2010–2019
« E ta’ata ’ē au »
Eperera 2016


« E ta’ata ’ē au »

’A feruri nā roto i te pure e aha tā ’outou e nehenehe e rave—mai te au i tō ’outou taime ’e te huru o tō ’outou orara’a—nō te tāvini i te mau tītīhoria e ora ra i tō ’outou mau vāhi ’e mau huira’atira.

I te mahana ’a fa’anahohia ai te Sotaiete Tauturu, ’ua parau Emma Smith ē, « E haere tātou e rave i te tahi mea māere rahi mau… Tē tia’i nei tātou i te mau rāve’a māere mau ’e te mau pi’ira’a rū ».1 I ’ite-pinepine-noa-hia ai teie mau pi’ira’a rū ’e te mau rāve’a māere mai terā taime atu—mai tei ’itehia i teienei.

’Ua ’itehia te hō’ē i te ’āmuira’a rahi nō ’ātopa 1856 ’a fa’a’ite ai te peresideni Brigham Young ē tē vai noa mai ra te mau pionie e tere mai ra ’e ’ua ro’ohia i te tau to’eto’e. ’Ua parau ’oia : « E’ita roa tō ’outou fa’aro’o, tō ’outou ha’apa’ora’a ’e tā ’outou fa’a’itera’a i tō ’outou fa’aro’o e fa’aora i te hō’ē o te vārua i roto i te basileiā o tō tātou Atua, maori rā ’ia fa’a’ohipa ’outou i taua mau parau ha’api’ira’a ra mai tā’u e ha’api’i atu nei ia ’outou. ’A haere ’a ti’i mai i taua mau ta’ata ra i roto i te mau ’āfa’a i teienei, ’e ’a ha’apa’o maite i taua mau mea tā tātou e parau nei ē, te pae tino… ’a riro tō ’outou fa’aro’o ’ei mea faufa’a ’ore ».2

Tē ha’amana’o ra tātou mā te māuruuru ’e te fa’ahiahia i te mau tāne tei haere atu nō te fa’aora i terā nau feiā mo’a e māuiui ra. E aha rā tā te mau tuahine i rave ?

« ’Ua pāpa’i te tuahine [Lucy Meserve] Smith… i muri a’e i te ti’aorora’a a te peresideni Young, ’ua rave te feiā i roto i te rurura’a i te ohipa… ’Ua ‘[tātara] te mau vahine i tō rātou mau ’ahu roa māhanahana [e mau ’ahu māhanahana i raro a’e i te ’ahu tāpo’i tei riro ’ei peu nō taua tau ra ’e ’o te tāmāhanahana] ato’a, te mau tōtini, ’e te mau mea ato’a ’ua nehenehe ia rātou i te ha’aputu, i reira iho i roto i te Fare menemene [tahito], ’e ’ua tu’u atu i te reira i roto i te mau pereo’o pūtō nō te hāpono atu i te feiā mo’a i roto i te mau mou’a’ ».3

Ma’a hepetoma i muri iho, ’ua ha’aputuputu fa’ahou ā te peresideni Brigham Young i te feiā mo’a i roto i te Fare menemene tahito, tē fātata mai ra te mau pupu pereo’o pūtō ia Roto Miti. Ma te reo rū, ’ua tāparu ’oia i te feiā mo’a—te mau tuahine ihoa rā—’ia utuutu i te feiā māuiui roa ’e ’ia fa’atāmā’a ia rātou ’e ’ia fāri’i ia rātou ma te parau ē : « E ’ite ’outou ē, tē vai ra te ta’ata ’ua pa’ari roa te mōmoa ’āvae i te to’eto’e ; tē vai ra ’ua pa’ari te turi ’āvae ’e te tē vai ra ’ua pa’ari te rima… Tē hina’aro nei mātou ’ia fa’ariro ia rātou mai tā ’outou iho mau tamari’i, ’e ’ia fāri’i ia rātou mai te reira te huru ».4

’Ua pāpa’i ato’a Lucy Meserve Smith :

« ’Ua rave mātou i te mau mea ato’a e noa’a ia mātou i te rave, ma te tauturura’a a te mau taea’e ’e te mau tuahine maita’i, nō te tāmāhanaha i te feiā i ro’ohia i te fifi… ’Ua to’eto’e roa tō rātou nā rima ’e te ’āvae… ’Aita mātou i fa’aea i tā mātou tauto’ora’a ē tae noa atu i te taime ’ua nahanaho maita’i tō rātou fa’aeara’a… 

