2010–2019
No te aha te Ekalesia
Atopa 2015


No te aha te Ekalesia

E mea faufaa ia faaea rii no te feruri e, eaha Iesu Mesia i faaoti ai e faaohipa i te hoê ekalesia, Ta’na Ekalesia no te faatere i Ta’na e ta To’na Metua ohipa.

I roto i to’u oraraa, ua riro te mau amuiraa rahi a te Ekalesia ei ohipa oaoa rahi no’u i te pae varua, e ua riro ato’a te Ekalesia ei vahi no te ite i te Fatu. Ua ite au e, te vai ra te tahi mau taata o te faariro nei ia ratou ei feia faaroo e aore râ, ei feia ite i te pae varua, tera râ, te pato’i nei ratou ia amui atu i te hoê ekalesia e aore râ, ia farii i te hoê faanahoraa mai te reira te huru. No ratou, te parau no te ohipa faaroo, tei roto noa ïa i te taata iho. Tera râ, ua riro te Ekalesia ei ohipa tei haamauhia e te taata i ni’a Ia’na tatou i faatumu ai i to tatou pae varua—o Iesu Mesia. E mea faufaa ia faaea rii no te feruri e, eaha Oia i faaoti ai e faaohipa i te hoê ekalesia, Ta’na Ekalesia, te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau Mahana Hopea nei, no te faatere i Ta’na e ta To’na Metua ohipa « te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».1

Haamata mai na ni’a ia Adamu, ua porohia te evanelia a Iesu Mesia, e te mau oro’a faufaa no te faaoraraa, mai te bapetizoraa, ua ravehia ïa na roto i te autahu’araa faanahoraa utuafare.2 E ia tupu a’era te oraraa sotaiete i te rahi, hau atu i te amuiraa utuafare, ua pii ato’a te Atua i te tahi atu mau peropheta, te mau ve’a e te mau orometua. I te anotau o Mose te tai’o ra tatou i te parau no te hoê faanahoraa rahi a’e, tei roto ato’a te mau peresibutero, te mau tahu’a e te mau haavâ. I roto i te aamu o te Buka a Moromona, ua haamau Alama i te hoê ekalesia tei roto te tahu’a e te mau haapii.

I muri iho, i te afa ti’a o te tau, ua faanahonaho Iesu i Ta’na ohipa ia nehenehe te evanelia ia haamauhia i roto i te mau fenua e rave rahi e i roto i te mau taata rau. Taua faanahonahoraa ra, ua niuhia te Ekalesia a Iesu Mesia i ni’a i « te mau aposetolo e te mau peropheta, e o Iesu Mesia iho te tihi rahi ».3 Tei roto ato’a te tahi atu mau ti’a faatere mai te mau hitu ahuru, te mau peresibutero, te mau episekopo, te mau tahua, te mau haapii, e te mau diakono. Ua na reira ato’a Iesu i te faati’a i te Ekalesia i te pae tooa o te râ i muri a’e i To’na Ti’a-faahou-raa.

I muri a’e i te taivaraa e i te haamouraa te Ekalesia Ta’na i haamau i ni’a i te fenua nei, ua faati’a faahou â te Fatu i te Ekalesia a Iesu Mesia na roto i te Peropheta Iosepha Semita. Ua vai noa te opuaraa matamua ; oia ho’i te pororaa i te parau apî o te evanelia a Iesu Mesia e te faatereraa i te mau oro’a no te faaoraraa— oia hoi, no te arata’i mai i te taata i te Mesia ra.4 E i teie nei, na roto i te faanahonahoraa o teie Ekalesia i faaho’i-faahou-hia mai, e nehenehe te fafauraa o te faaoraraa e fariihia, tae roa’tu i te mau varua o tei pohe tei ite rii e aore râ tei ore roa i ite i te parau no te aroha o te Faaora i roto i to ratou oraraa tahuti nei.

