2010–2019
Te vāhi mo’a o te fa’aho’ira’a mai
Eperera 2016


Te vāhi mo’a o te fa’aho’ira’a mai

O Palmyra te tahua o te Fa’aho’ira’a mai, i reira e fa’aro’ohia ai te reo o te Metua i muri a’e fātata e piti mireniuma.

’Ua tāmata te hō’ē hoa rahi roa nō’u, e melo nō te ‘Ēkālesia, e rave rahi matahiti, i te ha’api’i mai iā’u i te ’evanelia o te ‘utuāfare mure ’ore. E tae roa atu i te taime a haere ai au i te ’ōpani ’īriti nō te hiero nō São Paulo i te ava’e atopa 1978, ’e te tomora’a i roto i te hō’ē piha ta’atira’a, i reira te ha’api’ira’a tumu o te ‘utuāfare mure ’ore ’ōra’a mai i roto i tō’u māfatu, e ’ua pure au e rave rahi mahana nō te ’ite ē, e ‘Ēkālesia mau ānei teie.

E ’ere au te ta’ata e ha’apa’ora’a, tera rā, ’ua fa’a’amuhia vau e te mau metua tei ’ite ’e ’ua ’ite au e aha te mea maita’i i roto i te tahi atu mau ha’apa’ora’a. I taua taime rā i roto i tō’u orara’a, ’ua feruri au ē, e mea ti’a ana’e te mau ha’apa’ora’a ato’a i te Atua.

I muri a’e i tō’u haerera’a e māta’ita’i i te hiero i te ’ōpani ’īriti, ’ua ’imi au i te hō’ē pāhonora’a na roro i te pure, ma te fa’aro’o ’e ma te ti’aturi pāpū ē, e pāhono mai te Atua iā’u ē, tei hea Tāna ‘Ēkālesia i ni’a i te fenua nei.

I muri a’e i te hō’ē tauto’ora’a rahi i te pae vārua, ’ua fāri’i a’e ra vau i te hō’ē pāhonora’a māramarama. ’Ua ani-manihini-hia vau ’ia bāpetizohia. ’Ua tupu tō’u bāpetizora’a i te 31 nō atopa 1978, i te pô na mua a’e i te tuha’a purera’a nō te ha’amo’ara’a o te hiero nō São Paulo.

’Ua ’ite a’e ra vau e, ’ua ite te Fatu ’e ’ua ha’ape’ape’a nō’u a pāhono ai ’Oia i tā’u mau pure.

I te po’ipo’i a’e, ’ua haere maua tā’u vahine i São Paulo i te tuha’a purera’a ha’amo’ara’a o te hiero.

Tei reira maua, tera rā ’aita vau i ’ite pāpū atu ra, e nahea ’ia fāri’i poupou i taua ohipa fa’ahiahia ra. I te mahana i muri mai, ’ua haere atu maua i te hō’ē ’āmuira’a retioni.

’Ua ha’amata maua i tō maua tere i roto i te ‘Ēkālesia, e ’ua ’itehia ia maua te mau hoa maita’i tei fāri’i poupou mai ia maua i roto i teie tauira’a o te orara’a.

E mea fa’ahiahia roa te mau piha a te mau melo ’āpī tā mātou i ’āmui atu i roto i te ha’api’ira’a sābati i te mau hepetoma ato’a. Ua fa’a’ī te reira ia maua i te ’ite ’e ’ua fa’atupu i roto ia maua i te hina’aro ia tere ’oi’oi te hepetoma, ia ti’a ho’i ia maua i te sābati ’ia fāri’i hau atu ā i taua mā’a vārua ra.

’Ua tia’i tā’u vahine ’e o vau nei ma te ’āhitahita ’ore nō te tomo atu i roto i te hiero ’ia ta’atihia tō maua ‘utuāfare nō te tau a muri atu. ’Ua tupu te reira hō’ē matahiti ’e e hitu mahana i muri mai tō’u bāpetizora’a, e tei riro ’ei taime fa’ahiahia mau. ’Ua mana’o vau e, mai te huru ra ē, ’ua vāhihia te mau tau a muri atu i mua i te fata i rotopū i te mea i tupu na mua a’e ’e te mau mea i tupu i muri a’e i te ta’atira’a.

