2010–2019
Fariu Ia’na ra e e tae mai te mau pahonoraa
Atopa 2015


Fariu Ia’na ra e e tae mai te mau pahonoraa

A haapa’o e a haamana’o i te mau taime ua putapû outou i te Varua e a ani ma te faaroo. E tae mai ta outou pahonoraa.

I to’u apîraa ua riro mai to’u na metua ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea nei. Ua ite ihoa matou e, te haapii ra te mau misionare ia raua, o raua ana’e râ.

I muri mai i teie parau hitimahuta, ua haamata matou to’u mau taea’e i te faaroo i te mau misionare, e ua oaoa ratou tata’itahi i te fariiraa i te parau poro’i no te Faaho’i-faahou-raa mai. Ânoenoe (curieux) noa’tu â vau, aita râ te aau i hinaaro roa ia taui to’u oraraa. Ua farii râ vau ia pure no te ani e, e parau na te Atua anei te Buka a Moromona, aita râ vau i farii i te pahonoraa.

E ui paha outou e, no te aha aita te Metua i te Ao ra i pahono i teie pure, e ua feruri atoa vau. Ua haapii râ vau i muri mai e, ua tano roa te parau fafau a Moroni. E pahono mai ihoa te Atua i ta tatou mau pure no ni’a i te parau mau o te evanelia, e pahono mai râ Oia i te taime e roaa « te aau hinaaro mau » e « te mana’o papû ».1 Aita Oia e pahono noa i te ânoenoe.

Peneia’e e ohipa i roto i te oraraa e uiraa ta outou no ni’a i te reira. Peneia’e e fifi aita outou i ite nahea i te pahono atu. I teie mahana, te hinaaro nei au ia faaite atu i te tahi mana’o o te nehenehe e tauturu ia outou ia roaa te mau pahonoraa e te tauturu ta outou e imi ra. E haamata te reira ohipa na ni’a i te faafariuraa i te evanelia a Iesu Mesia.

Te faariiraa i te heheuraa, tei te huru ïa e te mana’o o to tatou aau.

Ua feruri au i te aamu o e rave rahi taata i roto i te mau papa’iraa mo’a. A rave na ia Lamana e o Lemuela ei hi’oraa. Mai ia Nephi, ua « fanau [raua]… i na metua maitatai » e ua « haapiihia… i te ite atoa o [to raua na] metua ».2 Noa’tu râ, ua amuamu raua i te mea e taata ite orama to ratou metua tane. Ia au i to raua hi’oraa, e mea maamaa ta’na mau faaotiraa no te mea aita raua i ite i te mau mea a te Atua, e no reira, eita raua e ti’aturi.3

E ti’a râ ia tape’a e, ua arata’i ta raua mau ma’itiraa i te tahi mau ohipa patu faaroo. Ua faaru’e raua i to ratou fare e ta ratou tao’a. Ua mamae i to ratou overeraa i roto i te medebara. Ua tauturu atoa atura raua i te hamani i te pahi, e ua farii ho’i ia fano atu i te tahi fenua mâtau-ore-hia.

Ua na roto atoa Nephi i te reira mau ohipa. Ua patu anei râ teie mau ohipa i to ratou faaroo ? Ua puai mai te faaroo o Nephi, no Lamana râ raua Lemuela, ua rahi atu â to raua huru puri (cynique) e te riri. Ua ite e ua faaroo roa atoa ho’i teie nau taea’e i te hoê melahi, ’a tae ho’i râ, ua tamau noa raua i te feaa.4

E ere ihoa te oraraa tahuti i te mea ohie no tatou paatoa. Tei ni’a tatou i te fenua nei ia tamatahia tatou e ia hi’opo’ahia. Pinepine ta tatou mau pahonoraa i te mau ohipa e tupu i roto i te oraraa e ha’uti rahi i ni’a i to tatou iteraa papû. A hi’o na i te tahi mau mea ta Lamana e o Lemuela i rave : Ua amuamu raua i te taime ua ani to raua metua tane ia rave i te hoê ohipa teimaha.5 Ua tamata raua ia roaa mai te mau api veo, i te manuia-ore-raa râ, ua faaru’e raua. Teie to raua huru « Ua tamata tatou ; e aha atu â ïa ? »6

E taime atoa râ ua oto roa raua i te raveraa i te ohipa ino e ua ani i te faaoreraa hapa.7 Ua pure raua e ua faaorehia ta raua hapa. Te parau nei râ te mau papa’iraa mo’a e, i muri iho, ua ho’i faahou raua i te amuamuraa e te oreraa e pure. Ua haere mai raua ia Nephi ra ma te parau e, « aore roa maua i ite i te mau parau ta to tatou metua i parau mai »8 I ani atura Nephi e, « Ua ani anei orua i te Fatu ra ? »9 A hi’o maitai na i ta raua pahonoraa : « Aore maua i ani, no te mea e ore roa te Fatu e faaite mai ia maua i te reira ».10

Na roto i te haapa’o-tamau-raa e farii ai tatou i te mau pahonoraa

Ua riro te pahonoraa a Nephi i to’na mau taea’e ei taviri no tatou no te farii tamau noa i te pahonoraa i ta tatou mau pure.

