2010–2019
Ti’amâ no to tatou mau haamaitairaa i fafauhia mai
Atopa 2015


Ti’amâ no to tatou mau haamaitairaa i fafauhia mai

E mea ti’a i te hoê iteraa i te mau haamaitairaa faahiahia a to tatou Metua ia riro ei faatumuraa rahi i mua i to tatou mata i te mau mahana atoa.

Aita anei outou e au i teie tuahine ? Ua ite matou e, e rave rahi o outou tei ore i fana’o i te fanauraa i te tamarii na outou iho e ua horo’a outou i to outou oraraa no te here, no te haapii e no te haamaitai i te mau tamarii. E, e here rahi to tatou Metua i te ao ra e to matou atoa, to outou mau tuahine, ia outou no te reira !

Hōho’a
Vahine apî e tape’araa i te aiu fanau apî

Ua farii anei tatou paatoa, tae roa’tu ia outou e te mau tuahine apî a’e i roto i te Paraimere e te Feia Apî Tamahine, i te haamaitairaa ia tape’a i te hoê aiu fanau apî i roto i to tatou rima e ia faahi’o mai ia’na i roto i to tatou mata ? Ua ite anei tatou i te huru mo’a e te hanahana e haati ra i teie varua no te ra’i mai, no tono-noa-hia mai ra e to tatou Metua i te ao ra i roto i to’na tino na’ina’i viivii ore hamani-apî-hia ? E mea varavara roa to’u iteraa i te mau mana’o marû, te here e te hanahana mai te reira te huru.

E mau horo’a mo’a to tatou tino no ô mai i te Metua i te ao ra ra. E hiero te reira no tatou iho. Mai te mea e, e tape’a tatou i te reira ma te mâ e te viivii ore, e riro ïa tatou ei mea ti’amâ no te tauturu i to tatou Metua i te ao ra i te poieteraa i te mau tino o Ta’na mau tamarii varua here.

Hōho’a
Peresideni Packer e parau ra

I roto i te a’oraa hopea no te amuiraa rahi a te peresideni Boyd K. Packer, o ta outou e ti’a ia haamana’o mai te au i te « hoê faraoa monamona e te hoê aparaa », ua faaite papû mai oia e : « e mea faufaa rahi te faaueraa ia faarahi e ia faaî i te fenua nei… e mea faufaa… e e tumu hoʻi te reira no te oaoa o te taata nei. Na roto i te faaohiparaa parau tiʻa o teie mana [hamani], e nehenehe ia tatou ia piri atu i to tatou Metua i te Ao ra e ia farii i te îraa o te oaoa, e tae noa’tu i te atuaraa. E ere te mana no te hamaniraa i te tamarii i te tufaa taa ê no te faanahoraa ; o te rave’a oaoa ïa ».

Te parau faahou ra oia e:

« Te titau nei te here mau i te faaherehereraa e tae noa’tu i muri aʻe i te faaipoiporaa, te faaiteiteraa i taua here ra o te iriti i taua mau mana moʻa ra… [na roto i] te aperaa i te mau tumu e faatere ai te hinaaro o te tino…

« … To tatou popou i roto i te oraraa tahuti, to tatou oaoa e to tatou faateiteiraa, tei te huru ïa i ta tatou pahonoraa i teie mau hinaaro tamau e te puai o te tino ».1

E a’u mau tuahine here, tei apî e tei iti rii te apî, ua pe’ape’a rii au a faaineine ai au i teie a’oraa. Mai ta Alama tamaiti i parau ra, « ua hinaaro vau ma to’u aau atoa… ia tiaoro atu [outou] i to’na ra i’oa mo’a, e ia ara, e ia pure hoi ma te faaea ore, ia ore to outou faahemaraa ia hau i to outou puai… ia faateiteihia outou i te mahana hopea ra ».2

I muri a’era, ua faaite papû atoa o Moromona e, i te anotau o Alama, o Korihora, te aneti-Mesia, tei « a’o atu… i te faahahau ê atu i te aau o… te mau vahine e rave rahi ».3

E te mau tuahine, ua faateitei o Satane i te hoê reva mai ia Korihora te huru i to tatou nei anotau ma te manuïa rahi. Eaha te tahi o ta’na mau mauhaa ? Te mau aamu no te ohipa herehereraa, te mau hoho’a i roto i te afata teata, te mau vahine faaipoipo e te mau hoa here tahito i te farereiraa i ni’a i te tahua natirara, e te mau hoho’a faufau. E ara ia tatou e te mau tuahine here ! Eita ta tatou e nehenehe e ha’uti i te mau ihe auahi a Satane e ia ore ia paapaa. Aita vau i ite i te hoê mea o te faati’a ia tatou ia farii i te auhoaraa tamau o te Varua Maitai, hau atu te rahi i te viivii ore.