A ora ai mai te au i te ture i te pae hiti’a o te rā o te mau Hau Amui nō Marite nō te tahi tau matahiti, ’ua mātau ri’i au i te tahi mau ’oire, ’e te rahira’a o rātou e mau ’oire na’ina’i.

’Ia tai’o ana’e au ’e ’aore rā ’ia fa’aro’o nō ni’a i te mau ’ohipa tei tupu tei arata’i i te ’Ōrama Mātāmua, e fa’ahitihia te parau nō te naho’a ta’ata, e ’aita roa tō te reira e aura’a nō’u.

’Ua ha’amata a’e ra te mau uira’a i te ’ō mai i roto i tō’u ferurira’a. Nō te aha te ‘Ēkālesia i fa’aho’ihia mai ai i te mau Hau Amui nō te Marite ’e ’aita i Beresilia ’e ’aore rā, i Italia, te fenua o tō’u mau tupuna ?

Tei hea teie naho’a ta’ata, tei riro ’ei tumu nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ’e te ’ārepurepura’a o te mau ha’apa’ora’a---o tei tupu i te hō’ē vāhi hau ’e te pe’ape’a ’ore ?

’Ua uiui au i te mau ta’ata e rave rahi nō te reira, ’aita rā hō’ē a’e pāhonora’a. ’Ua tai’o vau i te mau mea ato’a tā’u e nehenehe na roto i te reo pōtītī ’e i muri iho, na roto i te reo peretāne, ’aita rā hō’ē a’e mea i ’itehia iā’u o te tāmarū i tō’u ’ā’au. ’Ua tāmau noa vau i te ’imi.

I te ava’e atopa 1984, ’ua haere au i te ’āmuira’a rahi ’ei tauturu i roto i te hō’ē peresidenira’a titi. I muri iho, ’ua haere au i Palmyra, New York ma te hina’aro pāpū ’ia ’ite i te pāhonora’a.

I tō’u taera’a atu i reira, ’ua tāmata vau ’ia māramarama : Nō te aha te fa’aho’ira’a i tupu ai i teie vāhi, e nō te aha teie ’ārepurepura’a i te pae vārua ? Nō hea mai teie mau ta’ata i fa’ahitihia i roto i te ’ā’amu o Iosepha ? Nō te aha i’ō ?

I taua taime ra, te pāhonora’a tano roa a’e nō’u, nō te mea ïa, te pāruru nei te papa ture niu a te mau Hau ’Āmui nō Marite i te ti’amāra’a.

I taua po’ipo’i ra, ’ua māta’ita’i au i te Fare nō Grandin, i reira te nenei’ira’a mātāmua o te Buka a Moromona. ’Ua haere au i te ’Uru rā’au mo’a, i reira tō’u purera’a ma’a taime roa.

’Aita re’a e ta’ata i ni’a i te mau purumu nō taua ’oire iti ra nō Palmyra. Tei hea te naho’a ta’ata tā Iosepha Semita i fa’ahiti ?

I taua avatea ra, ’ua ’ōpua a’e ra vau e haere i te fare fa’a’apu a Peter Whitmer, ’e i tō’u taera’a i reira, ’ua ’ite atu vau i te hō’ē ta’ata i mua i te ha’amāramarama o te hō’ē fare na’ina’i. E ’itehia te hō’ē ’ana’ana rahi i roto i tōna nā mata. ’Ua aroha atu vau iāna ’e ’ua ha’amata vau i te uiui i taua ā mau uira’a nei.

I muri iho, ’ua ui mai ra ’oia iā’u ē, « e taime ānei tō ’oe ? » Na ’ō atu ra vau ’ē.

’Ua fa’ata’a mai’ra ’oia ē, te Roto nō Erie ’e te Roto nō Ontario, hau ri’i i te pae hiti’a o te rā, te ’Ānāvai nō Hudson, tei roto ana’e te reira i taua tuha’a fenua ra.

