2010–2019
Te mana nō te huru Atua
Eperera 2016


Te mana nō te huru Atua

Te hiero tāta’itahi e fare mo’a nō te Atua, ’e i reira tātou tāta’itahi e ha’api’i ai ’e e ’ite ai i te mau mana nō te huru atuara’a.

Tau ’āva’e noa hou te pohera’a te peropheta Iosepha Semita, ’ua fārerei ’oia i te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo nō te ’āparau nō ni’a i te mau hina’aro rahi roa a’e tā te ’Ēkālesia e fa’aruru ra i taua tau fifi ra. ’Ua parau ’oia ia rātou, « Tē hia’ai nei [tātou] i te hiero hau atu i te tahi atu mea ».1 ’Oia mau, i teie mahana i roto i teie mau tau fifi, tē hina’aro nei tātou tāta’itahi ’e tō tātou mau ’utuāfare i te hiero hau atu i te tahi ’ē atu mea.

I roto i te hō’ē ha’amo’ara’a hiero ’aita i maoro a’enei, ’ua fa’ahiahia vau i te tā’āto’ara’a o te ’ohipa tei tupu. ’Ua au vau i te ’ōpani ’īriti, te fāri’ira’a e rave rahi mau rātere tei haere mai e hi’o i te hiero ; te fa’a’oa’oara’a nō te peu tumu ’e te ’ana’anatae ’e te ’oa’oa o te feiā ’āpī ; tei pe’ehia ’e te mau purera’a ha’amo’ara’a fa’ahiahia. E mea maita’i te Vārua. E rave rahi mau ta’ata tei ha’amaita’ihia. I te po’ipo’i a’e, ’ua tomo atu vau e ta’u vāhine fa’aipoipo i roto i te vāhi bāpetizora’a nō te rave i te mau bāpetizora’a nō tō maua iho mau tupuna. ’A ’āfa’i ai au i ni’a i tō’u rima nō te ha’amata i te ’ōro’a, ’ua fātata vau i te rurutainahia e te mana o te Vārua. ’Ua ’ite pāpū fa’ahou vau ē te mana mau nō te hiero tei roto ïa i te mau ’ōro’a.

Mai tā te Fatu i heheu mai, e ’itehia te ’īra’a o te Autahu’ara’a a Melehizedeka i roto i te hiero ’e te mau ’ōro’a i reira, « Nō te mea tei roto i te reira te ha’ap’aora’a i te mau tāviri nō te autahu’ara’a, ’ia ti’a ia « ’outou ’ia fāri’i i te tura ’e te hanahana ».2 « Nō reira, i roto i te mau ’ōro’a nō te reira, te mana nō te huru Atua e fa’a’itehia mai ai ».3 Nā ’outou ’e tō ’outou ’utuāfare teie fafaura’a.

Tā tātou hōpoi’a ’o te « fāri’ira’a » ïa i te mea tā tō tātou Metua e pūpū mai.4 « Nō te mea ’o ’oia ’o te fāri’i mai ra e hōro’ahia ïa ’ia rahi atu ā, ’oia ïa te mana ».5 Te mana nō te fāri’i i te tā’āto’ara’a o te mea Tāna e nehenehe e hōro’a mai ia tātou—i teienei ē a muri noa atu ;6 te mana ’ia riro ’ei mau tamaroa ’e ’ei mau tamahine nā te Atua,7 ’ia ’ite i « te mau mana nō te ra’i ra »8, te mana nō te parau i Tōna ra i’oa,9 ’e te fāri’ira’a i te « mana nō [Tōna] Vārua ».10 E noa’a teie mau mana ia tātou tāta’itahi nā roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te hiero.

’Ua ’ite Nephi i tō tātou tau i roto i tāna ’ōrama rahi : « ’E ’ua hi’o ho’i au, ’o Nephi, i te mana o te Arenio a te Atua i te poura’a mai i ni’a iho i te feiā mo’a o te ’Ēkālesia a te Arenio ra, ’e i ni’a iho ho’i i te feiā i mā’itihia e te Fatu ra, ’o tei purara i te mau fenua o te ao ato’a nei ; ’o te parau-ti’a ’e te mana o te Atua i te hanahana rahi ra, ’o tā rātou ïa mauha’a ».11

