2010–2019
Ta outou taahiraa i muri a’e
Atopa 2015


Ta outou taahiraa i muri a’e

Te ani manihini mai nei to outou Metua here i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, ia outou ia rave i ta outou taahiraa i muri a’e no te tapae ia Raua ra. Eiaha e tia’i. A rave i teie nei.

Ua oto to’u aau i roto i te hoê pureraa aita i maoro a’enei, no te mau Feia Mo’a nehenehe i te mau Mahana Hopea nei. Ua uihia ia ratou e, « O vai te hinaaro e ora faahou i piha’i iho i te Metua i te ao ra ? » Ua maraa pauroa te rima i ni’a. I muri iho, ua uihia e : « O vai te ti’aturi nei e, e manuïa outou ? » Ua hitimahuta vau e te oto ho’i inaha te rahiraa o te rima tei tuu i raro.

Ia ite ana’e tatou i te hoê taa’eraa i rotopu i to tatou huru i teie nei, e i te huru o ta tatou e hinaaro ia riro mai, e rave rahi o tatou tei hinaaro e faaru’e i te faaroo e i te tia’iraa.1

No te mea ho’i e « e ore e ti’a i te mea viivii ia parahi i ô, i te Atua ra »,2 no te ora faahou i piha’i iho Ia’na, titauhia ia tatou ia mâ i te hara3 e ia haamo’ahia.4 Mai te mea e, o tatou ana’e, a rave noa i te reira, aore hoê o tatou e upooti’a. Aita râ tatou i vai otahi noa. Aita roa’tu tatou i vai otahi noa.

E tauturu mai to te ra’i ia tatou na roto ia Iesu Mesia e Ta’na Taraehara.5 Ua parau te Faaora e, « Ia faaroo outou ia’u, e roaa ia outou te mana e rave ai outou i tei au ia’u ra ».6 Ia faaohipahia te faaroo, e rahi te faaroo.

E hi’o amui ana’e tatou e toru parau tumu o te tauturu ia tatou i roto i to tatou tere no te ho’i atu i to tatou Metua i te Ao ra ra.

Ia riro mai te hoê tamariirii

Na ta maua mootua apî roa a’e e faahoho’a mai i te parau tumu matamua. Ia ite oia i te nee e ia ti’a, ua ineine oia no te tamata i te haere. I roto i ta’na nau tamataraa matamua, ua topa oia, ua ta’i e ua faaite mai i te hoê hi’oraa mai te huru e te na ô maira e, « Eita roa’tu—eita roa’tu vau—e tamata faahou i te reira ! » E faaea noa vau i ni’a i te neeraa ».

Ia turori e ia topa oia, aita to’na na metua here i mana’o e, aita oia e ti’aturi faahou ra e aore ra, eita roa’tu oia e haere. Ua haamahora râ raua i to raua na rima ma te pii ia’na, e to’na mata i ni’a ia raua, ua tamata faahou oia ia haere i roto i ta raua tauahiraa.

Ua ineine te mau metua here i te mau taime atoa ma te rima mahora ia farii noa’tu te na’ina’i o to tatou taahiraa no te haere i te vahi ti’a. Ua ite raua e, ia hinaaro tatou e tamata e e tamata faahou, e arata’i te reira ia tatou i te manuïaraa.

Ua haapii mai te Faaora e, no te farii i te basileia o te Atua, titauhia ia tatou ia riro mai te tamarii na’ina’i te huru.7 No reira, i te pae varua, te parau tumu matamua maori râ, titauhia ia tatou ia rave i te mea ta tatou i rave mai ta te tamarii te huru.8

Ma te faatumu i ni’a i to tatou Metua i te ao ra e i to tatou Faaora mai te au i te haehaa e te hinaaro o te tamarii, e taahi tatou no haere atu ia Raua ra, ma te faaru’e ore i te ti’aturiraa, noa’tu e, e topa tatou. E oaoa to tatou Metua here i te ao ra i te mau taahiraa tata’itahi atoa, e mai te mea e, e topa tatou, e oaoa Oia i te mau tautooraa tata’itahi no te ti’a faahou i ni’a e no te tamata faahou.

