2010–2019
E haamana’o â ratou ia’na e a muri noa’tu
Atopa 2015


E haamana’o â ratou ia’na e a muri noa’tu

E mea au na’u ia tuatapapa e ia feruri i ni’a i To’na oraraa, Oia tei horo’a mai i te mau mea atoa, no’u nei e no tatou paatoa.

E mea au na’u teie himene Paraimere e parau nei :

Na aamu no Iesu e, a faati’a mai

Te mea e ani atu vau ahani o oia.

I te hiti puromu, ni’a i te moana,

Aamu no Iesu, a faati’a mai.1

Te ti’aturi nei au e, te haamataraa i te hiro’a tumu no te faati’araa i te mau aamu no Iesu i ta tatou mau tamarii e te utuafare, e hoê ohipa taa ê ïa no te haamo’araa i te sabati i te fare.

E mea papû roa e, e faatae mai te reira i te hoê varua taa ê i roto i te fare e e horo’a mai ho’i i te mau hi’oraa no ô mai i te Faaora Iho.

E mea au na’u ia tuatapapa e ia feruri i ni’a i To’na oraraa, Oia tei horo’a mai i te mau mea atoa, no’u nei e no tatou paatoa.

E mea au na’u ia tai’o i te mau papa’iraa mo’a e faati’a ra no ni’a i To’na oraraa hara ore, e i muri iho ta’u tai’oraa i te mau ohipa Ta’na i ora na, e tapiri au i to’u mata e e tamata vau i te hi’o mana’o i teie mau taime mo’a e haapii mai nei ia’u, e o te haapuai nei ia’u i te pae varua.

Te mau taime mai teie i muri nei :

  • Te taime ua tufa oia i te huare i raro i te repo, e oi ihora i te repo e parai atura i ni’a i te mata o te matapo ra ma te parau e, « A haere, a horoi i to mata i te pape ra i Siloama ».2 E ua haapa’o teie taata i Ta’na parau, e ua « horoi ihora, e haere maira ho’i ma te ite ».2

  • Te taime ua faaora Oia i te vahine tei roohia i te tapahi e ua tape’a i te raroraa o To’na ahu, ma te ti’aturi e, na te tape’a-noa-raa Ia’na e ora ai oia.3

  • Te taime ua fâ atu Oia i Ta’na mau pipi ma te haere na ni’a i te moana.4

  • Te taime ua haere Oia e na pipi i ni’a i te puromu no Emausa e a tatatara ai i te mau papa’iraa mo’a ia maramarama mai raua.5

  • Te taime ua fâ Oia i te taata i Amerika ma te parau ia ratou ia haere mai Ia’na ra e ia fafa to ratou rima i To’na aoao e te puta naero i roto i To’na na rima e te avae ia ite ratou e, o Oia « te Atua no Iseraela, e te Atua no to te ao atoa nei, e tei pohe no te mau hara a to teie nei ao ».6

Te oaoa nei au i te iteraa e, te vai ra te mau metua e faati’a nei i te mau aamu no ni’a i te Mesia i ta ratou mau tamarii. Ua apo mai au i te reira a mata’ita’i ai au i te mau tamarii o te Ekalesia i roto i te mau faanahoraa Paraimere e i te tahi atoa mau taime.

Te mauruuru nei au i to’u na metua tei haapii mai ia’u no ni’a i te Mesia. Te tamau nei au i te ite i te huru te hi’oraa o te Faaora i tauturu mai ia maua ta’u vahine iti here a haapii ai maua i ta maua mau tamarii.

Ua î roa to’u aau i te oaoa ia ite au i ta’u mau tamarii ia faati’a i te mau aamu no ni’a i te Mesia i to’u nau mootua. E faahaamana’o te reira ia’u i te hoê o ta’u mau irava au roa a’e, tei roto i te 3 Ioane 1:4, te tai’o nei tatou, « Aita’tu o’u oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapa’o ra ta’u mau tamarii i te parau mau ». E to tatou mau mootua, e aha e ore ai ?

Ua mauruuru vau i to tatou mau feia faatere o te haapii tamau noa nei ia tatou no ni’a i te Mesia, no ni’a i te haamo’araa i te sabati e no ni’a i te raveraa i te oro’a i te mahana sabati atoa ei faahanahanaraa i te Faaora.

