2010–2019
Te ani mai nei ’oia ia tātou ’ia riro ’ei mau rima Nōna
Eperera 2016


Te ani mai nei ’oia ia tātou ’ia riro ’ei mau rima Nōna

Te tāvinira’a mai tā te Mesia te huru e tāvinira’a pipiri ore ïa ’e tei fa’atumuhia i ni’a ia vetahi ’ē.

« E aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou na ».1 Teie mau parau, tei hīmenehia e teie pupu hīmene nehenehe, na Iesu ïa i fa’ahiti tau hora noa na mua a’e i Tōna tusia Tara’ehara rahi―te hō’ē tusia tā Jeffrey R. Holland i parau e, « te fa’a’itera’a hau roa a’e i te hānahāna o te here mau i fa’a’itehia i roto i te ’ā’amu o teie nei ao ».2

Aita Iesu i ha’api’i noa mai ia tātou ’ia here, ’ua ora ato’a rā ’Oia i Tāna i ha’api’i. I te roara’a o Tāna tau ’ohipara’a, « ’ua hāmani maita’i haere »3 ’e « ’ua tāparu i te mau ta’ata ato’a ’ia pe’e i Tōna hi’ora’a ».4 ’Ua ha’api’i ’oia ē, « o tei hina’aro i te tāpe’a i tōna ora, ’ua ’ere ïa i te ora : e o tei ti’a iāna i te tu’u i tōna ora iā’u nei, e ora ïa tōna ».5

’Ua māramarama te peresideni Thomas S. Monson i te reira ’e te ora nei i te a’ora’a ’ia here, ’ua parau ’oia : « Tē ti’aturi nei au ē, tē parau mai nei te Fa’aora ia tātou e, ’ia ore tātou e tu’u ’ia tātou iho nō tē tāvinira’a ia vetahi ’ē ra, e mea iti ïa te faufa’a o tō tātou iho orara’a. O tei ha’apa’o noa i tō rātou iho maita’i, e morohi ïa i te pae vārua… ’e e ’ere ïa i tō rātou ora, ’āre’a tei tu’u ia rātou iho i roto i tē tāvinira’a ia vetahi ’ē ra, e tupu ïa i te rahi ’e e hotu ho’i―’e e ora ïa tō rātou ».6

Te tāvinira’a mai tā te Mesia te huru e tāvinira’a pipiri ore ïa ’e tei fa’atumuhia i ni’a ia vetahi ’ē. ’Ua fa’a’ite mai te hō’ē vahine tei aupuru i tāna tāne tino paruparu, « ’eiaha e fa’ariro i tā ’outou ’ohipa ’ei hopoi’a ; a fa’ariro rā i te reira ’ei rave’a nō te ha’api’i mai e aha mau te here ».7

I tōna paraparaura’a i roto i te purera’a pae auahi i BYU, ’ua ani te tuahine Sondra D. Heaston : « E aha te huru ’āhiri ē, e nehenehe mau tā tātou e hi’o i roto i te ’ā’au o te tahi e te tahi ? E rahi atu ānei tō tātou māramarama i te tahi ’e te tahi ? Na roto i te ’itera’a i te mau māna’o o vetahi ’ē, te ’itera’a i tā vetahi ’ē e ’ite ra, ’e te fa’aro’ora’a i tā vetahi ’ē e fa’aro’o ra, e fa’ata’a ānei ’e e rave ānei tātou i te taime nō te tāvini ia vetahi ’ē, ’e e taui ānei tā tātou huru peu i ni’a ia rātou ? E rahi atu ānei tō tātou fa’aoroma’i, tō tātou maita’i, e tō tātou fāri’i ia rātou ? »

’Ua fa’a’ite mai te tuahine Heaston i te hō’ē ’ohipa tei tupu a tāvini ai ’oia i roto i te hō’ē puhapara’a na te Feiā ’Āpî Tamahine. ’Ua parau ’oia ē :

« ’Ua ha’api’i mai te hō’ē o tō mātou mau ta’ata a’o i roto i te purera’a pae auahi… ia mātou nō ni’a i te ’rirora’a’. Teie hō’ē o tāna mau fa’ahitira’a parau… ’Ia riro ’outou ’ei ta’ata o te fa’atoro i te rima nō te ’ite ’e nō te tāvini ia vetahi ’ē―a fa’aru’e i te mau hi’o ’e a hi’o na roto i te ha’amāramarama’.