« ’Aita roa atu vau i māuruuru rahi a’ena, ’e e ti’a iā’u ’ia parau, i ’oa’oa i te hō’ē noa a’e ’ohipa tā’u i rave i roto i tō’u orara’a, ’ua vai mai taua huru tāhō’ēra’a mana’o ra… 

« E aha ïa tō muri mai nō te mau rima ineine i te rave ? »5

E au mau tuahine here, e tano teie ’ā’amu nō teie tau ’e nō te feiā e māuiui ra nā te ao nei. E « rāve’a māere mau » e ha’aputapū fa’ahou ra i tō tātou ’ā’au.

Hōho’a
’O te mau ti’ahapa i roto i te pūhapara’a tītīhoria (réfugié)
Hōho’a
Te mau tamari’i i roto i te pūhapara’a tītīhoria
Hōho’a
Te vahine i roto i te pūhapara’a tītīhoria
Hōho’a
Te ’utuāfare i roto i te pūhapara’a tītīhoria
Hōho’a
Te ta’ata tauturu tei hā’atihia e te mau tamari’i i roto i te pūhapara’a tītīhoria
Hōho’a
Tē fāri’ira’a i te tahi ’utuāfare tītīhoria
Hōho’a
Te ta’ata tauturu e tauahi ra i te hō’ē tītīhoria

’Ua hau i te 60 mīrioni tītīhoria e vai mai ra, e feiā tei fa’ahepohia e horo ’ē i tō rātou fenua ’ati a’e te ao. Te ’āfara’a o rātou e mau tamari’i.6 ’Ua fa’aruru teie mau ta’ata i te mau fifi rahi roa ino ’e tē ha’amata fa’ahou ra i te orara’a… i roto i te [mau] fenua ’e [mau] ta’ere ’āpī. ’A riro ē, tē vai ra te tahi mau fa’anahonahora’a nō te tauturu ia rātou nō te nohora’a ’e te mau hina’aro tumu, te mea ato’a rā tā rātou i hina’aro ’o te hoa ïa ’e ’o tei au mai nō te tauturu ia rātou ’ia ha’amātau i teie fenua ’āpī, e ta’ata e tauturu ia rātou ’ia ha’api’i i te reo, ’ia māramarama i te mau fa’anahora’a ’e ’o te tū’ati mai ».7

Hōho’a
Yvette Bugingo

I te tau ve’ave’a i ma’iri, ’ua farerei au i te tuahine Yvette Bugingo, tei horo i terā ’e terā vāhi i te 11ra’a o tōna matahiti, i muri mai i te taparahi-pohe-ra’a-hia tōna metua tāne ’e te mo’era’a e toru taea’e nōna, i tōna fenua tei vāvahihia e te tama’i. ’Ua ora Yvette ’e rātou tei toe mai ’ei tītīhoria i te roara’a e ono matahiti ’e te ’āfa i roto i te hō’ē fenua tāpiri ē noa’a mai nei te tahi fare nō rātou, i reira te ha’amaita’ira’a nō rātou, tē hō’ē nā ta’ata fa’aipoipo tei tauturu ia rātou nō te fa’auta ia rātou, nō te ha’api’ira’a ’e tē vai atu ra. ’Ua parau ’oia ē, « ’ua riro rāua ’ei pāhonora’a i tā mātou mau pure ».8 Tei ’ō nei tōna metua vahine ’e tōna teina tuahine i teie pō, tē hīmene ra i roto i te pupu hīmene. Mai terā ra mahana mātou i farerei ai, ’ua uiui noa tō’u mana’o ē, « ’Āhani pai tō rātou ’ā’amu, ’o tō’u ’ā’amu ? »

Tātou te mau tuahine te ’āfara’a ’e hau atu o te fare ha’apu’era’a a te Fatu, nō te tauturu i te mau tamari’i a te Metua i te Ao ra. E ’ere Tāna fare ha’apu’era’a i te mau tao’a noa, ’o te taime ato’a rā, te mau tāreni ’e tō tātou huru hanahana. ’Ua ha’api’i Rosemary M. Wixom, « E tū’ama te huru hanahana i roto ia tātou i tō tātou hina’aro ’ia toro i te rima ia vetahi ’ē ’e ma te fa’auru ia tātou ’ia rave ».9

