2010–2019
Te mau feiā fa’atere rahi a’e o te mau feiā pe’e rahi a’e ïa
Eperera 2016


Te mau feiā fa’atere rahi a’e o te mau feiā pe’e rahi a’e ïa

Te vai ra te taime, mai te mea ē, te huru pōiri ra te ’ē’a i mua, a pe’e tāmau noa i te Fa’aora. ’ua ’ite ’Oia i te ’ē’a ; o ’Oia te ’ē’a.

I te 12ra’a o tō’u matahiti, ’ua rave atu tō’u metua tāne iā’u nō te haere e a’ua’u i roto i te mau mou’a. ’Ua ti’a maua i ni’a i te hora 3 i te po’ipo’i, fa’aineine i tā maua pua’ahorofenua, e ha’amata ihora i te pa’uma i ni’a i te mou’a ’ī i te tumu rā’au i roto i te pōiri ta’ota’o. Noa atu e mea au nā’u ’ia haere e a’ua’u e tō’u metua tāne, i te reira taime ‘ua huru taiâ ri’i au. ’Aita vau i haere atu ra i ni’a i te reira mau mou’a na mua a’e, ’e ’aita vau e ’ite ra i te ’ē’a---e ’aita roa vau e ’ite ra i te tahi a’e ’ohipa. Te hō’ē noa ’ohipa tā’u e ’ite, o te mori pata na’ina’i tā tō’u metua tāne i rave o te tūrama ri’i i te mau tumu pine i mua ia maua. E aha te tupu mai te mea e he’e tā’u pua’ahorofenua ’e a topa atu ai---te ’ite ra ānei ’oia ē, te haere nei ’oia i hea ? ’Āre’a rā ‘ua tāmāhanahana teie ferurira’a iā’u : « ’ua ite tō’u metua tāne i te vāhi tāna e haere nei. Mai te mea e pe’e au iāna, e maita’i te mau mea ato’a ».

E ’ua tere maita’i te mau mea ato’a. ’Ua hiti mai te mahana, e ’ua tere maita’i roa tā maua mahana to’opiti. A ha’amata ai maua i te ho’i i te fare, ’ua fa’atoro atu ra tō’u metua tāne i te hō’ē tara mou’a hanahana o te ti’a tārava noa ra i rotopū i te tahi atu. « O Windy Ridge tera », tāna ïa i parau mai. « Tei ’ō te vāhi maita’i nō te a’ua’u. » I te reira ihoa taime, ’ua ’ite a’era vau ē, e hina’aro vau i te ho’i mai ’e ’ia pa’uma i ni’a ia Windy Ridge i te hō’ē mahana.

I te mau matahiti i muri mai, ’ua fa’aro’o pinepine au i tō’u metua tāne i te ’āparaura’a nō ni’a ia Windy Ridge, are’a rā ’aita roa maua i ho’i atu---tae noa atu i te hō’ē mahana, e 20 matahiti i muri mai, ’ua tāniuniu vau i tō’u metua tāne ma te parau ē, « e haere ana’e i Windy ». E ’ua fa’aineine fa’ahou ā maua i tā maua mau pua’ahorofenua e ’ua ha’amata i te pa’uma i ni’a i te mou’a. E ta’ata fa’ahoro pua’ahorofenua ’aravihi au i teie nei i roto i te 30ra’a o tō’u matahiti, e noa atu rā, ma te maere ’ua huru taiā fa’ahou ri’i au mai tā’u i ’ite i te 12ra’a o tō’u matahiti. Tera rā, ’ua ’ite tō’u metua tāne i te ’ē’a, ’e ’ua ’āpe’e noa vau iāna.

I te hope’ara’a ’ua tae ihoa maua i ni’a ia Windy. ’Ua hope te nehenehe ’ia hi’o mai na reira, ’e te mea o tei tae mai i roto iā’u, o te hina’arora’a ïa e ho’i fa’ahou mai---’eiaha nō’u i te reira taime, nō tā’u rā vāhine fa’aipoipo ’e tā’u mau tamari’i. ’Ua hina’aro vau ’ia tāmata ato’a rātou mai tā’u i tāmata.

I te roara’a o te mau matahiti, ’ua rau te mau taime tō’u arata’ira’a i tā’u mau tamari’i tamaroa e te tahi atu mau feiā ’āpī tamaroa i te tupuai mou’a, mai tā tō’u metua tāne i arata’i iā’u. ’Ua hōro’a mai teie mau huru orara’a i te mana’o ’ia feruri hōhonu e aha te aura’a o te parau arata’i---’e, e aha te aura’a nō te parau rā, pe’e.

