2010–2019
Tamatahia e faahemahia—tauturuhia râ
Atopa 2015


Tamatahia e faahemahia—tauturuhia râ

E ti’a ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi i roto i ta tatou mau tamataraa e mau faahemaraa, ei tamarii na to tatou Metua i te Ao ra.

I roto i te oraraa e tamatahia e e faahemahia tatou. E rave’a atoa ta tatou ia faaohipa i te ti’amâraa ia ma’iti e ia tauturu ia vetahi ê. Ua riro teie mau parau mau ei tuhaa no te faanahoraa faahiahia e te maitai roa a to tatou Metua i te Ao ra.

Ua haapii te peresideni John Taylor : « Ua faaroo vau i te peropheta Iosepha i te parauraa, i to’na paraparauraa i te Tino Ahuru ma Piti i te hoê taime : ‘E farii outou i te mau huru tamataraa ato’a. E mea titauhia ia outou ia tamatahia mai ia Aberahama e te tahi atu mau taata a te Atua, e (ua parau maira oia) e tamata te Atua ia outou, e e haru Oia ia outou e e tamata Oia i to outou aau’ ».1

I te taime ihoa e ra’ehia ia tatou te matahiti e taa ai to tatou mana’o, e faaruru atu ïa tatou paatoa i te mau tamataraa e te mau faahemaraa. I te tahi mau taime e riro roa te reira ei hopoi’a teimaha, e horo’a atoa mai râ te reira i te puai e te tupuraa a manuia noa ai tatou i te upooti’a i te reira.

Auaa maoti, eita tatou e amo otahi noa i te reira mau hopoi’a. Ua haapii Alama e, « ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoi’a, ia mâmâ te reira ».2 Te parau nei te reira e, e hopoi’a ta tatou ia tauturu te tahi i te tahi. E nehenehe te reira hopoi’a e tae mai na roto i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia, te tahi tonoraa, e aore râ te tahi faahoaraa e aore râ ei tuhaa no ta tatou hopoi’a ei metua, ei hoa faaipoipo e aore râ ei melo utuafare—e aore râ te riro-noa-raa i roto i te utuafare o te Atua.

E faahoho’a atu vau e maha rave’a e mâmâ ai ta tatou mau hopoi’a a tauturu noa ai tatou te tahi i te tahi.

1. Ua parau te Faaora, « O te faaue mai ia oe e haere i te hoê maile, e haere atoa orua e ia piti noa’tu ».3 Ei hi’oraa, te anihia nei tatou ia haere pinepine i te hiero, ia au i ta tatou rave’a. No te haere i te hiero, titauhia te faatusiaraa i te taime e te faufaa, no te feia ihoa râ e tere atea roa. Teie râ, e nehenehe te reira faatusiaraa ia hi’ohia ei tuhaa no te maile matamua.

E haamata tatou i te haere i te piti o te maile i te taime e maramarama tatou i te mau parau « imi, rave, haapii »,4 i te taime e imi tatou i te i’oa o to tatou mau tupuna ma te faaineine i te reira no te mau oro’a hiero, i te taime e tauturu tatou i te faahororaa parau tuatapaparaa (indexation) e i te taime e imi tatou i te rave’a no te tautururaa ia tupu te tahi ohipa hiero faahiahia no vetahi ê.

A tavini ai au ei Hitu Ahuru Area, ua faaineine hoê o te mau titi o ta’u apooraa faaauraa i te hoê tere hiero iti rahi. E mea na’ina’i râ te hiero ta ratou i haere, e e rave rahi ihora mau melo tei haere i tera tere 12 hora, aita râ i tomo i roto i te hiero no te rahi roa o te taata.

Te tahi mahana i muri iho, ua haere atu vau i tera titi e ua ani au i te peresideni ia paraparau vau i te tahi mau melo tei ore i tomo i roto i te hiero i tera mahana. E ua parau mai teie taea’e ta’u i farerei : « Eiaha e haape’ape’a Elder. Ua tapae au i te fare o te Fatu. Ua parahi au i ni’a i te parahiraa i roto i te aua e ua feruri au i te mau oro’a. E ua horo’ahia mai ia’u ia tomo i roto, ua vaiiho râ vau i te tahi taea’e ia tomo atu, a tahi râ ho’i oia a haere mai ai i te hiero no te taati ia’na e ta’na vahine. E e piti oro’a ta raua i haere i tera mahana. Ua ite te Fatu ia’u e ua haamaitai ho’i Oia ia’u, e e mea maitai matou ».

2. Ei mata ataata. E nehenehe te reira ohipa iti e tauturu i te feia tei tuauru (accablé) e tei teimaha i te hopoi’a. I roto i te pureraa autahu’araa o te amuiraa rahi i te ava’e eperera ra, tei ni’a vau i te parahiraa, o vau te hoê o te mau hui mana faatere rahi tei pii-apî-hia. Te parahi ra matou i te vahi tei reira te mau tuahine no te mau peresideniraa rahi i teie nei. Ua taiâ rii to’u mana’o e ua tuauru atoa ho’i no teie piiraa apî no’u.

