2010–2019
Te oaoa i te oraraa i te hoê oraraa haamauhia i ni’a i te Mesia
Atopa 2015


Te oaoa i te oraraa i te hoê oraraa haamauhia i ni’a i te Mesia

E ti’a i to tatou oraraa ia faatumu-ti’a-hia i roto i te Mesia mai te mea e, e hinaaro tatou ia ite i te oaoa e te hau i roto i teie oraraa.

Te faateimaha rahi nei te ao ta tatou e ora nei i ni’a i te mau taata maitai i te mau vahi atoa, ia faaiti e aore ra, ia faaru’e i ta ratou mau faatureraa no te hoê oraraa parau ti’a. Tera râ, noa’tu te ino e te mau faahemaraa e haati nei ia tatou i te mau mahana atoa, e nehenehe e e itehia ia tatou te oaoa mau i teie mahana na roto i te oraraa i te hoê oraraa faatumuhia i ni’a i te Mesia.

Ia faatumu ana’e tatou i to tatou oraraa i roto ia Iesu Mesia e Ta’na evanelia, e horo’a mai te reira i te vai-papû-raa e te oaoa i to tatou oraraa, mai ta teie mau hi’oraa i raro nei e faahoho’a nei.

O Elder Taiichi Aoba no te Hitu Ahuru, o te ora nei i roto i te hoê oire mou’a na’ina’i i Shikoku, i Tapone, tei anihia ia haapii i te hoê piha haapiiraa i roto i te hoê amuiraa feia apî. « A ti’a na outou i te mau vahi mo’a » te tumu parau ïa i ma’itihia no te amuiraa. I muri a’e i to’na feruriraa i ni’a i te parau tumu e i te mea e haapii, ua faaoti a’era o Elder Aoba ia faaohipa i to’na toro’a ei mauhaa haapiiraa. E hamani faarii araea ta’na ohipa.

Hōho’a
Te hamani ra Elder Aoba i te faarii araea e te feia apî

Te faati’a ra o Elder Aoba e, ua anaanatae roa ta’na piha haapiiraa feia apî i to ratou iteraa e, e nehenehe ta’na e taui, fatata mai te hoê tahutahu, i te hoho’a o te araea i roto i to’na na rima, ei faarii, ei au’a, e ei hapaina. Ia oti a’era ta’na faaiteiteraa, ua ani atura oia ia ratou e, te vai ra anei hoê o ratou o te hinaaro e tamata. Ua afa’i paatoa ratou i to ratou rima i ni’a.

Ua afa’i maira o Elder Aoba e rave rahi feia apî i mua no te tamata i to ratou anaanatae apî. Te parau ra ratou e, i muri a’e i to ratou hi’oraa ia’na, e mea ohie roa. Tera râ, aore hoê o ratou i manuïa i te tamataraa ia hamani i te hoê au’a ohie noa. Ua parau ratou e : « Eita e oti ia’u ! » « No te aha e ere i te mea ohie ? » « E mea ohipa rahi roa ». Ua faaroohia teie mau parau a pee haere noa ai te araea na te mau vahi atoa i roto i te piha.

Ua ui oia i te feia apî e, no te aha ratou i fifi ai i te hamaniraa i te faarii araea. Ua rau te mau pahonoraa ta ratou i horo’a mai : « Aita hoê iteraa to’u », « Aita vau i haapiihia a’e nei », e aore ra, « Aita to’u e tareni no te reira ». Ia au i te hopearaa o te ohipa, ua ti’a te mau parau atoa ta ratou i parau mai ; tera râ, te tumu faufaa roa a’e no to ratou manuïa ore, o te araea ïa, aita i tuu-maitai-hia i rotopu i te huira. Ua mana’o te feia apî e, ua tuu ratou i te araea i ropu, tera râ, i roto i te hi’oraa a te taata aravihi, aita ïa to ropu maitai. No reira, ua parau atura oia ia ratou, « Etamata faahou tatou hoê taime i teie ».