E riro mai te sabati e te oro’a ei taime poupou a’e ia tuatapapa tatou i te mau aamu no ni’a i te Mesia. A na reira ai tatou, te haamau nei tatou i te hiro’a tumu e patu i to tatou faaroo e te iteraa, e o te paruru i to tatou utuafare.

Maa hepetoma noa i ma’iri a’enei, a tuatapapa faahou ai au i te a’oraa a te peresideni Russell M. Nelson i te amuiraa rahi i ma’iri a’enei, e a feruri ai au no ni’a i te mahana sabati, ua putapû vau i te mana’o mauruuru no te haamaitairaa e te manatû (privilège) ia rave i te oro’a. No’u nei, e taime tura rahi roa e te mo’a e e taime pae varua. Te au rahi nei au i te pureraa oro’a.

A feruri noa ai au, ua tuatapapa maite au i na haamaitairaa no te pane e te pape. Ua tai’o e ua feruri hohonu vau no ni’a i te mau pure e te oro’a atoa ho’i. Ua haamata vau i te hi’o i roto i to’u feruriraa e to’u aau i te mau ohipa i tupu e o te tu’ati i te reira.

Na roto i te varua feruri, ua mana’o faahou vau i taua mahana ra, te mahana matamua no te oro’a faraoa hopue ore, i te taime ua pahono Iesu i te uiraa a Ta’na mau pipi e, i hea e faaineine ai i te Pasa a te ati Iuda, a na ô ai Oia e, « A haere i roto i te oire ia mea ra, a parau atu ai ia’na, te ta’o maira te orometua, ua fatata to’u taime, ei to fare na amu ai au i te pasa, e ta’u mau pipi atoa ».7

Ua tamata vau i te hi’o mana’o i te mau pipi i te hooraa i te maa e i te faaineine-maite-raa i te ’airaamaa no te tamaa e O’na i te reira mahana taa ê : E ’airaamaa 13 taata, o Oia e Ta’na na pipi e ahuru ma piti, o Ta’na ho’i i here.

Ua ta’i au i te hi’o-mana’o-raa i te Mesia te tamaa ra e ratou e a parau ai Oia, « E haavare mai te hoê o outou na ia’u oia mau ta’u e parau atu ia outou na ».8

Ua mana’o vau i na pipi oto ra tei ani Ia’na, « E te Fatu, o vau anei ? »9

E i te aniraa Iuda i taua uiraa nei Ia’na, ua pahono maira ma te hau, « Oia ïa ».10

Ua ti’a roa ia’u ia hi’o mana’o i na rima tei faaora i te ma’i, tei tamahanahana, tei patu e tei haamaitai, i te vahiraa i te faraoa a parau ai Iesu e, « A rave, a amu ; o ta’u tino teie ».11

Ei reira ua rave Oia i te ’âu’a tei î i te uaina e ua haamaitai ihora e horo’a atura ia ratou ra ma te parau e, « A inu outou atoa, o to’u ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara ».12

I roto i to’u feruriraa, ua hi’o vau i te mau pipi, hoê i muri mai i te tahi, e ua ite au i roto i to ratou mata te mana’ona’oraa i te Fatu, o ta ratou i here rahi. Mai te huru ra e, ua parahi au e o ratou a mata’ita’i ai i te mau mea atoa. Ua puta mai te tahi mauiui rahi i roto i te aau, tei î i te mauiui e te oto, no te mau mea e riro i te ma’iri i ni’a Ia’na, no’u nei.

Ua î roa to’u aau i te hinaaro teimaha ia riro ei taata maitai a’e. A vai ai au i roto i te tatarahapa e te oto, ua hiaai a’era vau ma te paieti rahi ia tamarô e ia arai i te maniiraa o To’na toto i Getesemane, maa topata rii noa a’e.

Ei reira ua feruri au i te oro’a ta tatou e rave nei i te mau hepetoma atoa ei haamana’oraa Ia’na. A na reira ai, ua feruri hohonu vau i ni’a i te mau parau atoa no na haamaitairaa o te pane e te pape. Ua feruri hohonu faahou vau no ni’a i teie mau parau, « e i te haamana’o â Ia’na e a muri noa’tu » i roto i te haamaitairaa o te pane, e « e haamana’o â ratou ia’na e a muri noa’tu » i roto i te haamaitairaa o te pape.13

Ua feruri hohonu vau i te auraa o te parau haamana’o â Ia’na e a muri noa’tu.

