2010–2019
Ti’a ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia
Eperera 2016


Ti’a ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia

Tē ti’a ra ānei ’outou ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i roto i teie ao e pōiri noa ra, ’ia ha’aparare atu i te Māramarama o te Mesia ?

Tē fāri’i popou nei mātou i te mau hui mana fa’atere rahi tei pi’i-’āpī-hia, te mau Hitu ’Ahuru Area ’e te peresidenira’a rahi ’āpī o te Paraimere. ’E ma tō mātou ’ā’au ato’a, tē ha’amāuruuru nei mātou ia rātou tei ha’amāuruuruhia. ’Ua here mātou ia ’outou tāta’itahi.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, nō ’ite noa nei tātou i te ha’amaita’ira’a rahi ’ia ’āfa’i i te rima i ni’a nō te pāturu i te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau ’e te tahi ato’a mau feiā fa’atere, tei pi’ihia e te Atua nō teie mau mahana nei. ’Aita vau i ha’afaufa’a ’ore a’enei, ’e i rave noa mai terā, te pāturura’a ’e te pe’era’a i te mau tāvini a te Fatu. ’E nō teie mau ’āva’e ri’i noa vau i ni’a i tā’u iho pi’ira’a ’āpī ’ei melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, tē putapū roa nei te ’ā’au i tā ’outou pāturura’a ’e tō ’outou ti’aturira’a. E poiherera’a nō’u tō ’outou hina’aro ’ia ti’a ’e ’ovau nei, ’e teie nau feiā fa’atere rahi.

I muri noa mai i te pāturura’ahia vau i ’ātopa ra, ’ua tonohia vau i Pakistan, ’e i reira ’ua farerei au i te feiā mo’a fa’ahiahia o terā fenua, e feiā pūpū ia rātou . E mea iti te nūmera, e mea rahi rā te vārua. I te ho’ira’a mai au, tē tae mai nei teie parau nā te taea’e Shakeel Arshad, e melo tā’u i farerei i roto i tō’u tere : « Māuruuru e Elder Rasband, nō te haerera’a mai i Pakistan nei. ’Ua hina’aro vau ’ia parau ia ’oe ē… mātou te mau melo o te ’Ēkālesia… tē pāturu nei mātou ia ’oe ’e ’ua here mātou ia ’oe. ’Ua fāna’o rahi ho’i [mātou] i te haerera’a mai ’oe iō mātou nei ’e ’ua fa’aro’o mātou ia ’oe. ’Ua riro te reira mahana ’ei mahana ’auro nō tō’u ’utuāfare i te farereira’a i te hō’ē ’āpōsetolo ».1

E ’ohipa putapū mau ’e te fa’aha’eha’a te farereira’a i te feiā mo’a mai te taea’e Arshad, e mai tāna i parau, ’ua riro ato’a te reira ’ei « mahana ’auro » nō’u.

I te ’āva’e tenuare ra, ’ua ’āmui te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te feiā ’āpī, ’e tō rātou mau feiā fa’atere ’e te mau metua i roto i te ha’apurorora’a Mata ’e Mata nā te ao tā’āto’a nei. ’Ua nā ni’a te ha’apurorora’a i te ’itenati i te mau vāhi e rave rahi i nā fenua 146 ; tē vai ra e mau ’āmuira’a rahi tei haere i te fare pure ’e tē vai ra tei fa’aea ’ona ana’e i te fare nō te māta’ita’i. Hānere ’e hānere tauasini te tā’āto’ara’a tei ’āmui mai.

Hōho’a
Mata ’e Mata ’e Elder Rasband, te tuahine Oscarson ’e te taea’e Owen

I mua i teie naho’a rahi, rautihia e piti feiā ’āpī, ’ua pāhono mātou, ’o Bonnie Oscarson, peresideni rahi nō te Feiā ’Āpī Tamahine, ’o Stephen W. Owen, peresideni rahi nō te Feiā ’Āpī Tamaroa ’e ’o vau nei, i te mau uira’a a te feiā ’āpī.