Hōho’a
’Āparaura’a i roto i te hō’ē feiā ’āpī tamahine ’e hō’ē feiā fa’atere e mea fifi ’ia hi’o noa na roto i te hi’o

« Nō te tātara i te reira, ’ua pi’i ’oia i te hō’ē o te feiā ’āpī tamahine ’ia haere mai i piha’i iho iāna ’e ’ua ani i taua tamahine ra ’ia ti’a i mua iāna. ’Ua rave mai ra ’oia i te hō’ē hi’o ’e ’ua tu’u i rōpū i te reira tamahine e ōna iho, ’ia ti’a iāna [te ta’ata paraparau], ia hi’o i roto i te hi’o a tāmata ai ’oia i te paraparau i te reira tamahine. ’Eiaha e maere, ’aita roa atu i riro hō’ē vāhi iti noa a’e ’ei ’āparaura’a maita’i ’e ’aore rā e ’āparaura’a ma te ’ā’au tae mau. ’Ua riro teie fa’ahōho’ara’a ’ei fa’a’itera’a i te fifi rahi ’ia paraparau ’e ’ia tāvini ia vetahi ’ē mai te mea ē, e rahi a’e tō tātou ha’ape’ape’a nō tātou iho ’e te hi’ora’a ia tātou iho ’e tō tātou iho mau hina’aro. I muri iho, ’ua tu’u atu ra oia i te hi’o i te hiti, e ’ua huti mai ra i te hō’ē ’āfata ha’amāramarama, ’e ’ua tu’u i te reira i rōpū i tōna mata ’e i tō te tamahine… ’Ua ti’a ia mātou ’ia hi’o ē, ’ua riro mai te tamahine ’ei hi’ora’a tūtonu [nāna] ’e e tītau te tāvinira’a mau ’ia rōtahi tātou i ni’a i te mau hina’aro ’e i te mau māna’o o vetahi ’ē. Pinepine tātou i te ha’apa’o noa ia tātou iho ’e i tō tātou iho orara’a ’ohipa hope ’ore―’Ia hi’o āna’e tātou na roto i te mau hi’o a tāmata ai i te ’imi i te mau rave’a nō te tāvini―’aita atu ra tātou e ’ite māramarama maita’i na roto i te mau ha’amāramarama o te tāvinira’a ».8

Hōho’a
E mea ohie a’e te ’āparaura’a i roto i te hō’ē feiā ’āpī tamahine ’e hō’ē feiā fa’atere na roto i te ha’amāramarama

Pinepine te peresideni Monson i te fa’aha’amāna’o mai ia tātou ē, « ’ua ha’atihia tātou e te feiā e hina’aro ra ’ia ha’apa’o atu tātou ia rātou, ’ia fa’aitoito ia rātou, ’ia pāturu, ’ia tāmāhanahana, ’ia fa’a’ite i te maita’i ia rātou―e mau melo ānei nō te ’utuāfare, e mau hoa ānei, e ta’ata mātau ānei ’e ’aore rā, e ta’ata ’ē roa ». ’Ua parau ’oia ē, « tātou te rima o te Fatu i ni’a i te fenua nei, ma te fa’auera’a ’ia tāvini ’e ’ia fa’ateitei i Tāna mau tamari’i. Te ti’aturi nei ’Oia i ni’a ia tātou tāta’itahi ». 9

Hōho’a
’Ua ani manihinihia te mau tamari’i ’ia tāvini e ’ia riro ’ei mau rima nō te Fatu

I te matahiti i ma’iri a’e nei i te ava’e tenuare, ’ua ani manihini te mau ve’a Friend ’e Liahona i te mau tamari’i na te ao ato’a nei ’ia ha’apa’o i te parau a’o a te peresideni Monson―’ia riro ’ei mau rima nō te Fatu. ’Ua anihia i te mau tamari’i ’ia rave i te mau ’ohipa tāvinira’a―te ’ohipa rarahi ’e te ohipa na’ina’i. I muri iho ’ua fa’aitoitohia rātou ’ia pāpa’i i tō rātou rima i ni’a i te ’api parau, ’ia tāpū i te reira, ’ia pāpa’i i ni’a iho i te tāvinira’a tā rātou i rave, ’e ’ia hāpono atu i teie na ve’a ra. E riro ē, e rave rahi o ’outou e fa’aro’o mai nei i teie pō, o ’outou ïa te tahi pae o te mau tamari’i e rave rahi tauatini tei rave i te hō’ē ’ohipa tāvinira’a ’e tei hāpono atu.10

Hōho’a
’Ua pāpa’i te mau tamari’i i te mau ’ohipa tāvinira’a i ni’a i te mau ’api parau hōho’a rima tāpūpūhia
Hōho’a
E rave rahi tauatini mau tamari’i tei hāpono i te hō’ē parau fa’ata’ara’a nō tā rātou ’ohipa tāvinira’a i na ve’a ra

’Ia ha’api’i āna’e te tamari’i i tō rātou ’āpīra’a nahea ’ia here ’e ’ia tāvini ia vetahi ’ē, e ha’amau rātou i te hō’ē hōho’a nō te tāvinira’a nō te toe’a o tō rātou orara’a. Pinepine te mau tamari’i i te ha’api’i mai ia tātou ē, te fa’a’itera’a i te here ’e te tāvinira’a, ’aita ïa e tītauhia te rahi ’e te fa’ahiahia nō te rirora’a ’ei mea faufa’a ’e nō te fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a.

