7. Alama 40:12 ; reta tei faahuru-ê-hia.

  8. Hi’o Mataio 5, haapotoraa pene.

  9. Hi’o Carl Cederstrom, « The Dangers of Happiness », New York Times, 19 no tiunu 2015, Sunday Review section, 8.

  10. 2 Nephi 15:20.

  11. Ross Douthat, « Gay Conservatism and Straight Liberation », New York Times, 28 no tiunu 2015, Sunday Review section, 11.

  12. Hi’o 2 Nephi 2.

  13. Hi’o Mataio 25:1-30.

  14. Alama 41:10.

  15. Dieter F. Uchtdorf, « Tamau noa i te faaoroma’i » Liahona, Me 2010, 56.

  16. Hi’o Walter Mischel, The Marshmallow Test : Mastering Self-Control (2014) ; hi’o atoa Jacoba Urist, « What the Marshmallow Test Really Teaches about Self-Control », Atlantic, 24 no setepa 2014, theatlantic.com.

  17. Hi’o Mischel, The Marshmallow Test, 136-38.

  18. Maria Konnikova, « The Struggles of a Psychologist Studying Self-Control », New Yorker, 9 no atopa 2014, newyorker.com, citing Roy Baumeister, e aivanaa haapii no ni’a i te manavai Florida State University tei tuatapapa i te mana o te hinaaro e te haavîraa ia’na iho.

  19. Hi’o Malia Wollan, « How to Proselytize », New York Times Magazine, 19 no tiurai 2015, 21. Ua faahiti oia ia Mario Dias no te Pû Haapiipiiraa Misionare no Paratiria.

  20. Hi’o Bible Dictionary, « Sabbath ».

  21. Ua amui mai o Elder Von G. Keetch e ta’na vahine faaipoipo, Bernice, e John Taylor e ta’na vahine faaipoipo, Jan, i ta’u vahine faaipoipo e o vau nei no te hoê Sabati oaoa e o Robert Abrams e ta’na vahine faaipoipo, Diane, i te 8 no me 2015. Ua tavini o Abrams tane e maha taime ei auvaha ture no te tufa fenua New York e ua riro oia ei hoa no te Ekalesia e rave rahi mau matahiti i teie nei. Ua titau manihini atoa o Abrams Tane e piti o to’na mau hoa Ati Iuda e ta ratou mau vahine faaipoipo.

  22. Ua himenehia te himene o te sabati Shalom Aleichem (« Ei hau outou »).

  23. Hi’o Isaia 58:13-14.

  24. Alama 20:20.

  25. Hi’o Exodo 31:16-17.

  26. Hi’o Joe Lieberman, The Gift of Rest : Rediscovering the Beauty of the Sabbath (2011). Te faataa nei te buka oaoa a te huitoofa Lieberman i te Sabati Ati Iuda ma te horo’a mai i te mau haamaramaramaraa maitai.

  27. Hi’o Isaia 58:13-14 ; hi’o atoa Russell M. Nelson, « Te Sabati e mahana hinaarohia », Liahona, Me 2015, 129-32.

  28. Bible Dictionary, « Holy Ghost ».

  29. Galatia 5:22.