I te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1800, ’ua ’ōpua a’e ra rātou e fa’atoro i te hō’ē ’ānāvai terera’a faura’o, o te haere na roto i taua tuha’a fenua ra, i te roara’a hau atu i te 300 maire (480km) nō te tū’ati i te ’Ānāvai nō Hudson. E ohipa rahi mau i taua ’anotau ra, ’e i ni’a ana’e i te ’ohipa a te ta’ata ’e i te pūai o te ’ānimara e nehenehe ai rātou e ti’aturi.

’Ua riro o Palmyra ’ei pū nō te tahi tuha’a o taua patura’a ra. E hina’aro te mau ta’ata patu i te mau ta’ata māramarama, te ta’ata ’aravihi, te mau ‘utuāfare, ’e tō rātou mau hoa. E rave rahi ta’ata tei ha’amata i te haere mai na te mau ’oire tāpiri mai, ’e te mau vāhi ātea atu, mai tō ’Irirane, nō te rave i te ’ohipa i ni’a i te ’ānāvai.

’Ua riro taua taime ra ’ei mea mo’a ’e te pae vārua nō te mea, ’ua ’itehia iā’u te naho’a rahi. ’Ua hōpoi mai rātou i tā rātou peu tumu ’e tō rātou ti’aturira’a. I tō teie ta’ata fa’ahitira’a i tō rātou ti’aturira’a, ’ua māramarama iho ra tō’u ferurira’a, ’e ’ua ’īriti a’e ra te Atua i tō’u nā mata vārua.

I taua taime ra, ’ua ta’a maita’i iā’u e mea nahea te rima o te Atua, tō tātou Metua, i roto i Tōna pa’ari rahi, fa’aineinera’a i roto i Tāna ’ōpuara’a i te hō’ē vāhi nō te hōpoi mai i te tamaiti ra ia Iosepha Semita, a tu’u ai iāna i rōpū i taua ’ārepurepura’a ha’apa’ora’a ra, nō te mea, i reira, i te ’āivi nō Cumora, te hunara’ahia te mau ’api tao’a rahi o te Buka a Moromona.

Teie te tahua o te Fa’aho’ira’a mai, i reira e fa’aro’ohia ai te reo o te Metua i muri a’e fātata e piti mireniuma, i roto i te hō’ē ’ōrama fa’ahiahia, i te paraura’a atu i te tamaiti ra ia Iosepha Semita, a haere ai ’oia i roto i te ’Uru Rā’au Mo’a nō te pure ’e a fa’aro’o ai : « O Tā’u Tamaiti Here teie. A fa’aro’o Iāna ! »1

I reira, ’ite atu ra ’oia e piti na ta’ata, tō raua teatea ’e te hanahana e ’ore roa ïa e ti’a ’ia fa’aauhia i te hō’ē noa atu mea. ’Oia ïa, ’ua fa’a’ite fa’ahou mai te Atua Iāna iho i te ta’ata nei. ’Ua ha’amata iho ra te po’iri i tāpo’i i te fenua nei i te morohi.

’Ua ha’amata te mau parau tohu ’oia ho’i te Fa’aho’ira’a mai i te tupu. « Hi’o atu ra vau i te hō’ē melahi i te ma’uera’a na rōpū i te reva nei : ma te ’evanelia e ti’a i te vaira’a ra ’ei porora’a atu i te feiā e pārahi i te ao nei ra, i te mau fenua ato’a, ’e te mau ’ōpu ato’a, ’e te mau reo ato’a, ’e te mau nuna’a ato’a ».2

I roto tau matahiti ri’i noa, ’ua arata’ihia o Iosepha i te mau pāpā’a parau o te mau parau tohu, te mau fafaura’a, ’e te mau ’ōro’a i vaiihohia mai e te mau peropheta i tahito ra, tā tātou Buka a Moromona here.

E’ita e ti’a i te ‘Ēkālesia a Iesu Mesia ’ia fa’aho’ihia mai ma te ’ore te ’evanelia mure ’ore tei heheuhia i roto i te Buka a Moromona mai te tahi fa’ahou Ite nō Iesu Mesia, ’oia te Tamaiti a te Atua, te Arenio a te Atua, tei rave ’ē i te mau hara a tō te ao nei.