’Ua fāri’i iho nei au i te ha’amaita’ira’a i te ti’a atu i roto i te hō’ē ’ōpani ’īriti o te hiero ’e te peresideni Russell M. Nelson ’e tōna ’utuāfare a ha’aputuputu ai ’oia ia rātou ma te fa’a’ati i te fata nō te tā’atira’a ’e ’a fa’a’ite ai ’oia ia rātou ē te mau mea ato’a tā tātou e rave i roto i te ’Ēkālesia—te mau purera’a ato’a, te mau fa’a’oa’oara’a ato’a, te mau ha’api’ira’a, ’e te tāvinira’a—nō te fa’aineine ïa ia tātou tāta’itahi ’ia haere i te hiero ’e ’ia tūturi i te fata nō te fāri’i i te tā’āto’ara’a o te mau ha’amaita’ira’a a te Metua tei fafauhia mai nō te ora mure ’ore.12

’A ’ite ai tātou i te mau ha’amaita’ira’a o te hiero i roto i tō tātou iho mau orara’a, e fāriu ïa tō tātou mau ’ā’au i tō tātou mau ’utuāfare, nō tei ora ’e tei pohe.

’Ua ’ite iho nei au i te hō’ē ’utuāfare e toru u’i i te ravera’a i te mau bāpetizora’a nō tō rātou mau tupuna. ’Ua rave ato’a te māmā rū’au i te ’ōro’a bāpetizora’a noa atu ’ua taiā ri’i ’oia i te haerera’a i raro i te pape. ’A ti’a mai ai ’oia mai raro mai i te pape ’e ’a tauahi ai ’oia i tāna tāne fa’aipoipo, ’ua ta’i ’oia nō te ’oa’oa. I muri iho ’ua bāpetizo te pāpā rū’au ’e te metua tāne i te tahi ’e te tahi ’e te mau mo’otua e rave rahi. E aha atu ïa te ’oa’oa rahi a’e e nehenehe tā te hō’ē ’utuāfare e ’ite ’āmui ? Tē vai nei i roto i te hiero tāta’itahi te hō’ē taime nō te ’utuāfare ’ia nehenehe ’ia ’outou ’ei ’utuāfare ’ia tāpa’o i te taime nō te fa’a’ohipa i te vāhi bāpetizora’a.

Nā mua noa’e i tōna pohera’a, ’ua fāri’i te peresideni Joseph F. Smith i te ’ōrama nō te fa’aorara’a i te feiā i pohe. ’Ua ha’api’i ’oia ’e tē ti’aturi rahi nei te feiā i roto i te ao vārua i ni’a i te mau ’ōro’a tā tātou e fāri’i nō rātou. Tē parau nei te pāpa’ira’a mo’a, « Te feiā pohe ’o te tātarahapa e fa’aorahia ïa, nā roto i te ha’apaora’a i te mau ’ōro’a nō te fare o te Atua ».13 E fāri’i tātou i te mau ’ōro’a nō rātou, e hōpoi’a rā nā rātou nō te fafaura’a tāta’itahi tei tū’atihia i te ’ōro’a tāta’itahi. ’Oia mau, e mea rairai te pāruru nō tātou ’e e matara roa te reira nō rātou i roto i te hiero.

E aha ïa tā tātou hōpoi’a tāta’itahi i roto i teie ’ohipa, ’ei mau mono ’e ’ei feiā rave ’ohipa ? ’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita i te Feiā Mo’a i te matahiti 1840 e « fa’ahepo-’ū’ana-hia, ’e e tītauhia te mau rāve’a—’e ’a rūhia ai te ’ohipa [nō te patura’a i te hiero] nā roto i te parau-ti’a, ’ua tītauhia i te Feiā Mo’a ’ia feruri i te faufa’a rahi nō teie mau mea, i roto i tō rātou mau ferurira’a… ’e ’ia rave i taua mau ta’ahira’a ra e tītauhia nō te fa’a’ohipa ia rātou ; ’e ’ia mau te mauha’a ma te itoito, te mana’o pāpū ’ia rave i te mau mea ato’a e nehenehe ia rātou ’ia rave, e ’ia ’ana’anatae rātou mai te mea ra ē tei ni’a te tā’āto’ara’a o te ’ohipa ia rātou ana’e ra ».14

Tē tai’o nei tātou i roto i te buka nō te Apokalupo :

« ’O vai teie nei feiā e ’ahu i te ’ahu teatea nei ? e mai hea mai ā rātou ?