Hōho’a
Te hamani ra Elder Aoba i te faarii araea

I teie taime, ua tuu o Elder Aoba i te araea i ropu maitai i te huira, e ua haamata i te faaohu i te huira, ma te hamani i te hoê apoo i ropu i te araea. E rave rahi feia apî tei tamata faahou. I teie taime, e haamata ratou i te popo a parau ai e : « Iaaaah, mea faahiahia mau », « E nehenehe ta’u e rave i teie », e aore ra, « Ua oti ta’u ! » Parau mau, e ere te hoho’a i te mea afaro roa, te ohipa râ i oti, e mea taa ê roa ïa i te tamataraa matamua. Te tumu no to ratou manuïa no te mea ïa e, ua tuuhia te araea i ropu maitai i te huira.

Te ao ta tatou e parahi nei, ua aifaito noa ïa i te huira ohu a te taata hamani farii araea, e te puai noa’tura te ohu o te reira huira. Mai te araea i ni’a i te huira a te taata hamani farii araea, e ti’a atoa ia tatou ia vai maitai i ropu. To tatou ropuraa, oia ho’i, te ropuraa o to tatou oraraa, o Iesu Mesia ïa e Ta’na evanelia. E ora tatou i te hoê oraraa i faatumuhia i ni’a i te Mesia, te auraa ra, e haapii tatou no ni’a ia Iesu Mesia e Ta’na evanelia, e i muhi iho, e pee tatou i To’na hi’oraa e e haapa’o i Ta’na mau faaueraa ma te ti’a.

Ua parau te peropheta tahito Isaïa e, « Area oe, e Iehova, o oe to matou metua ; e araea matou e na oe matou i hamani : e ohipa ana’e matou na to rima ».1

Mai te mea e, ua faatumuhia to tatou oraraa i roto ia Iesu Mesia, e nehenehe Ta’na e hamani maitai ia tatou i roto i te hoho’a e titauhia no te ho’i faahou i mua i To’na aro e i te aro o To’na Metua i roto i te basileia tiretiera. Te oaoa ta tatou e ite i roto i teie oraraa, e tuati noa ïa i te faito o te faatumuraahia to tatou oraraa i ni’a i te mau haapiiraa, te hi’oraa e te tusia Taraehara a Iesu Mesia.

E te mau taea’e e te mau tuahine, ua fanauhia vau i roto i te hoê utuafare fetii u’i rau melo no te Ekalesia e rave rahi matahiti i teie nei, no reira, te mau haamaitairaa e te oaoa o te fariiraa i te evanelia a Iesu Mesia ei niu no te peu tumu o to matou utuafare, ua riro ïa ei tuhaa matarohia no to matou oraraa i te mau mahana atoa. Ua tae roa i te taime a rave ai au i ta’u misioni, i ite ai au i te maitai faahiahia o te îraa o te evanelia a Iesu Mesia i ni’a i te feia o tei ore roa’tu i ite na mua a’e nei i to’na mau haamaitairaa i roto i to ratou oraraa. Te faaite mai nei teie irava i roto i te Mataio i te ohipa e tupu i ni’a i te feia o tei faafariuhia mai i roto i te evanelia a Iesu Mesia : « E au â te basileia o te ao ra i te tao’a mo’e i roto i te aua, e itea ihora e te hoê taata, huna maite ihora, e no te oaoa i taua tao’a ra, ua hoo atura i te mau tao’a atoa na’na ra, e ua hoo atura i taua aua ra ».2

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê hi’oraa no roto mai i te Buka a Moromona o te faahoho’a nei i te mea ta te hoê taata faafariuhia e farii ia aufau no te farii i te oaoa i apitihia i te imiraa i te tao’a faufaa rahi ta Iesu e parau nei i roto i te parabole no te tao’a rahi tei hunahia i roto i te fenua.

Haamana’o na i roto i te buka Alama, pene 20, te haere ra Amona e o Lamoni i te oire no Midoni no te imi e no te faaora i te taea’e o Amona, o Aarona, tei roto i te fare tape’araa. I roto i to raua tere, ua farerei a’era raua i te metua tane o Lamoni, oia te arii Ati Lamana i ni’a i te fenua taatoa.