’Ua fā’i i tō tātou huru hanahana ’e ’ua a’o mai te peresideni Russell M. Nelson :

« Tē hina’aro nei tātou i te mau vahine tei ’ite nāhea ’ia rave nō te fa’atupu i te mau mea faufa’a nā roto i tā rātou fa’aro’o, ’e tei riro ’ei mau pāruru itoito nō te mōrare ’e no te mau ’utuāfare i roto i te hō’ē ao ’imi hara… tei ’ite nāhea ’ia fāri’i i te tauturu nō ’ō mai i te mau mana o te ra’i ra nō te pāruru ’e nō te ha’apa’ari i te mau tamari’i ’e te mau utuafare… 

« E mea fa’aipoipohia ānei ’e ’aore rā, tē vai ’ōtahi noa ra, tei ia ’outou na, ’e te mau tuahine, te mau ’aravihi ta’a ’ē ’e te [’ite tupu noa mai] tā outou i fāri’i ’ei hōro’a nō ’ō mai i te Atua ra. E’ita mātou te mau taea’e e nehenehe e tāpiti i tō ’outou fa’aurura’a hō’ē roa ».10

E rata nā te Peresidenira’a Mātāmua tei hāponohia i te ’Ēkālesia i te 27 nō ’ātopa 2015 ’o te fa’a’ite nei i te māna’ona’ora’a ’e te aroha nō nā pu’e mirioni ta’ata tei horo ’ē i tō rātou fenua e ’imi i te pāruru i mua i te tama’i tīvira ’e te tahi ato’a mau tāfifira’a. ’Ua ani te Peresidenira’a Mātāmua i te mau ta’ata, i te mau ’utuāfare ’e i te mau ’āmuira’a o te ’Ēkālesia ’ia pūpū i te tāvinira’a huru Mesia i te mau ’ōpuara’a tauturu tītīhoria ’e ’ia ’aufau i te ō i te ’āfata nō te tauturura’a i te ao nei, mai te peu e nehenehe.

’Ua feruri te mau peresidenira’a rahi nō te Sotaiete Tauturu, te Feiā ’Āpī Tamahine ’e te Paraimere e nāhea i te pāhono i te anira’a a te Peresidenira’a Mātāmua. E te mau tuahine ē, ’ua ’ite mātou ē, ’ua rau te fāito matahiti ’e te mau mea i rāterehia e ’outou, ’e te huru o tō ’outou orara’a. Te melo tāta’itahi i roto i teie autuahinera’a tei fafau i te bapetizora’a ’ia « ha’amāhanahanahia rātou i tei au ia ha’amāhanahanahia ».11 E ti’a ato’a rā ’ia ha’amana’o ē, e’ita e ti’a i te hō’ē o tātou ’ia horo i te vitiviti e au ’ore i tōna pūai.12

Ma teie mau parau mau i roto i te ferurira’a, ’ua ’ōpua mātou i te tahi tauto’ora’a tauturu tei topahia te i’oa « E ta’ata ’ē au ». Tā mātou e tīa’i nei, e feruri ’outou nā roto i te pure e aha tā ’outou e nehenehe e rave—mai te au i tō ’outou taime ’e te huru o tō ’outou orara’a—nō te tāvini i te mau tītīhoria e ora ra i tō ’outou mau vāhi ’e mau huira’atira. E rāve’a teie nō te tāvini hō’ē hō’e, ’ei ’utuāfare ’e ’ei pupu, nō te pūpū i te fa’ahoara’a, te a’o tauturu ’e te tahi ato’a huru tāvinira’a huru Mesia. E rāve’a ato’a ho’i teie i roto i te mau rāve’a rau nō te mau tuahine ’ia tāvini.