« … ’O te feiā i haere mai mai roto mai i te ’ati rahi ra, ’e ’ua hōroi i tō rātou ’ahu, ’e ’ua teatea, i te toto o te Arenio ra.

« I pārahi ai rātou i mua i te terono o te Atua ra, ’e i ha’amori ai rātou iāna i te ru’i ’e te ao i roto i tōna ra hiero ; ’e nā tei pārahi i ni’a iho i te terono ra e pārahi i roto ia rātou nei ».15

E’ita ānei e nehenehe ia « ’outou ’ia hi’o i roto i tō » ’outou ferurira’a i te feiā e tāvini nei i roto i te hiero i teie mahana ?

’Ua hau atu i te 120 000 feiā rave ’ohipa nō te ’ōro’a i roto i nā 150 hiero e tere nei nā te ao nei. Tē vai noa ra ā te rāve’a nō te mau ta’ata e rave rahi ’ia fāri’i i teie ’ohipa maita’i. I tō te peresideni Gordon B. Hinckley fa’a’itera’a i te parau nō te mau hiero na’ina’i a’e nā te ao nei, ’ua ha’api’i ’oia ē « te feiā rave ’ohipa nō te ’ōro’a e mau ta’ata ïa nō te fenua iho ’o tē tāvini nei i roto i te tahi atu mau ti’ara’a i roto i tā rātou mau pāroisa ’e titi ».16. Te tanora’a mau, e pi’ihia te feiā rave ’ohipa nō te tāvini e piti ē tae atu e toru matahiti, ma te nehenehe i te fa’aroa atu. ’Aita i ’ōpuahia ē ’ia pi’ihia ’outou e fa’aea maoro ïa ’outou mai te au i tō ’outou pūai. E rave rahi feiā rave ’ohipa tei tāvini maoro ’o te ta’ita’i i tō rātou here i te hiero nā muri ia rātou ’ia ha’amauru’uhia rātou nō te fa’ati’a i te tahi atu feiā rave ’ohipa ’āpī ’ia tāvini.

Fātata e 100 matahiti i teienei, ’ua ha’api’i te ’āpōsetolo John A. Widtsoe : « Te hina’arohia nei ē ’ia rahi atu ā te feiā rave ’ohipa nō te ravera’a i [teie] ’ohipa fa’ahiahia… Tē hina’arohia nei ē ’ia rahi atu ā te mau melo ’o te fa’afāriuhia i te ’ohipa hiero, nō te mau fāito matahiti ato’a… ’Ua tae i te taime… i roto i teie terera’a ’āpī nō te hiero, ’ia fa’ahaerehia mai i roto i te tāvinira’a te mau ta’ata ato’a, nō te mau fāito matahiti ato’a… E mea faufa’a te ’ohipa hiero… nō te feiā ’āpī ’e te feiā itoito, e nō te feiā pa’ari ato’a, tei vaiiho i muri ia rātou e rave rahi mau hōpoi’a nō te orara’a nei. E ti’a i te hō’ē taure’are’a tāne ’ia ti’a mai i tōna ti’ara’a i roto i te hiero hau atu i tōna metua tāne ’e tōna pāpā rū’au, tei ha’apāpūhia e te hō’ē orara’a ’ohipa ; e ti’a i te feiā ’āpī tamahine ’o tē tomo ra i roto i te orara’a, ’ia tītau i te vārua, te mana ’e te arata’ira’a e tae mai nā roto i te ravera’a i te mau ’ōro’a nō te hiero ».17

I roto i te mau hiero e rave rahi, tē fāri’i poupou nei te mau peresideni hiero i te mau misiōnare tei pi’i ’e tei fāri’i iho nei i tō rātou ’ōro’a hiero, te feiā ’āpī tāne ’e tamahine, nō te tāvini nō te hō’ē noa taime poto ’ei feiā rave ’ohipa nō te ’ōro’a hou ’a haere atu ai i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare. ’Aita teie feiā ’āpī i ha’amaita’i-noa-hia nō te tāvinira’a, e « fa’arahi rā rātou i te nehenehe ’e te vārua nō te feiā ato’a e tāvini nei i roto i te hiero ».18

’Ua ani au i te feiā ’āpī tāne ’e vāhine e rave rahi tei tāvini ’ei rave ’ohipa nō te mau ’ōro’a nā mua a’e ’e i muri iho i tā rātou misiōni ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau mana’o. ’Ua fa’a’ohipa rātou i te mau parau i muri nei nō te fa’a’ite i tā rātou ’ohipa i roto i te hiero :