Iesu Mesia, te fa’atere rahi a’e ’e te ta’ata pe’e rahi a’e

Mai te mea e ani au ia ’outou, « o vai te ta’ata fa’atere rahi roa a’e o tei ora na ? »---e aha tā ’outou e pāhono ? Te pāhonora’a, ma te fēa’a ’ore, o Iesu Mesia ïa. ’Ua hōro’a ’oia i te hi’ora’a maita’i roa a’e o te hō’ē ta’ata fa’atere.

Are’a rā mai te mea e ani atu vau ia ’outou, « o vai te ta’ata ’āpe’e rahi roa a’e o tei ora na ? » E ’ere ānei e, o Iesu Mesia ā te pāhonora’a ? O ’Oia te ta’ata fa’atere rahi roa a’e nō te mea o Oia te ta’ata pe’e rahi roa a’e---E pe’e ’Oia i Tōna Metua Tāne ma te maita’i hope, i roto i te mau mea ato’a.

Te ha’api’i nei te ao nei ē, ’e feiā pūai te mau feiā fa’atere ; te ha’api’i nei te Fatu ē, e tītauhia ia rātou ’ia marū. E fāri’i te mau feiā fa’atere nō te ao nei i te mana ’e te fa’aurura’a na roto i tā rātou taleni, tō rātou ’ite ’e tā rātou faufa’a. E fāri’i te mau feiā fa’atere o te Mesia i te mana ’e te fa’aurura’a « na roto i te tāparura’a, na roto i te fa’aoroma’i-noa-ra’a, na roto i te marū ’e te ha’eha’a, ’e na roto ho’i i te here mau ra ».1

I roto i te hi’ora’a a te Atua, i riro noa te mau feiā fa’atere rahi roa a’e ’ei mau feiā pe’e rahi roa a’e.

E hōro’a atu vau na hōho’a to’opiti o tā’u i fa’aohipa e ’ere i te mea maoro a’e nei e te mau feiā ’āpī o te ’Ēkālesia o tei ha’api’i mai iā’u nō ni’a i te fa’aterera’a ’e i te pe’era’a.

E mau ta’ata fa’atere tātou pā’āto’a

E ’ere i te mea maoro roa, ’ua haere atu maua tō’u hoa fa’aipoipo i te hō’ē purera’a ’ōro’a i te ateā o tō maua nei fare. Na mua noa i te ha’amatara’a o te purera’a, ’ua ha’afātata mai te hō’ē feiā ’āpī ma te ani e hina’aro ānei au e tauturu i te ’ōperera’a i te ’ōro’a, pāhono atu ra vau, « e ’oa’oa vau ia na reira ».

’Ua pārahi atu ra vau i piha’i iho i te tahi mau diakono e ’ua ani atu ra vau i te diakono i piha’i iho iā’u, « e aha tā’u ’ohipa ? » Fa’a’ite mai ra e ha’amata vau i te hōro’a i te ’ōro’a na muri i te fare pure i te tuha’a rōpu, ’e e haere atu ōna i te tahi pae, e maua to’opiti, ’e e ’ōpere atu ïa ma te haere i mua.

Parau atu ra vau ē, « ’aita vau i rave i te reira e mea maoro i teie nei ».

Pāhono mai ra ’oia, « ’aita e fifi. E ti’a ia ’oe ’ia rave i te reira. ’Ua ’ite ato’a vau i te reira huru i tō’u ha’amatara’a ».

I muri mai, ’ua hōro’a mai te diakona ’āpī roa a’e o te pupu diakona, o tei fa’atōro’ahia i te tahi noa tau hepetoma i ma’iri iho nei, i te hō’ē a’ora’a i te purera’a ’ōro’a. I te hopera’a o te purera’a, ’ua ha’aputuputu mai te toe’a o te mau diakono i pihai iho iāna nō te fa’a’ite i tō rātou fa’ahiahia i teie nei hoa mero nō teie pupu.

A haere ai au e farerei ia rātou i te reira mahana, ’ua ha’apii mai au ē, e haere te tā’āto’ara’a o te mau pupu ’autahu’ara’a a Aarona o te paroisa i te hepetoma tāta’itahi e farerei i te tahi mau feiā ’āpī ma te ani manihini ia rātou ’ia haere mai i roto i tā rātou pupu.

