2010–2019
Auraro to tatou aau i te Atua
Atopa 2015


Auraro to tatou aau i te Atua

I te taime e vai matara tatou i te Varua, e haapii tatou i te haere’a o te Atua e e ite tatou i To’na hinaaro.

Ua paraparau mai o Elder Dallin H. Oaks, i te amuiraa rahi no eperera ra, i te titauraa « ia taui i to tatou iho oraraa ».1 E parau vau e, e haamata to tatou iho tauiraa na roto i te tauiraa o te aau—noa’tu â te mau ohipa e tupu i roto i to outou oraraa e aore râ to outou vahi fanauraa.

No ô mai au i te mau pae apato’a mo’emo’e o te mau Hau Amui no Marite, e i roto i to’u apîraa, ua haapii mai te mau parau o te mau himene porotetani tahito no ni’a i te aau o te hoê pipi mau—e aau tei taui. A hi’o na i teie mau parau, o ta’u i here roa :

A rave mai te au i to oe haere’a, e te Fatu !

A rave mai te au i to oe haere’a !

O oe te potera ;

O vau te araea.

A oi ia’u e a haamani ia’u

Ia au i to Oe ra hinaaro,

A tia’i noa ai au,

Ma te auraro noa e te hau.2

Nahea tatou, te taata no teie tau apî, te taata ohipa rahi, o te umeume te tahi i te tahi, e vai ai ma te auraro noa e te hau ? Nahea tatou i te faariro i te haere’a o te Fatu ei haere’a no tatou ? Te ti’aturi nei au e, e haamata tatou na roto i te haapiiraa mai no ni’a Ia’na ra e te pureraa no te maramarama. A rahi noa ai to tatou ti’aturi Ia’na, e matara mai to tatou aau e e imi tatou ia rave i To’na hinaaro a tia’i atu ai i te mau pahonoraa e tauturu mai ia maramarama.

Ua haamata te tauiraa o to’u iho nei aau, i te 12 matahiti, a haamata ai au i te imi i te Atua. Taa ê noa’tu te pure a te Fatu,3 aita roa’tu vau i ite nahea ia pure. Te haamana’o nei au i to’u tuturiraa, ma te ti’aturi e nehenehe ia’u ia putapû i To’na here, ma te ani e, « Tei hea Oe, e te Metua i te Ao ra ? Ua ite au tei te hoê vahi Oe, tei hea râ ? » I te roaraa o to’u apîraa, ua ani au. Ua farii rii au i te tahi mau ite no te huru mau o Iesu Mesia, are’a râ ua vaiiho te Metua i te Ao ra ia’u, na roto i To’na paari, ia imi noa na e 10 matahiti to’u tia’iraa.

I te matahiti 1970, a haapii mai ai te mau misionare ia’u i te faanahoraa o te faaoraraa a te Metua e te Taraehara o te Faaora, ua hope ta’u tia’iraa. Ua farii au i te reira mau parau mau e ua bapetizohia vau.

Ma te faatumu i ni’a i teie ite no te aroha e te mana o te Fatu, ua ma’iti to’u hoa tane, ta’u mau tamarii e o vau nei i teie faahitiraa parau no te utuafare : « E tere maitai te mau mea atoa ». Tera râ nahea ia parau i te reira mau parau te tahi i te tahi ia tupu ana’e te ati rahi e aita te mau pahonoraa e roaa vitiviti mai ?

A tape’a hia ai ta maua tamahine nehenehe, e te parau ti’a, 21 matahiti, o Georgia, i te fare ma’i i roto i te hoê huru pe’ape’a ino i muri mai i te hoê ati purumu na ni’a i te pereo’o taataahi, ua parau to matou utuafare, « E tere maitai te mau mea atoa ». A reva vitiviti ai au mai ta maua misioni i Beresilia no te haere atu i Indianapolis, i Indiana, i Marite, no te faaea i piha’i iho ia’na, ua ti’aturi au i ta matou faahitiraa parau utuafare. Tera râ, ua haere atu ta maua tamahine iti i te ao varua te tahi noa hora na mua a’e i te tauraa to’u manureva. Ma te oto e te aueue o tei haruru mai i ni’a i to matou utuafare mai te uira ra te huru, nahea pai e ti’a ai ia matou ia hi’o faahou i te tahi e te tahi a parau faahou ai e, « E tere maitai te mau mea atoa » ?