Hōho’a
Parau tumu 2016 a te feiā ’āpī

Te fā nā mātou, ’o te fa’a’itera’a ïa i te tumu parau 2016 a te feiā ’āpī, « Haere ti’a atu i mua i te ti’a-maite-ra’a i te Mesia », nō roto mai i te 2 Nephi ’o tē tai’o nei : « E teie nei, ’ia haere ti’a atu ’outou i mua i te ti’a-maite-ra’a i te Mesia, ma te tia’i pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a. E tēnāna, ’ia haere ti’a ’outou i mua ma te ’oa’oa i te ’ite i te parau a te Mesia, ma te tāpe’a ho’i ē tae noa atu i te hope’a ra, inaha, tē nā ’ō mai ra te Metua, E ora mure ’ore tō ’outou i reira ra ».2

Nā roto i te tai’ora’a i te mau uira’a e rave rahi hānere a te feiā ’āpī, e aha tā mātou i ha’api’i mai ? ’Ua ha’api’i mātou ē, ’ua here te feiā ’āpī i te Fatu, tē pāturu nei rātou i tō rātou feiā fa’atere ’e tē hina’aro nei ho’i rātou i te pāhonora’a i tā rātou mau uira’a ! E tāpa’o te mau uira’a nō te hina’aro rahi atu ā ’ia ha’api’i, nō te ’apo fa’ahou mai i ni’a i te mau parau mau o te ’itera’a pāpū ’e nō te fa’aineine maita’i a’e ’ia « haere ti’a atu i mua ma te ti’a-maite-ra’a i te Mesia ».

’Ua ha’amata te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a nā roto i te hō’ē taure’are’a, ’o Iosepha Semita, tei ani i te hō’ē uira’a. E rave rahi ha’api’ira’a a te Fa’aora i roto i Tāna tāvinira’a tei ha’amata nā ni’a i te hō’ē uira’a. ’A ha’amana’o na i Tāna uira’a ia Petero : « ’O vai rā vau nei i tā ’outou na paraura’a ? »3 Pāhono ihora Petero : « ’O te Mesia ’oe, te Tamaiti a te Atua ora ra ».4 Tītauhia ia tātou ’ia tauturu te tahi i te tahi ’ia ’ite mai i te mau pāhonora’a a te Metua i te Ao ra nā roto i te arata’ira’a a te Vārua.

I roto i te ha’apurorora’a, ’ua parau vau i te feiā ’āpī :

« ’Aita te feiā fa’atere o teie nei ’Ēkālesia i ta’a ’ore i tō ’outou mau fifi, mau māna’ona’ora’a ’e mau tāmatara’a.

« E tamari’i tā mātou. E mo’otua ato’a. Pinepine mātou i te farerei i te feiā ’āpī nā te ao tā’āto’a nei. ’E tē pure nei mātou nō ’outou, tē paraparau nei mātou nō ’outou i roto i te mau vāhi mo’a roa a’e, ’e ’ua here mātou ia ’outou ».5

Tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i te tahi o te mau pāhonora’a e rave rahi roa ino tā mātou i fāri’i i taua ’āru’i ra.

Nā Lisa nō Grande Prairie mai, i Alberta, i Canada tei pāpa’i : « ’Fa’ahiahia roa teie ’āru’i Mata ’e Mata. E pūai rahi nō tō’u ’itera’a pāpū ’e tō’u ti’aturira’a i ni’a i te ’evanelia. E ha’amaita’ira’a rahi nō tātou tē vai ra te feiā fa’atere fa’auru tei pi’ihia nō te tāvini i ni’a i te mau ti’ara’a rau ’e te ta’a ’ē ».6

Nā Liz nō Pleasant Grove, i Utah, tei pāpa’i i mua ri’i mai : « ’Ua māuruuru roa vau i tō’u nei fa’aro’o ’e te rāve’a nō te pāturu i te hō’ē peropheta nā te Atua, nā reira ato’a te mau tāne ’e te mau vahine e tāvini ra nā muri iāna ».7