Nahea Ta’na Ekalesia i te faatupu i te mau opuaraa a te Fatu ? E mea faufaa ia ite e, te opuaraa tumu a te Atua o to tatou ïa haereraa i mua. To’na hinaaro maori râ, ia haere noa tatou « mai te aroha i te aroha, e tae noa’tu i te taime oia i farii ai i te îraa »5 o te mau mea ato’a Ta’na e nehenehe e horo’a. Eita ïa e titau-noa-hia ia riro noa ei taata maita’i e aore râ, ei taata varua maita’i. E titauhia râ te faaroo ia Iesu Mesia, te tatarahapa, te bapetizoraa i te pape e te Varua, e te tape’araa i roto i te faaroo e tae noa’tu i te hopea.6 Eita ta te hoê taata e nehenehe e rave hope roa i to’na noa pae, no reira te tumu rahi ua haamau te Fatu i te hoê ekalesia, o te faatupuraa ïa i te autahiraa o te Feia Mo’a o te paturu i te tahi e te tahi i roto i te « e’a titi’aifaro e te pirihao e tae roa’tu ai i te ora mure ore ra ».7

« E ua haapa’o [te Mesia] i te tahi pae ei aposetolo ; e te tahi pae ei peropheta ; e te tahi pae ei haapii evanelia ; e te tahi pae ei tia’i e ei orometua ;

« … Ei faaau i te feia mo’a i te ohipa ra e orometua, ia tupu i te maita’i te tino o te Mesia ra :

« Ia riro tatou ato’a nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi ».8

O Iesu Mesia « te tumu e te faaotiraa o to [tatou] faaroo ».9 Te tahoêraa ia tatou iho i te tino o te Mesia—te Ekalesia—o te hoê ïa tuhaa faufaa o te raveraa i To’na i’oa i ni’a iho ia tatou.10 Ua parauhia mai ia tatou e, i roto i te Ekalesia i mutaa iho ra, « ua amui pinepine ratou, ia haapae i te maa, e ia pure, e ia parau te tahi i te tahi i te maita’i o to ratou mau varua »11 « e ia faaroo i te parau a te Fatu ».12 Mai te reira ato’a te Ekalesia i teie mahana. Ma te hoê i roto i te faaroo, te haapii nei e te faaitoito nei tatou te tahi e te tahi e te tautoo nei ia fatata’tu i te îraa o te faito o te ti’araa pipi, « te faito i te î o te Mesia i te rahi ». Te tutava nei tatou ia tauturu te tahi i te tahi « te ite hoê i te Tamaiti a te Atua »,13 e tae roa i te mahana « e ore ho’i ratou e haapii faahou o te taata o to’na iho taata tupu… i te na ô raa’tu e, Ia ite ho’i outou ia Iehova ; e ite paato’a ho’i ratou ia’u, o tei haehaa e o tei rahi, te parau maira Iehova ».14

I roto i te Ekalesia aita tatou e haapii noa nei i te haapiiraa tumu hanahana ; te ite ato’a nei râ tatou i to’na faaohiparaa. Mai te tino o te Mesia, te utuutu nei te mau melo o te Ekalesia te tahi i te tahi i roto i te oraraa i te mau mahana ato’a. E feia hara ana’e tatou paato’a ; te faaino nei tatou e te faainohia mai nei tatou. Pinepine tatou i te tamatamata te tahi i te tahi na roto i to tatou iho mau peu taa ê. I roto i te tino o te Mesia, titauhia ia tatou ia rave hau atu i te haapii noa mai i te ture e i te mau parau teitei, e ia farii i to outou iho iteraa, na roto i te oraraa « i piha’i iho te tahi i te tahi na roto i te here ».15

E ere teie faaroo no ni’a noa i te taata iho ; ua titauhia râ ia tatou ia tavini. Tatou te mata, te rima, te upoo, te avae e te tahi atu mau melo o te tino, e tae noa’tu i « tera mau melo … mai te mea ra e, e mea huru paruparu ratou, e mea faufaa ato’a ratou ».16 Titauhia teie mau piiraa e titauhia ia tavini tatou.