I muri mai i to Georgia poheraa, ua ahitahita (à vif) roa to matou mau mana’o, ua aro matou, e te aro noa nei â matou i te tahi mau taime otoraa rahi, are’a râ te tape’a nei matou i ni’a i te iteraa e, aita roa’tu tatou e pohe mau. Noa’tu to matou nei ahoaho i te faaearaa te tino o Georgia i te ha’uti’uti, ua mau to matou faaroo i ni’a i te mana’o e, ua haere ti’a atu oia e ora ei varua, e te ti’aturi nei matou e ora paato’a matou ia’na ra i te mure ore, mai te mea e haapa’o matou i ta matou mau fafauraa hiero. Na roto i te ti’aturiraa i to tatou Taraehara e To’na ti’a-faahou-raa, te ti’aturiraa i te mana o To’na autahu’araa, e te ti’aturiraa i te mau taatiraa mure ore, faahiti ana’e tatou i ta matou faahitiraa parau ma te papû.

Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « Mai te mea e rave outou i to outou maita’i roa a’e, e tere maitai te mau mea atoa. A ti’aturi i te Atua […] Eita te Atua e faaru’e ia tatou ».4

Aita ta matou faahitiraa parau utuafare e parau nei e, « E tere maitai te mau mea atoa i teie nei ». Te parau nei râ no to matou ti’aturiraa i te hopearaa mure ore—eiaha noa i te mau hopearaa no teie noa nei taime. Te parau nei te papa’iraa mo’a e, « A imi itoito noa, a pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa hoi, e e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no outou ».5 Aita i parauhia e, e mea maitai te mau mea atoa, are’a râ no tei marû e te haapa’o maitai, e ohipa te mau mea—te maitai e te ino toopiti—no te maitai, i te taime râ a te Fatu. Te ti’aturi nei tatou Ia’na, i te tahi taime, mai ia Ioba i roto i to’na mamae, ma te ite e, na te Atua « ho’i i haamauiui e na’na hoi i vehî ; na’na i haaparuparu, e na to’na rima hoi i faaora ».6 E farii te aau marû i te tamataraa e te ti’airaa i te taime e tae mai ai te faaoraraa e te ora maitai.

I te taime e vai matara tatou i te Varua, e haapii tatou i te haere’a o te Atua e e ite tatou i To’na hinaaro. I roto i te pureraa oro’a, ta’u e pii nei e, te mafatu o te Sabati, ua itehia ia’u e, i muri mai i to’u pureraa no te faaoreraa hara, e haapiiraa e vai ra i roto i te aniraa i te Metua i te Ao ra, « E te Metua, e mea atu â tei ti’a ia rave » ? I te taime e vai auraro tatou e e vai hau ho’i, e nehenehe to tatou varua e haapiihia i te tahi atu ohipa o te ti’a paha ia tatou ia taui—te tahi ohipa e faaiti ra i to tatou ti’araa ia farii i te arata’iraa pae varua e aore râ te faaoraraa e te tauturu.

Mai teie te huru, penei a’e ua tape’a maitai noa vau i te au ore i te tahi taata. Mai te mea e ani au e, e mea atu â tei ti’a ia fa’i, e fâ papû mai teie ohipa huna i roto i to’u feruriraa. No te haapoto, te muhumuhu maira te Varua Maitai e, « ua ani papû mai oe e, e mea atu â anei e rave ; o teie ïa. Te faaiti ra to oe au ore i to oe haereraa i mua e te hamani ino nei te reira i to oe aravihi i te tahi mau auraa tupu maitai. A vaiiho ê atu i te reira ». Auê, e ohipa rahi teie—e tae mai paha te mana’o e, ua tano tatou i te ririraa—noa’tu râ, o te auraroraa i te haere’a o te Fatu te e’a hoê i te oaoa vai maoro.

I te roaraa o te tau e te tahi faito i muri mai i te tahi, e farii tatou i To’na puai hamani maitai e te arata’iraa—penei a’e no te haere pinepine i te hiero, e aore râ no te haapii hohonu atu â no ni’a i te Taraehara o te Faaora, e aore râ no te haere atu e farerei i te hoê hoa, te episekopo, te taata toro’a faaa’o e aore râ te taote. E haamata te faaoraraa o to tatou aau na roto i to tatou fariuraa e te haamoriraa i te Atua.