I te taime ua himene tatou i te himene ropu, ua tae mai te mana’o rahi e, te hi’o maira te hoê taata ia’u. Ua mana’o ihora vau e : « E 20 000 taata i roto i teie fare, e pauroa ratou tei mua ia’u. Aita ihoa ïa e ore e, te hi’o maira te tahi taata ia’u ».

E te himene noa ra vau, ua puta faahou mai tera mana’o e, te hi’o maira te hoê taata ia’u. Ua hi’o a’era vau i ni’a i te mau parahiraa a te Tino Ahuru ma Piti e ua ite atura vau i te peresideni Russell M. Nelson tei fariu roa mai e i te hi’oraa ia matou. Ua hi’o a’era to’na mata ia’u ma te mata ataata. E hau tei tae mai i roto i to’u aau tuauru maoti tera mata ataata.

I muri mai To’na ti’a-faahou-raa, ua haere Iesu Mesia i Ta’na mamoe ê. Ua pii e ua faatoro’a Oia e ahuru ma piti pipi, e na roto i te reira mana (autorité), ua tavini ratou i te taata. Ua ti’a roa te Fatu ra ia Iesu Mesia i rotopû ia ratou. Ua ani Oia ia ratou ia tuturi i raro e ia pure. Aita vau i papû e, ua tuauru anei teie nau pipi e ahuru ma piti, tei pii-apî-hia e tei faatoro’ahia, i ta ratou piiraa, te parau nei râ te irava e, « E ua haamaitai atura Iesu ia ratou e pure ai ratou ia’na ra, e [mata ataata] atura ta’na mata ia ratou, e inaha, teatea a’era ratou mai te mata e te ahu atoa no Iesu ra ».5 I te amuiraa rahi i ma’iri, ua haamâmâ te hoê mata ataata i ta’u hopoi’a i tera iho taime e ma te faahiahia atoa ho’i.

3. Faaite i te aroha aumihi (compassion) ia vetahi ê. Mai te peu ua mau outou i te autahu’araa, a faaohipa i to outou mana i ni’a i te mau tamarii a te Atua no te horo’a ia ratou i te mau haamaitairaa. A faaite i te parau tamarû e te tamahanahanaraa i te taata e mauiui ra e ia ratou tei roto i te ati.

4. O te taraehara a te Fatu ra ia Iesu Mesia te ofa’i tihi no te faanahoraa a te Atua. Hoê a’e taime i te hepetoma, ua ti’a ia tatou ia feruri maite mai te peresideni Joseph F. Smith no ni’a i « te here rahi e te faahiahia o ta te Metua e te Tamaiti i faaite mai na roto i te haereraa mai o te Faaora i roto i te ao nei ».6 Na roto i te aniraa i te mau taata ia haere mai i te pureraa e ia rave ti’amâ i te oro’a e faarahi atu â i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra o te feruri i ni’a i te Taraehara. E mai te peu aita tatou i ti’amâ, e nehenehe ta tatou e tatarahapa. A haamana’o e, ua pou te Tamaiti a tei Teitei roa i raro a’e i te mau mea atoa no te rave i ni’a Ia’na i ta tatou mau ohipa mainaina (offenses), mau hara, mau ofatiraa ture, mau ma’i, mau mauiui, mau ati e te mau taime otahi. Te haapii nei te papa’iraa mo’a ia tatou e, « O [te Mesia] o tei a’e atu i ni’a ra, mai te au atoa i ta’na i pou mai i raro a’e i te mau mea atoa ra, mai ta’na i ite i te mau mea atoa ».7

Noa’tu â ta tatou iho mau tafifiraa—e ma’i anei, te vai-otahi-noa-raa anei e aore râ te mau faahemaraa e te mau tamataraa a te enemi—tei reira te Tia’i Mamoe Maitai. E pii Oia i to tatou i’oa ma te parau e, « E haere mai outou ia’u nei, e te feia’toa i haa rahi e tei teiaha i te hopoi’a, e na’u outou e faaora ».8

E parau faahou vau i na rave’a e maha :

A tahi—haere i te piti o te maile

A piti—ei mata ataata E tauturu to outou mata ataata ia vetahi ê.

A toru—faaite i te aroha aumihi.

A maha—titau i te taata ia haere mai i te pureraa.

Te horo’a atu nei au i to’u iteraa papû no ni’a i te Faaora. O Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, e te ora nei Oia. Ua ite au e, te paturu nei Oia, ma To’na puai e To’na mana atoa, i te faanahoraa a te Metua. Ua ite au e, e peropheta ora te peresideni Thomas S. Monson. Tei ia’na ra te mau taviri atoa e manuia ai te ohipa a te Atua i ni’a i te fenua nei. Ua ite au e, e ti’a ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi i roto i ta tatou mau tamataraa e mau faahemaraa, ei tamarii na to tatou Metua i te Ao ra. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.