’Ua pāturu tātou i te feiā fa’atere i teie mahana, tei pi’ihia nā roto i te fa’aurura’a a te Atua nō te ha’api’i ’e nō te arata’i ia tātou, nō te fa’aara ia tātou i te mau ataatara’a o te mahana tāta’itahi—mai te ha’apa’o-tu’utu’u-’ore-noa-ra’a i te mahana sābati, te ha’amata’ura’a i ni’a i te ’utuāfare, te ’arora’a i te ti’amāra’a pae fa’aro’o ē tae noa atu te mārōra’a i te heheura’a nō teie mau mahana hope’a nei. Te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē ha’apa’o rā ānei tātou i tā rātou mau a’o ?

E rave rahi taime tātou e hīmene nei i roto i te ’āmuira’a rahi, te purera’a ’ōro’a ’e te Paraimere i teie mau parau « arata’i mai iā’u ».8 E aha te aura’a o teie mau parau nō ’outou ? E aha te puta mai i roto i te mana’o ’a feruri ai ’outou i te reira ? ’Ua putapū ānei ’outou i te fa’aurura’a a te feiā fa’atere parau ti’a, taua mau pipi nā Iesu Mesia ra tei taui i tō ’outou orara’a i te mātāmua ra ’e i teienei fa’ahou ā ’e ’o tē haere nei i te ’ē’a a te Fatu ’e ’outou ? Tei te fare noa paha. Penei a’e tei roto i te ’āmuira’a i tō ’outou vāhi ’e ’aore rā i mua i te terono o te ’āmuira’a rahi. Tē fa’a’ite nei teie mau pipi ia tātou i te ha’amaita’ira’a nō te noa’ara’a te ’itera’a pāpū i te Fatu ra Iesu Mesia, te fa’atere o teie ’Ēkālesia, te fa’atere mau o tō tātou vārua, tei parau fafau ē, « ’Ia ’oa’oa, ’e ’eiaha e mata’u, nō te mea tei pīha’i iho ïa vau, ’o te Fatu, ia ’outou na, ’e e ti’a noa ho’i i pīha’i iho ia ’outou na ».9

Tē ha’amana’o nei au i te fa’ati’ara’a a te peresideni Thomas S. Monson i te tītaura’a a tōna peresideni titi, Paul C. Child, ’ia haere i tōna fare nō te fa’aineinera’a nō te autahu’ara’a a Melehizedeka. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a ta’a ’ē nō teie peresideni Child, inaha ’aita ’oia i ’ite a’e, teie tamaroa i roto i te autahu’ara’a a Aarona tāna e ha’api’i ra, e riro mai ’oia i te hō’ē mahana ’ei peropheta nā te Atua.10

E mau taime ato’a ’ua ha’api’i mai tō tātou peropheta here, te peresideni Monson, iā’u. ’Aita e fē’a’ara’a i roto i tō’u ferurira’a ’e tō’u ’ā’au ē, ’o ’oia te peropheta a te Fatu i ni’a i te fenua nei ; ’ō vau iho nei ho’i te tumu ha’eha’a ’oia i fāri’i ai i te hō’ē heheura’a, ’e ’ua rave ’oia. ’Ua ha’api’i noa ’oia ia tātou e toro i te rima, e pāruru te tahi i te tahi, e fa’aora i te tahi ’e te tahi. Mai tei ha’api’ihia i te pape rā nō Moromona. Te feiā tei « hina’aro… ’ia parauhia i tōna ra mau ta’ata », ’ua hina’aro ato’a ïa ’ia « tauturu te tahi i te tahi i te hōpoi i tā [rātou] mau hōpoi’a », ’ia « ’oto, ’a ’oto ai te feiā ’oto ra » ’e ’ia « ti’a ’ei ’ite o te Atua ».11