E mau ta’ata fa’atere rahi ana’e teie mau feiā ’āpī. E mea pāpū maita’i ē, te pāturuhia nei rātou e te tahi mau ti’a nō te ’Autahu’ara’a a Melehizedeka, te mau metua, ’e te tahi atu mau melo o te ha’api’i atu ia rātou i tā rātou mau ti’a’aura’a. E mea au na te feiā pa’ari aupuru ’ia hi’o i teie mau feiā ’āpī tamaroa ’eiaha noa i tō rātou huru i teie nei, i tō rātou ra huru ananahi. ’Ia ’āparau ana’e rātou nō ni’a i teie feiā ‘āpī, ’aita rātou e tūtonu nei i ni’a i tō rātou mau paruparu. Maoti rā, te ha’apūai nei rātou i ni’a i tō rātou’ huru maita’i nō te fa’aterera’a o tā rātou e fa’a’ite nei.

E te mau feiā ‘āpī, teie te huru tā te Fatu e ’ite nei ia ’outou. Te ani manihini nei au ia ’outou ’ia hi’o ato’a ia ’outou mai te reira te huru. Te vai ra te tau i roto i tō ’outou orara’a e pi’ihia ’outou ’ia fa’atere. I te tahi atu taime, e tītauhia ia ’outou ’ia pe’e. Are’a rā, tā’u parau poro’i ia ’outou i teie mahana, maori rā, noa atu te huru o tō ’outou pi’ira’a, e ta’ata fa’atere ’outou i te mau taime ato’a, ’e e ta’ata pe’e ’outou i te mau taime ato’a. ’Ua riro te fa’aterera’a ’ei tāpa’o fa’a’ite nō te ti’ara’a pipi---nō te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te Mesia ra, o tā te pipi mau ïa e rave. Mai te mea ē, te tūtava nei ’outou ’ia riro ’ei ta’ata pe’e nō te Mesia, e nehenhe ïa tā ’outou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia pe’e Iāna ’e e nehenehe ’outou e riro mai ’ei ta’ata fa’atere.

E’ita tō ’outou ’aravihi nō te fa’atere e roa’a na roto mai i te hō’ē ta’ata mātauhia, na roto mai i te mau rave’a fa’aitoitora’a, ’e ’aore rā, na roto mai i te tāreni ’ia paraparau i mua i te ta’ata. E roa’a mai rā na roto mai i tā ’outou fafaura’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia. Na roto mai i tō ’outou hia’ai ia riro, ia au i te mau parau a Aberahama, « ’ei ta’ata pe’e mau i te parau-ti’a ».2 Mai te mea e nehenehe tā outou e rave i te reira---noa atu e ’ere ’outou i te mea maita’i roa, te tāmata nei rā ’outou---i muri iho e riro mai ’outou ’ei ta’ata fa’atere.

E fa’aterera’a te tāvinira’a i roto i te autahu’ara’a

I te tahi atu taime, tei Niu Terani au te hāhaere ra i te ’utuāfare o te hō’ē metua vahine ’ōtahi e na tamari’i ‘āpī e toru. E 18 matahiti tō te tamaroa matahiapo ’e ’ua fāri’i i te autahu’ara’a a Melehizedeka i te sābati i ma’iri. ’Ua ani atu vau e ’ua fa’aohipa a’e na ānei ’oia i tōna autahu’ara’a. ’Ua parau mai ’oia ē, « ’aita i pāpū iā’u e aha tōna aura’a ».

’Ua parau atu ra vau iāna ē, ’ua mau ’oia i te mana nō te hōro’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a nō te autahu’ara’a nō te tāmāhanahana ’aore rā nō te fa’aorara’a. Hi’o atu ra vau i tōna metua vahine, o tei ’ere i te ta’ata o tei mau i te autahu’ara’a a Melehisekeda e rave rahi matahiti i pihai iho iāna. Na ’ō atu ra vau ē, « te mana’o nei au ē, e mea fa’ahiahia mai te mea e hōro’a ’oe i te hō’ē ha’amaita’ira’a i tō ’oe māmā ».

’Ua pāhono mai ra oia, « ’aita vau i ’ite nahea ».

Fa’ata’a atu ra vau e ’ia tu’u i tōna pu’e rima i ni’a i te upo’o o tōna metua vahine, a fa’ahiti ai i tōna i’oa, parau atu ē, te hōro’a nei ’oia iāna i te hō’ē ha’amaita’ira’a na roto i te mana o te autahu’ara’a a Melehisedeka, e parau atu ai i tā te Vārua e fa’auru i roto i tōna ferurira’a e tōna ’ā’au, ’e ’ia fa’aoti atu ai na roto i te i’oa o Iesu Mesia.