I roto i tā tātou ato’a mau tauto’ora’a ’e mau pure, e ha’apa’o ato’a tātou i te parau a’o a te ari’i Beniamina tāna i hōro’a i tōna mau ta’ata ’a a’o ai ia rātou ’ia aupuru i te feiā i roto i te ’ati : « ’Ia ravehia teie mau mea ma te pa’ari ’e ma te nahonaho ».13

E te mau tuahine, ’ua ’ite mātou ē, e māuruuru rahi te Fatu ’ia toro atu tātou i te rima ia vetahi ’ē. E hi’o na i teie mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a :

« ’Ia riro… te ta’ata ’ē e pārahi i ’ō ’outou na mai te ta’ata tupu ato’a ia ’outou, e aroha ho’i ’oe iāna mai te aroha ia ’oe ihora ».14

« ’Eiaha e fa’a’ore i te ’ite atu i te ta’ata ’e’ē ra, e melahi ho’i tei ’itehia atu e vetahi, ’aore ho’i i ’ite e melahi ».15

’E ’ua parau te Fa’aora ē :

« I po’ia na ho’i au, ’e ’ua hōro’a mai ’outou i te mā’a nā’u ; i po’ihā na vau ’e ’ua fa’ainu mai ’outou iā’u ; e ta’ata ’ē au, ’e ’ua ’ite mai ’outou iā’u.

« I veve na vau, ’e ’ua fa’a’ahu mai ’outou iā’u ; i pohe na vau i te ma’i, ’e ’ua utuutu mai ’outou iā’u ».16

Hōho’a
Te mau lepeta a te vahine ’ivi

’Ua fāri’i te Fa’aora i te vahine ’ivi tei hōro’a e piti noa lepeta inaha ’ua rave ’oia i te vāhi i ti’a iāna.17 ’Ua parau ato’a ’Oia i te parabole nō te ta’ata maita’i ra nō Samaria—’o tāna i fa’aoti ma te parau ē « E haere ’oe e nā reira ato’a ».18 I te tahi taime e mea ’ohipa rahi ri’i ihoa ’ia toro atu i te rima. ’Ia ’ohipa ’āmui rā tātou i roto i te here ’e te tāhō’ē, e nehenehe tā tātou e ti’aturi i te tauturu nō te ra’i mai.

I te hunara’a ma’i o te hō’ē tamahine fa’ahiahia nā te Atua, ’ua parau te tahi ē, ’ei peresideni Sotaiete Tauturu nō te titi, ’ua ’ohipa teie tuahine ’e vetahi o tōna titi nō te hāmani i te ’ahu ta’oto e ha’amāhanahana i te ta’ata e māuiui ra i Kosovo i te mau matahiti 1990 ra. E mai te ta’ata ra nō Samaria, ’ua hau atu tāna i rave ’a fa’ahoro ai rāua tāna tamahine i te pereo’o tei ’ī i teie mau ’ahu ta’oto mai Londres i Kosovo roa. I ni’a i te tere ho’ira’a, ’ua tae mai te hō’ē mana’o pāpū nō ’ō mai i te Vārua tei puta hōhonu i roto i tōna ’ā’au. ’O teie ïa : « E ’ohipa maita’i tā ’oe i rave. I teienei rā, ’a ho’i i tō ’oe fare ’e ’a haere i ’ō noa mai i te puromu e ’a tāvini i tō ta’ata tupu ! »19

’Ua pu’e ato’a ïa te mau fa’ati’ati’ara’a fa’auru i roto i te ’ōro’a hunara’a nō tāna ’itera’a ’e tāna pāhonora’a i teie mau pi’ira’a māere ’e te rū—nā reira ato’a te mau mea ’ōhie—o te feiā nā piha’i iho noa iāna. ’Ei hi’ora’a, ’ua mātara noa tōna fare ’e tōna ho’i ’ā’au nō te tauturu i te feiā ’āpī noa atu te hora—te pō ’e te ao.

E au mau tuahine here, e nehenehe e ha’apāpū mai i te tauturu a te Metua i te Ao ra ’ia tūturi tātou i raro nō te ani i te arata’ira’a a te Atua nō te ha’amaita’i i Tāna mau tamari’i. ’Ua ineine te Metua i te Ao ra, tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia ’e te Vārua Maita’i, nō te tauturu mai.

’Ua hōro’a mai te peresideni Henry B. Eyring i teie ’itera’a pāpū rahi i te mau vahine o te ’Ēkālesia :

« Tē fa’aro’o mai nei ’e tē pāhono mai nei te Metua i te Ao ra i tā ’outou mau pure fa’aro’o i te anira’a i te arata’ira’a ’e te tauturu nō te rohi tāmau noa i roto i tā ’outou tāvinira’a Iāna.