« E aha te mea e ore ai orua e haapa’o ai i te mau faaue a te Fatu ? E aha ho’i te mea e pohe ai orua no te etaeta o to orua aau ?

« Aita anei orua e haamana’o i te mau mea ta te Fatu i parau maira, i te na ôraa mai e, Ia ore orua ia faaetaeta i to orua aau, e ia ani mai ia’u ma te faaroo, mai te mana’o e, e roaa mai ta oe, e ma te haapa’o maite ho’i i ta’u ra mau faaue, e faaite-mau-hia ïa taua mea ra ia orua ».11

Ua ite au i te tahi mau misionare tei ho’i mai, tei farii papû roa i te taime haaputapuraa pae varua, no te oreraa râ te tahi peu pae varua, e au e, ua mo’ehia ia ratou te taime ua paraparau te Atua ia ratou. E te mau misionare tei ho’i mai, e tatou paatoa, mai te peu « ua tupu te hinaaro i te himene i te reo haamaitai o te aroha faaora, te ui atu nei au ia outou e, ua ti’a anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? »12 Mai te peu aita, a pee i te a’o a Nephi. A haapa’o e a haamana’o i te mau taime ua putapû outou i te Varua e a ani ma te faaroo. E tae mai ta outou pahonoraa e e putapû outou i te here e te hau o te Faaora. Eita paha te reira e tae oioi mai mai ta outou e tia’i ra, e aore râ mai te hoho’a ta outou e hinaaro ra, e tae mai râ te reira. Eiaha e faaru’e ! Eiaha roa’tu e faaru’e !

E faaau na tatou ia Lamana e o Lemuela i te mau tamaiti a Mosia. Na pupu taata e piti atoa tei paari i roto i te utuafare parau ti’a, e ua hahi ê râ. Na pupu e piti atoa tei piihia ia tatarahapa e te hoê melahi, e aha râ te taa-ê-raa i roto i te aamu o na tamaiti a Mosia ?

E patu te mau tamataraa i to tatou faaroo

Eita e mo’ehia te manuiaraa o ta ratou ohipa misionare. Tauasini e tauasini taata tei faafariuhia i te e’a o te Fatu. Pinepine râ i te mo’e ia tatou e, a haamata ai ratou i ta ratou misioni, ua « taiâ a’era to [ratou] aau, e fatata a’era [ratou] i te ho’i, ua haamahanahana mai [râ] te Fatu ia [ratou] ». Ua a’ohia ratou e te Fatu ia « faaoromai ma te mamahu i to [ratou] mau ati ».13

E riro te tuatapaparaa i te mau papa’iraa mo’a i te parau mai i te hinaaro o te Atua

No te aha te mau tamataraa a teie nau tamaiti a Mosia i haapuai ai i to ratou faaroo e to ratou fafauraa ia ratou iho, eiaha râ to ratou amuamu e te feaa ? Te taviri, oia ho’i, « ua tupu to ratou ite i te parau mau i te rahi ; e mau taata mana’o papû ho’i ïa ratou, e i imi maite ratou i te parau i papa’ihia ra, ia ite ratou i te parau a te Atua ».14 E faaruru tatou i te mau tamataraa e te mau uiuiraa, a haamana’o râ e, e ti’a ia tatou ia « mau maite i taua auri ra ».15 « E faaite te parau a te Mesia ia [tatou] i te mau mea ta [tatou] e haapa’o ».16 E ti’a ia tatou ia faariro i te tuatapaparaa papa’iraa mo’a ei tuhaa tamahana o to tatou oraraa, na te reira ho’i e iriti i te mau opani no te heheuraa.