Hoê o te mau tane i roto i ta’u paroisa ua paari oia ma te ore te metua e paturu ia’na, e te pato’i ato’a ra i te mau ohipa ta’na e rave i roto i te Ekalesia. Teie ta’na parau i roto i te hoê pureraa oro’a : « Aita e nehenehe i to’u metua tane ia ite e, no te aha te taata e haere ai i te pureraa, inaha, e nehenehe hoi ta ratou e haere e faahee, tera râ, e mea au roa na’u ia haere i te pureraa. I roto i te Ekalesia, tei roto tatou paato’a i te hoê â tere, e ua faauruhia vau i taua tere ra na te feia apî puai, te mau tamarii viivii ore, e te mau mea ta’u e ite nei e e haapii mai nei na roto mai i te tahi atu mau taata paari. Ua haapuaihia vau na roto i te amuitahiraa e te oaoa nei au i te oraraa i te evanelia ».

Te faatupu nei te mau paroisa e te mau amaa o te Ekalesia i te hoê putuputuraa hepetoma no te haamaharaa e no te faaapîraa, e taime e e vahi no te vaiiho i te ao i muri—te Sabati. E mahana ïa no te « oaoa oe ia Iehova i reira »,17 no te farii i te faaoraraa pae varua e tae mai na roto i te oro’a mo’a, e no te farii i te faaapîraa i te fafauraa o To’na Varua ia vai i piha’i iho ia tatou.18

Hoê o te mau haamaita’iraa rahi roa a’e o te riroraa ei tuhaa no te tino o te Mesia, noa’tu e, e ere te haamaita’iraa i taua taime ra, o te faahaparaahia ïa no te hara e no te hape. Te vai ra tera hinaaro i roto ia tatou ia faati’ati’a e ia faatano i ta tatou mau hapa, e i te tahi taime, aita tatou i ite e, eaha te vahi e haamaita’i e aore râ, nahea ia haamaita’i. Mai te mea e, aita e feia e nehenehe e faahapa ia tatou « i te tahi mau taime na roto i te parau papû roa, ia faaûrûhia râ e te Varua Maitai »,19 e riro ïa tatou i te ere i te itoito no te taui e no te pee maita’i atu i te Fatu. No te taata iho te tatarahapa, tera râ, i ni’a i taua e’a mauiui ra i te tahi taime, te vai ra ïa te faahoaraa i roto i te Ekalesia.20

I roto i teie aparauraa no ni’a i te Ekalesia ei tino no te Mesia, e mea ti’a ia tatou ia haamana’o noa i na mea e piti. A tahi, eiaha tatou e rohi no te faafariu i ni’a i te Ekalesia, i ni’a râ i te Mesia e Ta’na evanelia, na te Ekalesia râ e faaohie i te reira faafariuraa.21 E mea maita’i a’e te faahitiraa a te Buka a Moromona i te na ôraa e, « e ua faafariuhia mai ratou i te Fatu, e ua amuihia i te ekalesia a te Mesia. »22 A piti, e mea ti’a ia tatou ia haamana’o e, i te omuaraa ra, te Ekalesia, te utuafare ïa, e i teie mahana, ei na faanahoraa taa’e te tahi e te tahi, te tavini nei e te faaitoito nei te utuafare e te Ekalesia i te tahi e te tahi. Eita te tahi e mono i te tahi, e eita roa’tu e nehenehe i te Ekalesia ia mono i te mau metua, noa’tu i te maita’i roa. E haapiihia te evanelia e e rave te Ekalesia i te mau oro’a no te autahu’araa ia ti’a i te mau utuafare ia farii i te ora mure ore.