Ua riri te arii i te iteraa i ta’na tamaiti o Lamoni te ratere ra na muri iho ia Amona, hoê misionare Ati Nephi, ta’na i faariro ei enemi. Ua mana’o oia e, e ti’a i ta’na tamaiti ia haere i te hoê ta’uruaraa rahi ta’na i faatupu no ta’na mau tamaiti e to’na mau taata. No te riri rahi o te arii Ati Lamana, ua faaue atura oia i ta’na tamaiti o Lamoni ia taparahi pohe ia Amona i ta’na o’e. Ua pato’i râ o Lamoni, no reira, ua huti maira te arii i ta’na iho o’e no te taparahi pohe i ta’na tamaiti no to’na haapa’o ore ; tera râ, ua ti’a’tu o Amona no te faaora ia Lamoni. I te pae hopea ua upooti’a oia i ni’a i te arii e ua ti’a ho’i ia’na ia taparahi pohe ia’na.

Teie ta te arii i parau atu ia Amona i to’na iteraa e, tei roto oia iho i te ora e te pohe : « Ia faaherehere oe ia’u, e horo’a atu vau ia oe i ta oe e ani, e tae noa’tu i te afa o te basileia nei ».3

No reira, ua farii te arii ia aufau i te hoo o te afaraa o to’na basileia no te faaherehere i to’na iho ora. E riro e, ua maere te arii a ani ai Amona ia tuu noa a’e oia i to’na taea’e ia Aarona e to’na mau hoa i rapae i te fare tape’araa e ia tape’a noa â ta’na tamaiti o Lamoni i to’na ra basileia.

I muri a’era, na roto i teie farereiraa, ua tuuhia te taea’e o Amona, o Aarona i rapae i te fare tape’araa no Midoni. I muri a’e i to’na tuu-raa-hia i rapae, ua faauruhia oia ia tere atu i te vahi tei reira te arii Ati Lamana te faatereraa i te fenua. Ua arata’ihia’tura o Aarona i mua i te arii e ua farii i te haamaitairaa ia haapii ia’na i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia, e tae noa’tu i te faanahonahoraa rahi no te faaoraraa. Ua faauru hohonu te mau haapiiraa a Aarona i te arii.

E itehia te pahonoraa a te arii i te mau haapiiraa a Aarona i roto i te irava 15 o te pene 22 o Alama : « E oti a’era taua mau parau ra i te haapiihia e Aarona ia’na ra, ua na ô maira te arii, E nafea’tu ho’i au ia fanau-faahou-hia vau i te Atua, e ia mahiti-tumu-ê-hia teie nei varua ino i roto i to’u nei aau, ia roaa to’na ra Varua, e ia faaîhia ho’i au i te oaoa, e ore ai au e ti’avaruhia’i i te mahana hopea ra ? Inaha, e faarue hua’tu vau i ta’u atoa ra faufaa ; e faarue atu vau i to’u nei basileia, ia roaa ïa ia’u teie oaoa rahi ra ».

Te vahi maere, taa ê atu te horo’araa i te afaraa o to’na basileia no te faaherehere i to’na ora, i teie nei, te farii nei te arii Ati Lamana ia horo’a i to’na basileia taatoa ia ti’a ia’na ia farii i te oaoa e roaa no roto mai i te iteraa, te fariiraa e te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia.

E mea faafariu-atoa-hia mai ta’u vahine o Nancy i roto i te Ekalesia. E rave rahi taime to’na faaiteraa mai ia’u i te roaraa o te mau matahiti, i te oaoa ta’na i farii i roto i to’na oraraa mai te taime a itehia ai ia’na, a farii ai e a ora ai oia i te evanelia a Iesu Mesia. Teie i muri nei te hoê parau no roto mai i te tuahine Maynes no ni’a i te mau ohipa tei tupu i ni’a ia’na :

« Ei feia apî paari i roto i te 20raa o to’u matahiti, ua ite au e, ua tae au i te hoê faito o to’u oraraa e titauhia ia taui i te hoê mea ia riro vau ei taata oaoa a’e. Mai te huru e, te ora noa ra vau i to’u oraraa ma te opuaraa ore e te arata’iraa ore, e aita vau i ite e, i hea e itehia ai te reira. Ua ite a’e na vau e, te vai ra te Metua i te ao ra, e i te tahi taime i roto i to’u oraraa, ua pure au, ma te ite e, ua faaroo mai Oia.