Na ’ō atu ra te Mesia i Tōna mau ta’ata i Ierusalema :

« E mamoe ’ē atu ā ta’u, e ’ere i tō teie nei aua ».3

« O vau te tia’i mamoe maita’i ra, ’ua ’ite au i tā’u iho, ’e ’ua ’itehia vau e rātou ».4

I tō’u fa’aru’era’a i te fare fa’a’apu a Whitmer, ’aita vau i ha’amana’o i te paraura’a atu ē, a pārahi. Tā’u noa e ha’amana’o nei, o te roimata ïa tei tahe noa. Te topa atu ra te mahana i roto i te hō’ē ra’i nehenehe.

I roto i tō’u ’ā’au te hō’ē ’oa’oa rahi ’e te hau tei tāmarû i tō’u vārua. ’Ua ’ī au i te māuruuru rahi.

’Ua ta’a maita’i iā’u i teie nei ē, nō te aha. ’Ua hōro’a fa’ahou mai te Fatu i te ’ite ’e te māramarama iā’u.

I roto i tō’u tere nō te ho’i i te fare, ’ua tāmau noa te mau papa’ira’a mo’a i te ’ō mai i roto i tō’u ferurira’a : te mau fafaura’a i hōro’ahia i te Metua Aberahama, na roto i tōna huā’ai e ha’amaita’ihia ai te mau ‘utuāfare ato’a o te fenua nei.5

E nō te reira, te mau hiero i pātuhia ai, i reira ho’i te mana hanahana e hōro’a-fa’ahou-hia ai i te ta’ata i ni’a i te fenua nei, ’ia ti’a i te mau ‘utuāfare ’ia tahō’ēhia, ’eiaha e tae roa atu e na te pohe e fa’ata’a, nō te tau rā e a muri noa atu.

« E riro ’ia tae i te mau mahana hope’a ra, e fa’ati’ahia te mou’a ra o te fare o Iehova i ni’a i te tupua’i mou’a, e fa’ateiteihia ïa i ni’a a’e i te mau ’āivi ; e ta’iruru ato’a mai te mau ’ētene ato’a ra i reira ».6

Mai te mea e, e uira’a tā ’outou o te fa’aro’o mai nei iā’u i roto i tō ’outou ’ā’au, ’eiaha e fa’aru’e !

Te ani manihini nei au ia ’outou ’ia pe’e i te hi’ora’a o te peropheta Iosepha Semita a tai’o ai ’oia i roto i te Iakobo 1:5: « Te ’ere ra râ te hō’ē o ’outou i te ’ite, e ani ’oia i te Atua ra, o tei hōro’a hua mai i te maita’i i te ta’ata ato’a ra, ma te pāto’i ’ore ; ’e e hōro’ahia mai tāna ».

Te ’ohipa i tupu i Cumora, ’ua riro ’ei tuha’a faufa’a roa nō te Fa’aho’ira’a mai, a fāri’i ai Iosepha Semita i te mau pāpa’a parau tei roto te Buka a Moromona. E tauturu teie buka ia tātou ’ia ha’afātata atu i te Mesia hau atu i te tahi atu buka i ni’a i te fenua nei.7

Te fa’a’ite pāpū atu nei au, na te Fatu i fa’ati’a i te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau nō te arata’i i Tōna bāsileia i teie mau mahana hope’a nei ’e i roto i Tāna fa’anahora’a mure ’ore, ’ua fa’ata’ahia te mau ‘utuāfare ’ia riro ’ei hō’ē e a muri noa atu. Te ha’ape’ape’a nei ’Oia nō Tāna mau tamari’i ’e te pāhono nei i tā tātou mau pure.

Nō Tōna here rahi, ’ua fa’ariro ’Oia Iāna ’ei Tāra’ehara nō tā tātou mau hara, ’e o ’Oia te Fa’aora nō tō te ao nei. Te fa’a’ite papû nei au i te reira i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, amene.