Te vai ra te piti o te tumu rahi e rave ai te Faaora i te ohipa na roto i te ekalesia, Ta’na Ekalesia, oia hoi, no te faatupu i te mau mea titauhia, o te ore e nehenehe i te taata e aore râ, te mau pupu na’ina’i ia rave. Hoê hi’oraa papû oia hoi, te arairaa i te parau no te veve. Oia mau, tatou te taata e te mau utuafare, te haapa’o nei tatou i te mau hinaaro pae tino o vetahi ê, « i te horo’araa te tahi i te tahi i to te tino nei e ta te Varua ato’a ho’i mai tei au i to ratou veve e ta ratou vai-tao’a-ore-raa ra ».23 Tera, mai te mea e, e amui to te Ekalesia taato’a, e rahi atu ïa te aravihi no te aupuru i tei veve e tei nava’i ore no te pahono i te mau hinaaro rahi atu, e riro mau te faarava’iraa ia’na iho, tei tia’i-noa-hia, ei mea papû no te taata e rave rahi.24 Taa’e noa’tu i te reira, e puai to te Ekalesia, ta’na mau Sotaiete Tauturu, e ta’na mau pupu autahu’araa, no te tauturu i te mau taata e rave rahi i te mau vahi e rave rahi tei roohia i te mau ati o te natura, te tama’i e te hamani-ino-raa.

Ahiri aita teie mau tauturu a Ta’na Ekalesia, e ore ïa e tupu te fafauraa a te Faaora ia hopoi i te evanelia i to te ao taato’a.25 Aita ïa e vai te mau taviri aposetolo, te mau fare, te faufaa moni, e te pûpûraa e te tusia a te mau misionare tauatini e tauasini tei titauhia no te faanuu â i te ohipa. A haamana’o na, « e [ti’a] i teie Evanelia o te Basileia ia porohia i to te ao ato’a nei, ei faaiteraa i te mau fenua ato’a, ei reira e tae mai ai te hopea ra ».26

E nehenehe te Ekalesia e patu e e faaohipa i te mau hiero, te mau fare o te Fatu, i reira hoi e ravehia ai te mau oro’a e te mau fafauraa faufaa. Ua parau o Iosepha Semita e, te opuaraa a te Atua i roto i te haaputuputuraa i To’na mau taata i te mau tau ato’a, « o te paturaa ïa no te Fatu te hoê fare e nehenehe ai Ia’na ia heheu i To’na ra nunaa te mau oro’a no To’na fare e te mau hanahana no To’na basileia e ia haapii i te nunaa i te e’a no te ora; no te mea te vai nei te tahi mau oro’a e mau parau tumu, ia haapii e ia faaohipa-ana’e-hia ratou, o te ti’a ia ravehia i roto i te hoê vahi aore râ te hoê fare o tei patuhia no taua tumu ra ».27

Mai te mea e, te ti’aturi nei te hoê taata e, e tae te mau purumu ato’a i te ra’i ra, e aore râ, aore hoê mea taa ê e titauhia no te faaoraraa, eita ïa oia e ite i te faufaa o te pororaa evanelia, e aore râ, o te mau oro’a e te mau fafauraa no te faaora i te feia ora e aore râ, i te feia pohe. Tera râ, eita tatou e paraparau noa no te tahuti ore, no te ora mure ore ato’a râ, e no te mau mea e faufaahia ai te haerea o te evanelia e te mau fafauraa o te evanelia. E e hinaaro te Faaora i te hoê Ekalesia no te mau tamarii ato’a a te Atua—te ora nei e tei pohe.

Te parau nei au e, te tumu hopea e faati’a ai te Fatu i Ta’na Ekalesia o te tumu hoê roa ïa—te Ekalesia, inaha, o te basileia ïa o te Atua i ni’a i te fenua nei.