Ohipa ma te faaroo

Te piti o te parau tumu, ua faahoho’ahia ïa na e piti na feia mo’a faaroo, raua toopiti atoa teie e imi nei i te hoê hoa mure ore. Na roto i te pure faaroo, ua rave raua toopiti atoa i te mau taahiraa.

O Yuri, te hoê melo no Russia, ua faatusia e ua faaherehere oia i te moni no te tere i te hoê tere roa no te haere i te hiero. I ni’a i te pereoo auahi ua ite oia i te hoê vahine nehenehe ma te hi’oraa oaoa e ua tupu te mana’o i roto ia’na ia faaite i te evanelia ia’na. No te taa ore e aha te rave, ua haamata oia i te tai’oi’o i te Buka a Moromona, e peneia’e e tau’a mai oia.

Aita o Yuri i ite e, teie vahine, o Mariya, e melo a’ena oia. Ma te ore e ite e, e melo atoa o Yuri, e ma te pee i te hoê faaururaa ia faaite i te evanelia ia Yuri, ua haamata o Mariya i te tai’o atoa i te Buka a Moromona, ma te ti’aturi e, e ite atoa mai oia.

E inaha, ia hi’o a’era raua i ni’a i te hoê â taime, ua maere o Yuri e o Mariya ia ite i te Buka a Moromona i roto i to te tahi e to te tahi rima—e oia mau, i muri a’e i te haruraa te uira o te here, ua taatihia raua i roto i te hiero. I teie mahana, e hoa faaipoipo mure ore o Yuri e o Mariya Kutepov no Voronezh i Rusia, e te tauturu rahi nei raua i te tupuraa o te Ekalesia i Rusia.

Aita te haapapûraa i ni’a noa i te hinaaro o teie na taata ia rave na roto i te faaroo. Tei ni’a iho atoa râ i te piti o te parau tumu—e faaau hau atu te Fatu i to tatou hinaaro ia rave na roto i te faaroo. E ere e, to tatou noa hinaaro ia rave i te hoê taahiraa o te tupu ; e hau atu râ i te reira na roto i Ta’na mau haamaitairaa i fafau mai.

E hinaaro rahi to to tatou Metua i te ao ra e to to tatou Faaora ia haamaitai ia tatou. Ta Raua noa e titau mai nei maori râ, hoê i ni’a i te ahuru o te mau mea ta Raua i haamaitai ia tatou, e a fafau mai ai e, e iritihia mai te mau haamaramarama o te ra’i !9

Ia rave ana’e tatou i te ohipa ma te faaroo ia Iesu Mesia e ia rave i te tahi atu taahiraa, mai te mea hoa râ e, e taahiraa fifi o te titau i te tauiraa e aore ra, i te tatarahapa, e horo’ahia mai te puai ia tatou.10

Te faaite papû nei au e, e arata’i te Fatu ia tatou i—e i roto—i ta tatou mau taahiraa i muri a’e. E faaau hau atu oia i ta tatou mau tautooraa i ni’a i To’na mana mai te mea e, e hinaaro tatou ia tamata noa, ia tatarahapa noa, e ia haere noa i mua ma te faaroo i to tatou Metua i te ao ra e Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia.

Ua fafauhia mai te mau horo’a varua eiaha i te feia ana’e tei here i te Atua e tei haapa’o i Ta’na mau faaueraa atoa, tera râ, ma te mauruuru atoa, i te feia i rotopû ia tatou « o te imi noa i te rave’a ia na reira ».11 E horo’ahia te puai i te feia e tamau noa i te imi e i te tamata.

E piti tapa’o faufaa tahepetoma o te tapa’o nei i to tatou tere no te ho’i i to tatou Metua i te ao ra ra, oia ho’i, te fafauraa tau hope ore o te oro’a mo’a e ta tatou haapa’oraa i te Sabati. Ua haapii mai te peresideni Russell M. Nelson i roto i te amuiraa i ma’iri a’e nei e, ua riro te Sabati ei horo’a na te Fatu no tatou. Ia haapa’o tatou i te Sabati i te mau hepetoma atoa, e tapa’o faaite ïa te reira i te Fatu e, te here nei tatou Ia’na.12

I te mau Sabati atoa te faaite nei tatou e, « e ti’a ia tatou ia rave i [To’na i’oa] i ni’a iho ia [tatou] , e i te haamana’o â ia’na e a muri noa’tu, ma te haapa’o maitai i ta’na mau faaue ».13 Ei faaho’iraa no to tatou aau tatarahapa e no ta tatou fafauraa, e faaapî faahou te Fatu i te fafauraa no te faaoreraa hara, e e faati’a Oia ia tatou « ia vai noa To’na Varua i roto ia [tatou] ».14 Na te faaururaa a te Varua Maitai e haamaitai, e haapuai, e haapii e e arata’i ia tatou.