Tē ti’a nei au i teie mahana ’ei ’ite nō te Atua te Metua Mure ’Ore ’e nō Tāna Tamaiti Iesu Mesia. ’Ua ’ite au tē ora nei tō tātou Fa’aora ’e ’ua here ’Oia ia tātou, ’e tē fa’atere nei ’Oia i Tāna mau tāvini, ’o ’outou ’e ’o vau nei, ’ia rave-fa’aoti-hia Tāna mau ’ōpuara’a mana hope i ni’a i te fenua nei.12

’Ia haere ti’a atu tātou i mua ma te mā’iti ’ia pe’e i te mau parau a’o ’e te mau fa’aarara’a a tō tātou feiā fa’atere, tē mā’iti ra ïa tātou ’ia pe’e i te Fatu ’a haere noa atu ai te ao i tōna ’āvei’a ’ē. Tē mā’iti nei tātou ’ia mau te rima i ni’a i te ’auri, ’ia riro ’ei feia mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’ia rave i te ’ohipa a te Fatu ’e ’ia ’ī « i te ’oa’oa rahi roa ».13

Pāpū maita’i te uira’a rahi i teie mahana : tē ti’a ra ānei ’outou ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i roto i teie ao e pōiri noa ra, ’ia ha’aparare atu i te Māramarama o te Mesia ?

E mea faufa’a roa ’e te rahi ho’i te aura’a ’e te feiā fa’atere. Noa atu te fāito matahiti o te feiā fa’atere, te piri ’e te ātea, ’e ’aore rā te taime ’a taui ai rātou i tō tātou orara’a, tē fa’a’ānapanapa nei tā rātou fa’aurura’a i te mau parau a te rohi pehe marite Edwin Markham, tei nā ’ō ē :

E hope’ara’a e fa’ariro ia tātou ’ei taea’e :

[’Aore ta’ata] e haere tōna tere ’ōna ana’e :

Te mau mea ato’a e fa’atae tātou i roto i te orara’a o vetahi ’ē

E ho’i mai ïa i roto i tō tātou nei.14

’Ua fa’atae mai Shakeel Arshad i Pakistan i tōna pāturu ’iā’u, tōna taea’e ’e tōna hoa. Mai ia ’outou ato’a e rave rahi. ’Ia toro tātou i te rima nō te fa’ati’a i te tahi ’e te tahi, tē fa’a’ite nei tātou i teie mau parau mana rahi : « [’Aore ta’ata] e haere tōna tere ’ōna ana’e ».

Hau atu, hina’arohia tō tātou Fa’aora ’e tō tātou Fatu, ’o Iesu Mesia. Te hō’ē ’ā’amu i roto i te pāpa’ira’a mo’a tei ha’aputapū noa i tō’u vārua, ’o te haerera’a ïa Iesu Mesia i ni’a i te pape i Tāna ra mau pipi tē fano ra i ni’a i te roto nō Galilea. E mau feiā fa’atere teie tei pi’i-’āpī-hia mai ia tātou e rave rahi i ni’a i teie mahana. Tei roto teie ’ā’amu i te Mataio :

« Tei ropū atu ra te pahi i taua roto ra i reira, i te tīria-haere-ra’a-hia e te mātā’are, tē nā mua mai ra ho’i te mata’i.

« ’E tae a’era i te maha o te arara’a o te ru’i ra, haere atu ra Iesu ia rātou ra i nā ni’a i te ’are.

« ’E ’ite mai ra te mau pipi iāna i te haere-noa-ra’a atu nā ni’a i te ’are, huehue atu ra rātou… ’e ’ua ’auē ihora i te mata’u.

« Ua parau atu ra rā Iesu ia rātou i reira ra, nā ’ō atu ra, ’A fa’aitoito, ’o vau, ’eiaha e mata’u ».15

Fa’aro’o a’era Petero i te pi’ira’a fa’aitoito a te Fatu.

« ’Ua parau mai ra Petero iāna, nā ’ō mai ra, E te Fatu, ’o ’oe ra, e parau mai iā’u ’ia haere atu vau ’ia ’oe na nā ni’a i te ’are.