E rave rahi i roto i te ao nei i teie mahana te imi nei i te haamauruururaa vitiviti e te ite vitiviti i ni’a i te natirara. Area râ, e haamaitai-rahi-hia tatou mai te mea e, e faaite tatou i te faaroo e te faaoroma’i e ia haere i mua i to tatou Metua i te ao ra, te tumu o te mau parau mau atoa. E rave rahi pahonoraa e te haapapûraa e nehenehe e itehia na roto i te ma’imiraa e te tuatapaparaa i te mau papa’iraa mo’a e na roto hoi i te pure aau tae e te tuutuu ore, area te natirara ra, aita ïa e pupu mai nei i te fafauraa mai te reira te huru. Ua faaite papû mai te peropheta Iakoba e, « te parau maira te Varua Maitai i te parau mau, eiaha i te parau haavare. E no reira, i parau ai ïa i te huru mau o te mau mea e vai nei, e te huru mau hoi o te mau mea e vai e muri nei ».4

Mai te mea e, e mataitai tatou, e tai’o tatou, e aore ra, e rave tatou i te hoê mea tei raro mai i te mau faatureraa a to tatou Metua i te ao ra, e faaino te reira ia tatou. Noa’tu te faito o to tatou matahiti, mai te mea e, te mau mea ta outou e mataitai ra, e tai’o ra, e faaroo ra, e aore ra, e ma’iti ra i te rave, aita e tuati ra i te mau faatureraa a te Fatu i roto i te No te puai o te feia apî, a tupohe, a taora i rapae, a pahae, e a tapiri i te opani.

Hōho’a
Te Faaora i Gesemane

Aore hoê o tatou i riro ei taata hara ore, tera râ, mai te mea e, ua rave tatou i te hara, ua faahaamana’o mai te Peresideni Packer ia tatou e :

« Te fafauraa : ‘Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamanaʻo faahou â i te reira’ (PH&PF 58:42)…

« … Na roto i te Taraehara, o te nehenehe e rapaau ia tatou, eita te mau rifa e itehia. Te auraa ra, noa’tu te ohipa ta tatou i rave, e aore râ te vahi ua ratere tatou e aore râ te huru te hoê ohipa i tupu, mai te peu e tatarahapa mau tatou, ua parau fafau mai Oia e, e tara ê Oia i te reira. E ia tara ê Oia, ua tâtâîhia ïa. E rave rahi hoʻi o tatou te taʻirihia nei, e auraa parau teie, ma te manaʻo hapa e ma te ite ore nahea i te haamatara ia tatou. E matara mai outou na roto i te fariiraa i te Taraehara a te Mesia, ei reira te mau mea atoa i haamauiui i te aau e taui ei ohipa nehenehe e ei aroha e ei mure ore ».5

Taa’e noa’tu te tatarahapa, eaha te mau tauturu e aore ra, te mau mauhaa tei horo’ahia mai ia tatou no te tauturu ia tatou ia vai mâ noa e te viivii ore ? Ua ite e te himene paatoa nei ta tatou paraimere e te feia apî tamahine i te himene ra « Te mana o te papa’iraa mo’a ».6 E nehenehe anei ta tatou e parau atoa e, « te mana o te pure », « te mana o te hiero », « te mana o te mau fafauraa », « te mana o te mahana sabati », « te mana o te Peropheta », e « te mana o te viivii ore » ?