I te faati’a-raa-hia te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau Mahana Hopea nei i te mau matahiti 1830, ua parau atura te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita, « A faateitei mai na i to outou mau upoo i ni’a e a oaoa, no te mea tei ia outou na te basileia, oia hoi, te mau taviri no te ekalesia i horo’ahia’i ».28 Na roto i te mana o teie mau taviri, e paruru te mau ti’a faatere o te Ekalesia i te viivii ore o te haapiiraa tumu a te Faaora e i te huru ti’a mau o Ta’na mau oro’a faaora.29 E tauturu ratou i te faaineineraa i te feia e hinaaro e farii i te reira, e hi’opo’a i te maita’i e i te ti’amâ o te feia e titau, e a rave ai i te reira.

Na roto i te mau taviri o te basileia, e nehenehe ta te mau tavini o te Fatu e ite i te parau mau e te haavare, e a parau faahou ai ma te mana rahi, « Te na reira mai ra te Fatu » ; Te vahi pe’ape’a râ, inaha, te inoino nei te tahi mau taata i te Ekalesia no te mea te hinaaro nei ratou e faataa i ta ratou iho parau mau, tera râ, to’na ti’araa mau, e haamaita’iraa faahiahia te fariiraa i te hoê « ite i te mau mea i to ratou huru mau [roa], mai te au i tei vai ê na, e mai te au hoi i te vai a muri atu »30 mai te au i te hinaaro o te Fatu ia heheu mai i te reira.Te parururaa a te Ekalesia e te haaparareraa i te mau heheuraa a te Atua—te mau papa’iraa moa.

A tatara ai Daniela i te taoto a te Arii no Babulonia, o Nebukanesa, ma te faaite i te arii « i te mau mea e tupu i te mau mahana hopea ra »,31 na ô atura oia e, « e faatupu … te Atua o te ra’i ra i te hoê basileia, o te ore roa … e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê, e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa’tu ».32 Te Ekalesia nei taua basileia ra i te mau mahana hopea nei i tohuhia ra, aore i patuhia e te taata, faatupuhia râ na te Atua o te ra’i, e o te ohu nei mai te hoê ofa’i « i ootihia mai roto mai i te mou’a ra aore e rima » no te faaî i te fenua nei.33

Ta’na fâ, o te faati’araa ïa ia Ziona no te faaineineraa i te ho’iraa mai e no te faatereraa mileniuma a Iesu Mesia. Na mua a’e i taua mahana ra, e ere ïa i te hoê basileia politita—mai ta te Faaora i parau ra, « E ere i to teie nei ao to’u basileia ».34 O te pû râ o To’na mana i ni’a i te fenua nei, te faatere o Ta’na mau fafauraa mo’a, te tia’i o To’na mau hiero, te paruru e te pororaa o Ta’na parau mau, te vahi haaputuputuraa no Iseraela i haapurarahia, e « ei parururaa, e… ei vahi haapuraa no te vero, e i te riri ia niniihia’tu te reira ma te anoi ore i ni’a i te ao paato’a nei ».35

E opani au na roto i te aniraa e te pure a te Peropheta :

« A ti’aoro atu i te Fatu, ia tere atu to’na ra basileia i ni’a i te fenua nei, ia ti’a i te mau taata ia farii i te reira, e ia vai faaineinehia no te mau mahana e tae mai ra, i roto i te reira e tae mai ai te Tamaiti a te taata i raro nei i roto i te ao ra, i faaahuhia i te anaanaraa o to’na ra hanahana, ia farerei mai i te basileia o te Atua o tei faatupuhia i ni’a i te fenua nei.

« No reira, ia tere atu te basileia o te Atua ra, ia ti’a i te basileia o te ao ra ia tae mai ra, ia ti’a ia oe, e te Atua, ia faahanahanahia i te ao ra mai to ni’a i te fenua nei, ia haavîhia’tu hoi to oe na mau enemi ; no te mea no oe hoi te hau, e te mana e te hanahana, e a muri e a muri noa’tu ».36

Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.