Mai te peu e, no te haamana’oraa Ia’na i te mau sabati tata’itahi, e faafariu atu tatou i to tatou aau i ni’a i te Faaora na roto i teie na tapa’o faufaa e piti, e hau roa’tu ïa ta tatou mau tautooraa i te faaho’ihia mai e te Fatu i te mau haamaitairaa Ta’na i fafau mai. Ua fafauhia mai ia tatou e, na roto i te haapa’o-maitai-raa i te Sabati, e roaa ia tatou te îraa o te fenua nei.15

Te e’a no te ho’i i to tatou Metua i te ao ra ra, e haere atu te reira na te hiero o te Fatu, i reira ho’i tatou e farii ai i te haamaitairaa no te mau oro’a faaoraraa no tatou iho e no tei herehia e tatou tei faaru’e mai. Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer e, e riro mai te mau oro’a e te mau fafauraa ei rave’a e fariihia ai tatou i mua i te aro o te Atua.16 Te pure nei au ia ti’amâ noa tatou no te faaohipa i ta tatou parau faati’a no te hiero no te tavini tamau noa.

Upooti’a i ni’a i te taata tino nei

Teie te toru o te parau tumu : Titauhia ia tatou ia pato’i i te huru taata tino nei ia faataime noa, ia faanuu e aore râ, ia faaru’e.17

A haere noa ai tatou i mua i ni’a i te e’a i fafauhia, e rave tatou i te mau hapehape, e rave rahi taime. Te tahi pae o tatou, te aro nei i roto i te mau peu e aore ra, te mau hiaai faatîtî ta tatou e mana’o nei e, aita hoê rave’a no te upooti’a. Tera râ, ua riro te faaroo i roto i te Metua i te ao ra e i roto ia Iesu Mesia, ei parau no te ohipa e no te mana.18 Mai te mea e, e hinaaro tatou e rave, e haamaitaihia tatou i te puai no te tatarahapa e i te puai no te taui.

Eita tatou e manuïa mai te mea e, eita tatou e rave i te tahi atu taahiraa maitai i mua. Eita tatou, eita ho’i ta tatou e nehehene e ore e manuïa mai te mea e, ua rave haapa’o maitai tatou i te zugo e te Faaora ra—Oia tei ore a’enei i manuia ore e o te ore e haamanuia ore ia tatou !

Te mau haamaitairaa i fafauhia.

Te fafau atu nei au e, te mau taahiraa tata’itahi tei ravehia na roto i te faroo, e farerei ïa i te tauturu no ô mai i te ra’i ra. E tae mai te arata’iraa ia pure tatou i to tatou Metua i te Ao ra, ia turu’i i ni’a i to tatou Faaora ma te pee Ia’na, e ia faaroo tatou i te Varua Maitai. E tae mai te puai na roto i te tusia Taraehara a Iesu Mesia.19 E tae mai te faaoraraa e te faaoreraa hara na roto i te aroha o te Atua.20 E tae mai te paari e te faaoroma’i na roto i te ti’aturiraa i te taime a te Fatu no tatou. E tae mai te parururaa na roto i te peeraa i te peropheta ora a te Atua, te peresideni Thomas S. Monson.

Ua hamanihia outou « ia noaa [to outou] oaoa »,21 te oaoa ta outou e ite ia ho’i ana’e outou i to outou Metua i te ao ra ra e i to outou Faaora e ia taahi atu i roto i ta Raua tauahiraa.

Te faaite atu nei au i to’u iteraa papû no ni’a i teie mau parau mau papû. Te ora nei to outou Metua here i te ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ua ite Raua ia outou. Ua here Raua ia outou. Te ani manihini mai nei Raua ia outou ia rave i ta outou taahiraa i muri a’e no te tapae ia Raua ra. Eiaha e tia’i. A rave i teie nei. Na roto i te i’oa mo’a o Iesu Mesia ra, amene.