’Ua fa’a’ite mai te hō’ē ’orometua nō te paraimere i teie hi’ora’a. ’Ua parau ’oia ē, « i teie mahana, ’ua hāmani tā mātou piha pae ’e te ono matahiti i te mau hei nō te here. ’Ua pāpa’i te tamari’i tāta’itahi i te hōho’a i ni’a i te tahi mau ’api parau roroa : tō rātou iho te tahi, tō Iesu te tahi, ’e tō te mau melo o tō rātou ’utuāfare ’e tei herehia te tahi. ’Ua tāpiripiri-menemene-hia te reira mau ’api parau ma te fa’a’ohu i ni’a i te tahi ’e te tahi mai te hō’ē fifi te huru, ’ei reira e fa’ariro ai ’ei mau hei nō te here. I te taime pāpa’ira’a i te hōho’a, ’ua paraparau te mau tamari’i nō ni’a i tō rātou mau ’utuāfare.

« Te parau ra o Heather ē, ’aita vau e māna’o nei ē, te here nei tō’u tuahine iā’u. E tātama’i noa maua i te mau taime ato’a… E mea au ’ore roa ato’a nā’u o vau iho. E mea ’ino roa tō’u orara’a.’ E ’ua tu’u ’oia i tōna upo’o i roto i tōna na rima.

« ’Ua feruri au i te huru orara’a o tōna ’utuāfare ’e ’ua māna’o vau e, penei a’e e orara’a fifi tōna. Tera rā, i muri a’e i tō Heather paraura’a i teie mau parau, ’ua pāhono ma’ira o Anna, tei parahi i te tahi pae o te ’āmura’a mā’a, ’Heather, te tu’u nei au ia ’oe i ni’a i tā’u hei i rōpū iā’u ’e ia Iesu, nō te mea, te here nei ’Oia ia ’oe ’e ’ua here au ia ’oe.’

« I te paraura’a o Anna i te reira parau, ’ua tomo atu ra o Heather i raro a’e i te ’āmura’a mā’a nō te haere ia Anna ra ’e ’ua tauahi atu’ra iāna.

« I te fa’aotira’a te ha’api’ira’a, i te haerera’a mai tōna māmā rū’au e ti’i iāna, na ’ō atu ra o Heather ē, ’Meme, ’ua ’ite ’oe ē e aha ? Te here nei Iesu iā’u’ ».

’Ia fa’atoro āna’e tātou i te rima ma te here ’e te tāvinira’a noa atu te ha’iha’i o te reira, e taui ’e e marū te mau māfatu ’ia ’ite āna’e vetahi ’ē i te here o te Fatu.

Tera rā, i te tahi taime, nō te rahi o te ta’ata ’ati a’e ia tātou o te hina’aro nei i te tauturu ’e i te ha’amāmāhia te hopoi’a, e nehenehe e riro ’ei ’ohipa fifi i te pāhonora’a i te mau hina’aro rū e rave rahi.

E te mau tuahine, e riro te tahi pae o ’outou e fa’aro’o mai nei, i te feruri ē, te ’imi nei ’outou i te mau rave’a ato’a nō te utuutu i te mau melo o tō ’outou ’utuāfare. A ha’amana’o ē, i roto i te reira mau ’ohipa tāmau ’e te pinepine te au ’ore, « te tāvini ra ïa ’outou i tō ’outou Atua ».11

E riro paha te tahi pae o ’outou i te fa’atupu i te mana’o ano, o te nehenehe e fa’a’īhia, mai te mea ē, e ’imi ’outou i roto i tō ’outou aroā nohora’a ’e ’aore rā, i tō ’outou ’oire, i te mau rave’a nō te tauturu ’ia ha’amāmā i te hopoi’a a te tahi.

E nehenehe tā tātou pā’āto’a e rave i te tahi mau ’ohipa tāvinira’a i te mau mahana ato’a. Te ora nei tātou i roto i te hō’ē ao pāto’ito’i. Te tāvini nei tātou ’ia ’ore ana’e tātou e tāhitohito, ’ia ’ore āna’e tātou e tihotiho parau, ’ia ’ore ana’e tātou e ha’avā, ’ia ’ata āna’e tātou, ia parau ana’e tātou ē, māuruuru, ’e ’ia fa’a’ite ana’e tātou i te fa’aoroma’i ’e te maita’i.