« E tonohia atu te Vārua Maita’i ia ’outou na ’e ia rātou tā ’outou e utuutu. E fa’aitoitohia ’outou ’e e fa’auruhia ho’i nō te ’ite i te ’ōti’a ’e te ’ā’ano o tā ’outou tāvinira’a. Nā te Vārua ’outou e tāmāhanahana mai ’a uiui ai ’outou ia ’outou iho ē, ‘’Ua nava’i ānei tā’u e rave nei ?’ »20

’A feruri ai tātou i te « mau pi’ira’a rū » a te feiā tei hina’aro i tō ’outou tauturu, ani ana’e ia tātou iho ē, « ’Āhani pai tō rātou ’ā’amu, ’o tō’u ’ā’amu ? » ’Ei reira e ’imi atu ai i te fa’aurura’a, ’a rave ai mai te au i te reira ma te toro atu i te rima, ma te tāhō’ē, nō te tauturu i te feiā i roto i te ’ati, mai tei roa’a ia tātou ’e mai tei fa’auruhia ia tātou ’ia nā reira. Penei a’e i reira e parauhia ai nō tātou, mai tā te Fa’aora i parau i te tuahine iti tei tāvini Iāna : « E rāve’a maita’i tāna i rave iho iā’u nei… ’Ua rave ho’i ’oia i te vāhi i ti’a iāna ».21 E parau vau, ’auē ïa te māere rahi mau ! Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Emma Smith, i roto E Mau Tamari’i Tamahine i roto i To’u Basileiā: Te ’ā’amu ’e te ’ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 16.

  2. Brigham Young, i roto E Mau Tamari’i Tamahine i roto i To’u Basileiā, 42.

  3. E mau Tamari’i Tamahine i roto i Tō’u Basileiā, 42–43.

  4. Brigham Young, i roto James E. Faust, « Go Bring Them in from the Plains », Liahona, Nov. 1997, 7 ; hi’o ato’a LeRoy R. and Ann W. Hafen, Handcarts to Zion: The Story of a Unique Western Migration 1856–1860 (1960), 139.

  5. Lucy Meserve Smith, i roto Jill Mulvay Derr and others, eds., The First Fifty Years of Relief Society: Key Documents in Latter-day Saint Women’s History (2016), 217, 218, spelling and punctuation standardized ; hi’o ato’a E Mau Tamari’i Tamahine i roto i Tō’u Basileiā, 43.

  6. Hi’o « Facts and Figures about Refugees », unhcr.org.uk/about-us/key-facts-and-figures.html.

  7. « 40 Ways to Help Refugees in Your Community », 9 nō setepa 2015, mormonchannel.org.

  8. Rata uira nō roto mai ia Yvette Bugingo, 12 nō māti 2016.

  9. Rosemary M. Wixom, « ’Ite mai i te huru hanahana i roto », Liahona, Nov. 2015, 8. ’Ua parau mai Emily Woodmansee, tei fa’aorahia i te matahiti ra 1856 ’e te pupu pereo’o pūtō a Willie, i te huru hanahana mai teie te huru (e mea ri’i noa tā’u i taui) :

    E tāvini tātou mai te mau melahi ;

    nō te mea e tuahine tātou

    E rave tātou i te ’ohipa marū [huru Mesia]

    nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē [i te i’oa o te Fa’aora]. (« E Mau Tuahine Tātou nō Ziona », Te mau hīmene, n° 193)

  10. Russell M. Nelson, « E reo tāparu i tō’u mau tuahine », Liahona, Nov. 2015, 96, 97.

  11. Mosia 18:9.

  12. Hi’o Mosia 4:27.

  13. Mosia 4:27.

  14. Levitiko 19:34.

  15. Hebera 13:2.

  16. Mataio 25:35–36.

  17. Hi’o Luka 21:1–4.

  18. Luka 10:37.

  19. A’ora’a tei hōro’ahia i te ’ōro’a hunara’a a Rosemary Curtis Neider, tenuare 2015.

  20. Henry B. Eyring, « Te ta’ata aupuru », Liahona, Nov. 2012, 124.

  21. Mareko 14:6.