« A haamata ai au i ta’u tuatapaparaa, ua haere au i roto i te mau faaroo rau, tera râ, e ho’i noa mai â vau i roto i taua mau mana’o nei â e taua haaparuparuraa nei â. Ua haamaitaihia vau i te mea e, i te pae hopea, ua pahonohia mai ta’u pure aniraa i te arata’iraa e te opuaraa i roto i te oraraa, e ua hopoihia mai te îraa o te evanelia a Iesu Mesia i roto i to’u oraraa. No te taime matamua ua ite au mai te huru e, e opuaraa ta’u, e ua hopoi mai te faanahonahoraa no te oaoa i te oaoa mau i roto i to’u oraraa ».

Te faaite papû atoa mai nei te tahi atu iteraa no roto mai i te Buka a Moromona e mea nahea te oraraa i te hoê oraraa faatumuhia i ni’a i te Mesia e nehenehe ai e faaî ia tatou i te oaoa rahi, noa’tu e, te haatihia nei tatou i te mau fifi faito ore.

I muri a’e i to te peropheta Lehi e to’na utuafare faaru’eraa ia Ierusalema e 600 matahiti hou te Mesia, ua overe haere noa ratou fatata e va’u matahiti i roto i te medebara e tae roa’tu i te taime a tae ai ratou i roto i te hoê fenua tei parauhia o Bounetifula, tei piha’i iho i te pae tahatai. Teie ta Nephi faaiteraa i te huru o to ratou oraraa pe’ape’a i roto i te medebara : « e pohe noa matou i te mau ati e rave rahi e te pe’ape’a… aore ho’i e ti’a ia matou ia papa’i no te rahi ».4

A parahi ai oia i Bounetifula, ua horo’a te Fatu ia Nephi i te hopoi’a o te paturaa i te hoê pahi o te hopoi atu ia ratou na ni’a i te moana e tae atu i te fenua i parauhia ra. I muri a’e i to ratou taeraa i roto i te fenua i parauhia ra, ua tamau noa te mau aroraa rahi i te tupu i rotopu i te mau taata tei faatumu i to ratou oraraa i roto i te Mesia e i te feia ti’aturi ore o tei pee i te mau hi’oraa o Lamana e o Lemuela. I te pae hopea, no te rahi o te aroraa i rotopu i na pupu taata, ua opua a’era o Nephi e te feia tei pee i te mau haapiiraa a te Fatu ia faataa ê ia ratou e ia reva’tu i roto i te medebara no te paruru ia ratou. I taua taime ra, e 30 matahiti i muri a’e i to Lehi e to’na utuafare faaru’eraa ia Ierusalema, ua faahiti o Nephi i te hoê parau maramarama maitai e te maere atoa ho’i, i muri a’e hoa râ i to’na papa’iraa i roto i te mau papa’iraa mo’a i te mau ati e te mau pe’ape’a maoro ta ratou i farerei. Teie ta’na mau parau : « Parahi ihora matou ma te oaoa ».5 Noa’tu to ratou mau fifi, ua ti’a ia ratou ia ora ma te oaoa no te mea ua faatumuhia ratou i roto i te Mesia e Ta’na evanelia.

E te mau taea’e, e te mau tuahine, mai te araea i ni’a i te huira a te taata hamani faarii, e ti’a i to tatou oraraa ia faatumu-ti’a-hia i roto i te Mesia mai te mea e, e hinaaro tatou ia ite i te oaoa e te hau i roto i teie oraraa. Te paturu paatoa nei te mau hi’oraa o te arii Ati Lamana ; ta’u vahine o Nancy ; e te mau taata Ati Nephi, i teie parau tumu mau.

Te faaite atu nei au ia outou i to’u iteraa papû i teie mahana e, e ite-atoa-hia ia tatou taua hau ra, taua oaoa ra, taua oaoa mau ra mai te mea e, e faaoti tatou ia ora i te oraraa tei hamauhia i ni’a i te Mesia, na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.