I tō’u tāvinira’a i roto i te hiero…

  • ’Ua ’ite au « ē ’ua piri a’e au i tō’u Metua ’e i te Fa’aora » ;

  • ’Ua ’ite au « i te hau ’e te ’oa’oa mau » ;

  • ’Ua mana’o vau ē « tei te fare au » ;

  • ’Ua fāri’i au « i te mo’ara’a, te mana ’e te pūai » ;

  • ’Ua ’ite au « i te faufa’a rahi o ta’u mau fafaura’a mo’a » ;

  • « ’Ua riro te hiero ’ei tufa’a nō’u » ;

  • « ’Ua piri atu mātou i te feiā tā mātou i tāvini i roto i te mau ’ōro’a » ;

  • « ’Ua hōro’a mai te reira i te pūai ’ia ha’avī i te mau fa’ahemara’a » ; e

  • « ’Ua taui te hiero i tō’u orara’a ē a muri noa atu ».19

Te tāvinira’a i roto i te hiero ’o te hō’ē ïa ’ohipa faufa’a ’e te pūai nō te ta’ata nō te mau huru fāito matahiti ato’a. Tē vai nei te tahi mau tāne ’e vahine fa’aipoipo-’āpī-hia ’o te tāvini ’āmui nei. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson, « Te tāvinira’a i roto i te hiero… e hō’ē ïa ’ohipa hanahana nō te hō’ē ’utuāfare ».20 ’Ei feiā rave ’ohipa nō te ’ōro’a, ta’a ’ē noa atu i te fāri’ira’a i te mau ’ōro’a nō tō ’outou mau tupuna, e nehenehe ato’a ïa ia ’outou ’ia fa’atere i te mau ’ōro’a nō rātou.

Mai tā te peresideni Wilford Woodruff i parau :

« E aha atu ïa pi’ira’a rahi a’e e nehenehe i te hō’ē tāne [’aore rā te hō’ē vāhine] ’ia fāri’i i ni’a i te fenua nei maori rā te maura’a i roto i tōna na rima te pūai ’e te mana nō te haere i mua nō te fa’atere i te mau ’ōro’a nō te fa’aorara’a ? …

E riro ’outou ’ei mauha’a i roto i te rima o te Atua i roto i te fa’aorara’a i taua vārua ra. ’Aore e mea i hōro’ahia i te mau tamari’i a te ta’ata nei tei ’aifāito i te reira ’ohipa ».21

’Ua parau ato’a ’oia :

« E hōro’ahia ia rātou te muhumuhu marū a te Vārua Mo’a, ’e e ’āmuihia mai ho’i i terā taime ’e terā taime, te mau tao’a rahi o te Ra’i ra, ’e te autahira’a o te mau melahi ».22

« E ho’onahia te mau matahiti ’o tā’u ’e ’o tā ’outou e fa’atusia ’a ora ai tātou i roto i te tāhuti nei ».23

’Ua fa’aha’amana’o iho nei te peresideni Thomas S. Monson ia tātou ē « e mea faufa’a rahi te mau ha’amaita’ira’a o te hiero ».24 « ’Aita e tusia rahi atu ».25

’A haere mai i te hiero. ’A haere pinepine mai. ’A haere mai ’e tō ’outou ’utuāfare. ’A haere mai, ’e ’a tauturu ia vetahi ’ē ’ia haere ato’a mai.

« ’O vai teie nei feiā e ’ahu i te ’ahu teatea nei ? » Tō’u mau taea’e ’e mau tuahine, ’o ’outouïa—’O ’outou tei fāri’i i te mau ’ōro’a nō te hiero, tei tāpe’a i tā ’outou mau fafaura’a ē tae noa atu nā roto i te fa’atusiara’a ; ’o ’outou ’o tē tauturu nei i tō ’outou mau ’utuāfare ’ia ’imi i te mau ha’amaita’ira’a nō te tāvinira’a i roto i te hiero ’e ’o tei tauturu ia vetahi ’ē nā nia i tō ’outou ’ē’a. Māuruuru nō tā ’outou tāvinira’a. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē te hiero tāta’itahi e fare mo’a ïa nō te Atua ’e i reira tātou tāta’itahi e ha’api’i ai ’e e ’ite ai i te mau mana nō te huru atuara’a, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.