Te pure ano’i i te haapaeraa maa, e titau mai i te heheuraa

No te parau faahou no na tamaiti a Mosia, « E ere… te reira ana’e ; i pinepine ratou i te pure, e i te haapae i te maa ; no reira i noaa’i ia ratou te Varua tohu, e te Varua ho’i o te heheuraa parau ».17 E riro te pure e te haapaeraa maa i te tuu ia tatou i raro a’e i te mau muhumuhuraa a te Varua. Te aparauraa i te Metua i te Ao ra e te papûraa te mana’o ia haapae i te maa e te inu, e « tatara [ïa] i te ruru ra o te ino ; [e e] haama’iri i te hopoi’a teiaha ra ».18 E fana’o roa tatou i te pure ano’ihia i te haapaeraa maa, e « E parau [tatou] i reira, e na Iehova e parau mai… [e ia] tiaoro [tatou]… na’na e parau mai e, Inaha, teie Au ».19

E fariu Ia’na ra

Na teie nau peu pae faaroo—te haapa’o, te tuatapaparaa papa’iraa mo’a, te pure e te haapaeraa maa—i haapuai i te mau tamaiti a Mosia. Te ereraa i taua iho nei nau peu pae faaroo i vai paruru ore ai Lamana e o Lemuela i mua i te faahemaraa e te muhumuhuraa a te feaa.

Mai te peu ua faahemahia outou ia amuamu, mai te peu ua feaa outou e ua ore roa te ti’aturiraa, mai te peu e mea huru teimaha a’e te mau tamataraa i te nehenehe e maraa ia outou, a fariu Ia’na ra. Mai te peu ua fariu ê atu outou, ua rave outou ma te faatumu i ni’a i te mana’o, a fariu Ia’na ra. E ti’a anei ia outou ia haamana’o i te taime ua « parau faahau [Oia] i to oe aau… ? E aha atu â te ite hau a’e i tei no ô mai i te Atua ra ? ».20 A ui ia outou iho e, « Ua fatata anei to’u oraraa i te Mesia mai tei matamua ra ? » E homa, a fariu Ia’na ra.

E ho’i au i ni’a i to’u aamu. I te hopea ua haamata te mana’o i te papû. Te haamana’o nei au i te taime ua ani mai te mau misionare e haapii ra ia’u e, ua ineine anei au no te bapetizoraa. Ua pahono atu vau e, e mau uiraa e vai noa maira. Ua parau mai teie misionare mana’o paari e, e pahono oia i te reira, ia pahono râ vau na mua i ta’na uiraa. Ua ui mai oia e parau mau anei te Buka a Moromona e e peropheta anei Iosepha Semita. Ua pahono atu vau, aita vau i ite, ua hinaaro râ vau ia ite.

Ua arata’i ta’u mau uiraa i te faaroo rahi a’e. No’u nei, aita te pahono i tae mai na roto i te hoê noa ohipa, ua riro râ ei ohipa tau maoro. Ua ite a’era vau e, a « tamata [mau ai au i te] parau » e a haamata ai au i te faatupu « i te faaroo iti ha’iha’i », ua riro mai te Buka a Moromona ei « mea oaoa… ia’u nei » e ua « haamaramaramahia to’u mana’o » e ua « faarahi[-mau-]hia to’u varua ». E i te pae hopea, ua tupu teie ohipa ta te mau papa’iraa mo’a e faataa nei ei « tupuraa [i roto i te ouma] ».21 I te reira taime au i hinaaro ai ia bapetizo e ia fafau i to’u oraraa ia Iesu Mesia.

Ua ite mau vau e, te Buka a Moromona, o te parau ïa a te Atua. Ua ite au e, e peropheta mau Iosepha Semita. Te vai noa maira te mau mea aita vau i maramarama maitai, atira noa’tu, te ume nei to’u iteraa papû no te parau mau ia’u i piha’i iho i te Faaora ma te patu i to’u faaroo.

Te mau taea’e e te mau tuahine, a haamana’o ia Nephi e i na tamaiti a Mosia, tei farii i te taime haaputapuraa pae varua e tei ohipa ma te faaroo ia tae mai te mau pahonoraa e ia tupu to ratou haapa’o maitai i te rahi. I te tahi atu pae, te vai ra o Lamana e o Lemuela tei feaa e tei amuamu. Noa’tu â e mau taime ua ohipa maitai raua ; te ohipa aore e faaroo, e mea pohe ïa. Titauhia te faaroo e te ohipa no te farii i te mau pahonoraa.

Te ti’aturi nei au e, a faaroo noa ai outou i teie po’ipo’i, ua faauru te Varua i to outou feruriraa e te aau i te hoê mea e rave atu outou no te farii i te pahonoraa i ta outou mau uiraa e aore râ ia itehia mai te pahonoraa i te fifi ta outou e faaruru nei. Te horo’a atu nei au ma te tura rahi i to’u iteraa papû e, o Iesu te Mesia. Fariu Ia’na ra e e pahonohia mai ta outou mau pure. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.