I te mahana i muri mai, ’ua fāri’i au i te hō’ē rata uira nō ’ō mai iāna ra. Teie te tai’ora’a, te hō’ē tuha’a : « I teie pō, ’ua ha’amaita’i au i tō’u māmā… ’ua fāri’i au i te taiā, te taiā rahi ’e te ’ite ’ore, ’ua pure tāmau noa vau ’ia vai pāpū mai te Vārua i roto iā’u, nō te mea ’aita tā’u e nehenehe e hōro’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a ’aita ’oia. I tō’u ha’amatara’a, ’ua mo’e-roa-hia vau iho iā’u ’e tō’u mau paruparu … [Aita vau i mana’o] e fāri’i i te hō’ē pūai pae vārua ’e te ’oa’oa rahi … I muri iho, ’ua tae mai te pūai vārua nō te here i ni’a iā’u, ’aita vau e nehenehe e tāpe’a i tō’u ’oto, ‘ua ha’apiri au i tō’u māmā a ta’i atu ai mai te ’aiū te huru … E tae noa mai i teie nei a pāpa’i ai au, [te fāri’i] nei au i te Vārua [ma te pūai] ma te hina’aro ’eiaha e rave fa’ahou i te hara … Te here nei au i teie ’evanelia ».3

E ’ere ’anei i te mea fa’auru ia hi’o nahea te hō’ē ta’ata ‘āpī ma te peu ’ore, ma te ite-ore-hia e nehenehe e rave i te mau ’ohipa rahi i roto i te tāvinira’a o te autahu’ara’a, noa atu te ’ite nei ’oia i tōna tū’ara (tōna aravihi ore) ? ’Aita i maoro a’e nei, ’ua ’ite au ē, ’ua fāri’i teie nei peresibutero ‘āpī i tāna pi’ira’a misiōnare, ’e e haere atu ’oia i te pû ha’api’ipi’ira’a misiōnare i teie ava’e i muri nei. Te ti’aturi nei au ē, e arata’i ’oia e rave rahi mau vārua i te Mesia ra nō te mea ’ua ha’api’i ’oia nahea ’ia ’āpe’e i te Mesia i roto i tāna tāvinira’a i te Autahu’ara’a---ma te ha’amata i roto i tōna iho ’utuāfare, i reira tōna hi’ora’a maita’i i te fa’auru-hōhonu-ra’a i tōna teina 14 matahiti.

E te mau taea’e, te ’ite ra ānei tātou ’e ’aore rā, ’aita, te hi’o mai nei te ta’ata ia tātou---te mau melo nō te ’utuāfare, te mau hoa, ’e te feiā ’ē’e ato’a. ’Aita i nava’i o te mau nei i te autahu’ara’a ’ia haere noa i te Mesia ra ; tā tātou hōpoi’a o te « anira’a i te tā’āto’ara’a ’ia haere mai i te Mesia ra ».4 ’Aita e ti’a ia tātou ’ia fāri’i noa i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua nō tātou ana’e ; e mea ti’a ’ia arata’i tātou i te mau ta’ata tā tātou i here i te reira mau ha’amaita’ira’a---’e, ’ei pipi na Iesu Mesia, tītauhia ia tātou ’ia here i te mau ta’ata ato’a. Te fa’auera’a a te Fa’aora ia Petero, ’ei fa’auera’a ato’a nō tātou : « e ’ia fa’afāriuhia mai ’oe ra, a fa’aitoito i tō mau taea’e ».5

A pe’e i te ta’ata nō Galilea

Te vai ra te tahi mau taime e mea huru fifi te ’ē’a, ’eiaha rā e fa’aea i te pe’e i te Fa’aora. ’Ua ’ite ’oia i te ’ē’a ; te parau mau, o Oia te ’ē’a.6 Rahi atu te pāpū tō ’outou haerera’a i te Mesia, rahi ato’a atu te hōhonu o tō ’outou hina’aro ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te mau ’ohipa tā ’outou i ora mai. Te tahi atu parau nō teie mana’o o te aroha ïa, « o tāna i hō mai i te ta’ata ato’a e pe’e mau i tāna tamaiti ia Iesu Mesia ».7 I reira ’outou e ’ite ai ē, i roto i te ’ohipa tāta’itahi nō te pe’e i te Mesia, te arata’i ato’a ra ïa ’outou ia vetahi ’ē Iāna ra, inaha, mai tā te peresideni Thomas S. Monson i parau, « a pe’e ai tātou i te Ta’ata nō Galilea---oia ho’i te Fatu o Iesu Mesia---e ’itehia tō tātou iho fa’aurura’a nō te maita’i, noa atu te vāhi e vai ai tātou, noa atu tō tātou mau pi’ira’a ».8

Te fa’a’ite pāpū nei au ē, teie te ’Ēkālesia mau a te Mesia. Te arata’ihia nei tātou ’e te hō’ē peropheta a te Atua, peresideni Monson---hō’ē arata’i rahi o te riro ato’a ’ei ’āpe’e mau nō te Fa’aora. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.