« ’Ua parau atu ra Iesu, ’A haere mai ».16

E mea itoito. E ta’ata rava’ai Petero, ’e ’ua mātau ’oia i te mau fifi e nehenehe e noa’a mai i ni’a i te miti. ’Ātīrā noa atu, ’ua fafau ’oia e pe’e ia Iesu—i te pō ’e te ao, i ni’a i te pahi ’e i ni’a i te fenua marō.

E nehenehe roa tā’u e hi’o mana’o ia Petero i te ’ōu’ara’a nā ni’a i te pahi, ’aita i tāpitihia te anira’a, ’o raro ihora ’oia i ni’a i te pape. Tē parau nei ho’i te ’īrava, « haere ti’a atu ra ia Iesu ra nā ni’a i te ’are ».17 ’A pūai noa mai ai te mata’i i te tā’iri, ’e ’a po’opo’o noa ai te mau ’are i raro a’e i tōna ’āvae, ’ua mata’u Petero ’e « tē pāremo ra i raro ’ua pi’i atu ra, E te Fatu, ’ia ora vau.

« ’Ua fa’atoro mai ra Iesu i tāna rima i reira ra, haru mai ra iāna ».18

’Auē ïa ha’api’ira’a rahi. Tei reira te Fatu nōna ’e tei reira ato’a ’Oia nō ’outou ’e nō’u nei. ’Ua toro ’Oia i Tōna rima nō te huti mai ia Petero Iāna i te vāhi pāruru.

E rave rahi roa taime tō’u tītaura’a i te Fa’aora ’e Tōna rima fa’aora. ’Ua hina’aro vau Iāna i teienei, rahi atu ā i te mātāmua ra, mai ia ’outou tāta’itahi ato’a. I te tahi taime ’ua ti’aturi rahi au i te ’ōu’ara’a i raro i te pahi, ’ia au i teie hōho’a, i roto i te mau vāhi mātau ’ore nō te ’ite ē, e’ita e haere iā’u noa iho.

Mai tā tātou i paraparau i te ’āru’i Mata ’e Mata, pinepine te Fatu i te toro i te rima ia tātou nā roto i tō tātou ’utuāfare ’e te feiā fa’atere, ma te ani ia tātou ’ia haere Iāna—mai Tāna ato’a i toro i te rima nō te fa’aora ia Petero.

E riro ato’a ’outou i te fāna’o i te taime e rave rahi nō te pāhono i te mau anira’a pinepine ’ia « haere mai i te Mesia ».19 E ’ere ānei ho’i te tumu nō teie orara’a tāhuti nei ? E riro paha te pi’ira’a ē, ’ia haere mai e fa’aora i te tahi melo ’utuāfare ; e haere e tāvini i te misiōni ; e ho’i mai i te purera’a ; e haere i te hiero mo’a ; ’e mai tei fa’aro’ohia i te feiā ’āpī fa’ahiahia i te paraura’a i te ’āru’i Mata ’e Mata, e haere mai e pāhono i ta’u uira’a. I te taime ti’a, e fa’aro’o tātou tāta’itahi i te pi’ira’a, « e ho’i mai i te fare ».

Tē pure nei au ’ia toro atu tātou i te rima—toro i te rima ’e tāpe’a ato’a mai i te rima o te Fa’aora Tāna e toro pinepine nei nā roto i Tōna feiā fa’atere i pi’ihia e te Atua ’e tō tātou ato’a ’utuāfare—’e ’ia fa’aro’o ho’i i Tāna pi’ira ’ia haere mai.

’Ua ’ite au ē, tē ora nei Iesu Mesia ; ’Ua here au Iāna, ’e ’ua ’ite au ma tō’u ’ā’au ato’a ē, ’ua here ’Oia ia tātou tāta’itahi. ’O ’Oia te hi’ora’a rahi nō tātou ’e te arata’i hanahana nō te mau tamari’i ato’a a tō tātou Metua. ’O tā’u ïa e fa’a’ite pāpū atu nei ma te tura, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.