Te vai atoa ra te mau haamaitairaa rarahi e te parururaa fafauhia i apitihia i te parau no te oomo-ti’a-raa i to tatou ahu hiero. Ua feruri au e, te oomo nei au i te ahu arii ta to’u Metua i te ao ra i horo’a mai. Mai te mea e, e faaitoito tatou i te oomo ti’a i te ahu hiero, te faaite papû nei au e, e hi’o mai to tatou Metua i te ao ra i te reira mai te hoê tapa’o rahi no to tatou here e te faaroo Ia’na. E tapa’o te reira no te mau fafauraa ta tatou i rave i mua Ia’na, e ua fafau mai Oia e, « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta’u i parau ra; ia ore râ outou ia rave i ta’u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».7

Aita i maoro a’e nei, ua paraparau vau i te hoê hoa tahito to’u tei faataa i te tane e piti taime, no te mau hiaai maha ore e te huru haapa’o ore o ta’na nau tane. Ua ati roa oia e ta’na na tamarii e toru. Ua parau oia e, « Ua tamata vau ma te itoito ia ora ma te parau ti’a. Eaha te tumu vau i farii ai i te mau tamataraa e rave rahi ? Eaha te ohipa ino ta’u i rave ? Eaha ta te Metua i te ao ra e hinaaro nei ia rave au ? Te pure nei au e te tai’o nei au i te mau papa’iraa mo’a, te tauturu nei i ta’u mau tamarii, te haere pinepine nei au i te hiero ».

A faaroo ai au i teie tuahine, mai te huru e, te tuo ra vau e, « Te na reira nei oe ! Te rave nei oe i te mau mea atoa ta te Metua i te ao ra e hinaaro nei e e ti’aturi nei e rave oe ! »

Te farii nei tatou e, e rave rahi te taata e parau nei e, e mea « atea roa » te mau haamaitairaa ta to tatou Metua i fafau mai, i te mau taime hoa râ e, ua rahi roa te fifi i roto i to tatou oraraa. Tera râ, ua haapii Alama i ta’na tamaiti e, « Tei teie nei oraraa te taime… ia faaineine ia farerei i te Atua »,8 e ere râ i te taime no te farii i ta tatou mau haamaitairaa taatoa. Ua faataa mai te peresideni Packer e, aita i papa’ihia i roto i te tuhaa piti te parau ra e, « ‘e ua ora a’era ratou ma te oaoa e a muri noa’tu’. No roto te reira reni i te toru o te tuhaa ha’utiraa ia matara ana’e te mau mea huna, e ia afaro ana’e te mau mea atoa ».9 Tera râ, e mea ti’a i te orama o te mau haamaitairaa faahiahia ta to tatou Metua i fafau mai, ia vai noa ei hi’oraa tumu i mua i to tatou mata i te mau mahana atoa—e tae noa’tu i te iteraa « i te rauraa o To’na aroha »10 ta tatou e farii nei i te mau mahana atoa.

Te mau tuahine, aita vau i ite e, eaha te tumu tatou e farii ai i te mau tamataraa e rave rahi, tera râ, te feruri nei au, ia tae i taua mahana haamauruururaa ra, no te rahi o te haamaitairaa, e te mure ore, e te poupou, e ore e tae’ahia i to tatou haroaroaraa, e riro tatou i te hinaaro i te parau i to tatou Metua aroha, te aau maitai e te here e, « O tera ana’e tei titauhia ? » Te ti’aturi nei au e, mai te mea e, e nehenehe ta tatou e haamana’o e e hi’o i te mau mahana atoa i to te Metua i te ao ra e to tatou Faaora here rahi ia tatou, e hinaaro ïa tatou ia rave i te mau mea atoa ta Raua e ani mai no te ho’i faahou i mua i to Raua aro. E te mau tuahine here e, eaha te fifi mai te mea e, te mau mea ta tatou e mamae nei i ô nei, na te reira atoa ïa e faafana’o ia tatou i te ora mure ore e te faateiteiraa i piha’i iho ia Raua i roto i te basileia o te Atua ?

Te faaite papû nei au e, e horo’a mo’a to tatou tino no ô mai i to tatou Metua i te ao ra ra, e mai te mea e, e tapea tatou i to tatou oraraa ma te viivii ore e te mâ, na roto i te tusia taraehara a to tatou Faaora, e e tapea noa i te iteraa i te mau haamaitairaa i fafauhia mai e to tatou Metua i mua ia tatou i te mau mahana atoa, ia tae i te hoê mahana, e farii tatou i « te mau mea atoa na [to tatou] Metua ».11 Na roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia ra, amene.