E haamata te haamoriraa mau ia au ana’e to tatou aau i te Metua e i te Tamaiti. E aha te huru o to tatou aau i teie mahana ? Te mea huru ê râ, no te farii i te hoê aau faaorahia e te haapa’o maitai, e titauhia ia oto na mua te reira i mua i te Fatu. « E pûpû mai outou i te aau tatarahapa e te varua marû ia’u ei mono i te reira »,7 ta te Fatu ïa i parau. Te faahopearaa o te faatusiaraa i to tatou aau, e aore râ to tatou hinaaro, i te Fatu, o te fariiraa ïa i te arata’iraa pae varua o ta tatou e hinaaro.

A rahi noa’tu ai ta tatou e haapii no ni’a i te maitai rahi e te aroha o te Fatu, a ite atoa ai tatou i teie aau to tatou tei rave noa na mai te au i to’na hinaaro te haamata ra i te afâfâ e te oto ei aau mehara. E haafatata atu ïa tatou Ia’na, ma te hinaaro puai ia amo atoa mai i te zugo e te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua. I roto i teie titauraa a to tatou aau tatarahapa ia rave i te zugo, e farii mai tatou i te ti’aturiraa e te arata’iraa apî na roto i te Varua Maitai.

Ua aro noa na vau no te tiahi i te hinaaro pae tino ia faatupu i te mau mea mai te au i to’u haere’a, ma te ite atoa râ e, to’u haere’a, e ere roa’tu ïa i te mea hope, ua ta’oti’ahia, e tei raro mai i te haere’a o Iesu Mesia. « Ua riro To’na haere’a ei e’a e arata’i i te oaoa i roto i teie nei oraraa e i te oraraa mure ore a muri atu ».8 E ti’a anei ia tatou ia here ia Iesu Mesia e i To’na haere’a hau atu i to tatou hereraa ia tatou iho e i ta tatou iho tarena ?

Te mana’o nei paha te tahi pae e, ua manuia ore ratou e rave rahi taime e ua paruparu roa atoa no te taui mai i te mau ohipa hara e aore râ te mau hinaaro o to ratou aau i teie ao. Tera râ, mai Iseraela i fafauhia ra, aita tatou e tamata e e tamata faahou nei ma te ti’aturi noa i ni’a ia tatou iho no te taui. Mai te mea e ti’aoro tatou i te Atua ma te papû, e rave Oia ia tatou i to tatou vairaa—a faariro atu ai ei mea hau atu i ta tatou e nehenehe e feruri. Ua papa’i te aivanaa no te pae faaroo ra o Robert L. Millet no ni’a i « te ieie au ia haamaitai ia tatou », apiti-aifaito-hia i te « haapapûraa [pae varua] e, i roto e na roto ia Iesu Mesia, e manuia tatou ».9 Maoti teie faito maramarama, e nehenehe tatou e parau afaro i te Metua i te Ao ra e :

E ti’aturi au ia Oe,

No To aroha rahi

E haere atu ma te aau tae :

E pee au ia Oe.10

I te taime e pûpû tatou i to tatou aau tatarahapa ia Iesu Mesia, e farii Oia i ta tatou pûpûraa. E faaho’i Oia ia tatou. Noa’tu te huru o te mau pau, te mau pêpê e te pato’iraa o ta tatou i mauiui, e puai atu â To’na maitai rahi e ta’na faaoraraa i te mau mea atoa. A rave mau ai tatou i te zugo e te Faaora ra, e parau tatou ma te papû e, « E tere maitai te mau mea atoa ». Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Dallin H. Oaks, « Te parabole no te ueue huero », Liahona, Mae 2015, 32.

  2. « Have Thine Own Way, Lord », The Cokesbury Worship Hymnal, no. 72.

  3. Hi’o Mataio 6:9-13.

  4. Gordon B. Hinckley, amuiraa area no Jordan Utah South, tuhaa pureraa a te autahu’araa, 1 no mati 1997 ; hi’o atoa « Excerpts from Addresses of President Gordon B. Hinckley », Ensign, Atopa 2000, 73.

  5. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 90:24.

  6. Ioba 5:18.

  7. 3 Nephi 9:20.

  8. « Te Mesia Ora : Te iteraa papû a te mau Aposetolo », Liahona, Eperera 2000, 3 ; reta tei faahuru-ê-hia.

  9. Robert L. Millet, After All We Can Do: Grace Works (2003), 133.

  10. « E pee Au ia Oe, Te mau Himene », Te mau himene, n° 165.