No’u nei, teie te auraa :

  • E haamana’o i To’na oraraa hou i te tahuti nei, i te taime a hamanihia ai teie fenua nehenehe e A’na.14

  • E haamana’o i To’na fanauraa haehaa i roto i te phatene, i Betelehema i Iudea.15

  • E haamana’o e, a 12 noa To’na matahiti, ua haapii Oia e ua poro ho’i i mua i te mau tahu’a i roto i te hiero.16

  • E haamana’o i te taime ua haere Oia ana’e i roto i te medebara no te faaineineraa i Ta’na taviniraa i te tahuti nei.17

  • E haamana’o i te taime ua faahuru-ê-hia Oia i mua i Ta’na mau pipi.18

  • E haamana’o i te taime ua haamau Oia i te oro’a, i te taime no te Tamaaraa Hopea e ratou.19

  • E haamana’o i te taime ua haere Oia i roto i te ô no Getesemane a mamae roa ai Oia no ta tatou mau hara, mau mauiui, mau inoinoe mau ma’i e ua tahe roa mai te toto na roto i To’na mau poa atoa.20

  • E haamana’o e, i muri noa iho i te mamae e te mauiui rahi, i Getesemane noa ihoa, ua hoohia Oia na roto i te hoê apa e te hoê o te mau pipi Ta’na i pii e hoa.21

  • E haamana’o i te taime ua afa’ihia Oia i mua ia Pilato e ia Heroda ia haavâhia.22

  • E haamana’o i te taime ua faahaehaahia Oia, ua tura’i-haere-hia, ua tutuhahia, ua ta’irihia e ua rutuhia i te ta’iri tei haamahae i To’na ’i’o.23

  • E haamana’o i te taime ua topahia te hoê korona taratara i ni’a i To’na upoo.24

  • E haamana’o e, Na’na iho i faauta i Ta’na satauro i Golagota e i reira ua patitihia Oia i ni’a i te reira, a mamae ai i te mau mauiui atoa o te tino e te varua.25

  • E haamana’o e, i ni’a i te satauro, ma te aau î i te aroha, ua hi’o mai Oia i te feia tei faasatauro Ia’na e ua hi’o atura To’na mata i te ra’i ma te taparu e, « E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore ho’i ratou i ite i ta ratou e rave nei ».26

  • E haamana’o i te taime a ite ai Oia ua oti Ta’na misioni i te faaoraraa i te taata nei, ua tuu Oia i To’na varua i roto i te rima o To’na Metua, to tatou Metua.27

  • E haamana’o i To’na ti’a-faahou-raa, o te haapapû nei i to tatou iho ti’a-faahou-raa e te rave’a no te ora i piha’i iho Ia’na e a muri noa’tu, ia au i ta tatou mau ma’itiraa.28

I muri mai, e faahaamana’o mai te feruri-hohonu-raa na pure no te oro’a e te mau parau taa ê e te auraa rahi o na pure ia’u i te faahiahia ia farii i te parau fafau e, i te taime no te haamaitairaa i te oro’a, e a haamana’o noa ai tatou Ia’na, e vai noa To’na Varua i roto ia tatou.29

Te ti’aturi nei au e, e taime ihoa ta te Fatu no te horo’a mai i te heheuraa ia tatou. Ua taa maitai roa ia’u te reira i te tuatapaparaa vau i te Koheleta 3:1, 6, te tai’o nei :

« E tau to te mau mea’toa nei, e taime to te mau mea’toa i imihia i raro a’e i te ra’i nei

« E taime to te noaaraa, e taime to te riroraa, e taime to te tape’a, e taime to te faaru’e ».

Ua riro atoa te oro’a ei taime no te Metua i te Ao ra no te haapii mai ia tatou no ni’a i te Taraehara a Ta’na Tamaiti Here—to tatou Faaora, Iesu Mesia—e no te farii atoa ho’i i te heheuraa no ni’a i te reira. E taime no te « patoto mai e e iritihia’tu ïa ia outou na »,30 no te ani e e horo’ahia mai te ite. Ua tae te taime no tatou ia ani ma te tura i te Atua i te ite. E ia na reira tatou, aita to’u feaaraa e riro mai tatou i te farii i te reira, o te haamaitai atu i to tatou oraraa hau i te nehenehe e faito.

Ua here au i te sabati, te oro’a e te auraa o te reira. Ua here au i te Faaora ma to’u aau atoa. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.