E tītauhia te taime nō te rave i te tahi atu mau huru ’ohipa tāvinira’a, e tītauhia te fa’aineinera’a, ’e te pūai ta’a ’ē. Tera rā, e māu’ara’a maita’i tā tātou mau tauto’ora’a ato’a. E nehenehe paha tātou e ha’amata na roto i te anira’a ia tātou iho i teie mau uira’a:

  • O vai i roto i te mau ta’ata tā’u i mātau tā’u e nehenehe e tauturu i teie mahana ?

  • E aha tō’u taime e tā’u mau rave’a e vai nei?

  • Nahea e ti’a ai iā’u ’ia fa’a’ohipa i tō’u mau tāreni ’e tō’u mau ’aravihi nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē ?

  • ’Ei ’utuāfare, e aha te ti’a ia mātou ’ia rave ?

Ua ha’api’i mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf ē :

« Tītauhia ia ’outou ’ia rave… i te mau mea i ravehia e te mau pipi a te Mesia i roto i te mau tau tu’ura’a ato’a : paraparau ’āmui, fa’a’ohipa i te mau rave’a ato’a e vai ra, ’imi i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i, ani i te Fatu i Tāna ha’apāpūra’a, ’e i reira, a firi i te rima ’ahu i ni’a e a rave i te ’ohipa.

’Ua parau ’oia ē, « te hōro’a atu nei au ia ’outou i te hō’ē fafaura’a. Mai te mea ē, e ha’apa’o ’outou i teie hōho’a, e fāri’i ïa ’outou i te arata’ira’a ta’a ’ē nō te ’itera’a ē, o vai, e aha, ahea, ’e i hea nō te ravera’a na roto i te rave’a a te Fatu ».12

I te mau taime ato’a e uiui te māna’o e, e aha te huru ia ho’i fa’ahou ana’e mai te Fa’aora, e feruri au i Tōna tere i rotopū i te Ati Nephi a ani ai ’Oia ē :

« E feiā ma’i tō ’outou, a hopoi mai i ’ō nei. E piri’o’i ānei tō ’outou, e matapō, e lēpera, e hāpepa, e vāvā, e feiā ro’ohia i te tahi huru ma’i ? a hopoi mai ia rātou i ’ō nei, e nā’u e fa’aora ia rātou, e aroha ho’i tō’u ia ’outou na ; ’ua ’ī tō’u ’ā’au i te aroha ia ’outou …

« ’Ua fa’aora [te Fa’aora] ia rātou ato’a ra ».13

Nō teie taime, te ani mai nei ’Oia ia tātou ’ia riro ’ei mau rima Nōna.

’Ua ’itehia iā’u ē, na te here i te Atua ’e i te ta’ata tupu e hōro’a i te aura’a i te orara’a. E mata na tātou i te pe’e i te hi’ora’a o tō tātou Fa’aora ’e i Tāna a’ora’a ’ia fa’atoro i te rima ia vetahi ’ē ma te here.

Te fa’a’ite pāpū nei au i te ti’ara’a mau o te fafaura’a a te peresideni Henry B. Eyring « ’oia ho’i, mai te peu ē, e fa’a’ohipa [tātou] i tā [tātou] mau hōro’a nō te tāvini i te tahi atu ta’ata, e ’ite ato’a ïa tātou i Tōna here nō [tātou] ».14 Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Nota : I te 2 nō eperera 2016,’ua ha’amāuruuruhia te tuahine Esplin ’ei tauturu hō’ē i roto i te Peresidenira’a Rahi o te Paraimere.

Nota

  1. Ioane 13:34.

  2. Jeffrey R. Holland, « I reira te parau ti’a, te here ’e te aroha e farerei ai », Liahona, Me 2015, 106.

  3. Te mau Ohipa 10:38.

  4. « Te Mesia Ora : Te ’Itera’a Pāpū o te mau ’Āpōsetolo  »,Liahona, Eperera 2000, 2.

  5. Luka 9:24.

  6. Thomas S. Monson « What Have I Done for Someone Today ? »Liahona, Novema 2009, 85.

  7. Lola B. Walters, « Sunshine in My Soul », Ensign, Atete 1991, 19.

  8. Sondra D. Heaston, « Keeping Your Fingers on the PULSE of Service » (Brigham Young University devotional, 23 no tiunu 2015), 1, 5, speeches.byu.edu. Te ta’ata a’o o tei fa’ati’a i teie ’ā’amu i te pūhapara’a nā te Feiā ’Āpī Tamāhine, ’o te tuahine Virginia H. Pearce ïa.

  9. Thomas S. Monson, « What Have I Done for Someone Today? » 86.

  10. Hi’o « Give Us a Hand! » Liahona, Tenuare 2015, 64–65.

  11. Mosia 2:17.

  12. Dieter F. Uchtdorf, « Te ravera’a na roto i te rave’a a te Fatu »,Liahona, Novema 2011, 55.

  13. 3 Nephi 17:7, 9.

  14. Henry B. Eyring, To Draw Closer to God (1997), 88.