2010–2019
Ti’aturi i te reira Vārua o te fa’aarata’i atu ’ia rave i te ’ohipa maita’i
Eperera 2016


Ti’aturi i te reira Vārua o te fa’aarata’i atu ’ia rave i te ’ohipa maita’i

E ha’afātata atu ā tātou i te Fa’aora mai te mea ē, na roto i te here mau, e tāvini tātou ia vetahi ’ē i Tōna ra i’oa.

Te ’oa’oa nei au ’ia tae mai i rotopū ia ’outou i teie ahiahi ha’amorira’a, ferurira’a ’e te hōro’ara’a. ’Ua pure ’āmui tātou. ’Ua fa’aro’o mai tō tātou Metua here i te ao ra. ’Ua ha’amana’o tātou i tō tātou Fa’aora, te Fatu o Iesu Mesia, a putapū ai tātou i te mau hīmene ’āruera’a Iāna. ’Ua fa’auruhia tātou ’ia rave hau atu nō te tauturu i tō tātou Fatu i roto i Tāna ’ohipa nō te tauturu ’e nō te tāmāhanahana i te mau tamari’i a tō tātou Metua i te ao ra.

’Ua fa’arahihia tō tātou hina’aro ’ia tāvini ia vetahi ’ē na tō tātou ’ā’au māuruuru i te mea tā te Fa’aora i rave nō tātou. Nō reira tō tātou ’ā’au e rahi ai ’ia fa’aro’o ana’e tātou i te mau parau ’ia hīmenehia : « Nō te mea ’ua rahi tei fāri’ihia e au, e hōro’a ato’a vau e ti’a ai ».1 ’Ua fafau mai te ari’i Beniamina i te reira mana’o māuruuru e tae mai, i roto i tāna a’ora’a rahi tei pāpa’ihia i roto i te Buka a Moromona (’a hi’o Mosia 2:17–19).

’Ia tura’i ana’e tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ia tātou ’ia rave i te tītauhia nō te fāri’i i te ’oa’oa o Tāna fa’aorera’a hapa, e tupu te hina’aro i roto ia tātou nō te tāvini ia vetahi ’ē Nōna. Ua ha’apii mai te ari’i Beniamina ē, e’ita te fa’a’orera’a hara e ravehia i roto noa hō’ē taime.

Teie tāna i parau : « E nō teie nei mau mea tā’u i parau iho ia ’outou na, ’oia ho’i ’ia mātara tā ’outou mau hara i tera mahana i tera mahana, ’e ’ia haere ti’a ’outou ma te hapa ’ore i mua i te aro o te Atua ra—i hina’aro ai au ia hōro’a ’outou i tā tā ’outou tao’a na te mau ta’ata veve, o te ta’ata ato’a i tei au i tāna ra faufa’a, i te fa’a’amura’a i tei po’ia, ’e te fa’a’ahura’a i tei tāha’a noa ra, ’e ’ia utuutu i tei ma’ihia, e ’ia poiherehere ia rātou i te pae vārua ’e i te pae tino ho’i, mai te au i tō rātou ra hina’aro » (Mosia 4:26).

’Ua ha’apii ato’a te hoa rahi o Alama, o Amuleka, i te parau mau ē, ’ia rave tāmau noa tātou i roto i tā tātou tāvinira’a Nōna nō te tāpe’a i te fa’a’orera’a hapa : « E teie nei, inaha, e tā’u mau taea’e here ē, te parau atu nei au ia ’outou ē, ’eiaha ’outou e mana’o ē, e nava’i te reira ; ’ia rave noa atu ho’i ’outou i teie nei mau mea, ’ia fa’aru’e ’outou i te ta’ata veve, e tei tāha’a noa, e ’ia ’ore ’outou ’ia utuutu i te feiā ma’i, ’e tei ’atihia ra, ’e ’ia ’ore ’outou ’ia hōro’a i tā tā ’outou tao’a, mai te mea e tao’a tā ’outou, i tei veve ; te parau atu nei au ia ’outou, ’ia ’ore ’outou ’ia rave i taua mau mea nei, inaha, ’ua riro tā ’outou pure ’ei mea ma’ama’a ’e te faufa’a ’ore, ’e ’ua riro ’outou ’ei ta’ata ha’avare, o te huru ta’ata ïa e huna i te fa’aro’o » (Alama 34:28).

’Ua ha’amana’o vau i te mau vahine i roto i tō’u orara’a. E 31 vahine ’e te tamahine i roto i tō maua ’utuāfare, ha’amata na ni’a i tā’u vahine e haere atu ai e tae roa atu i tā maua na hina tamahine ’āpī e toru. Tei ’ō nei i piha’i iho ia tātou te tahi pae o rātou i teie pō. E pae tei raro mai tō rātou matahiti i te 12. Teie paha tā rātou putuputura’a mātāmua i roto i te Fare ’Āmuira’a nei e tō rātou mau tuahine i roto i te ’Ēkālesia a te Fa’aora. E rave rātou tāta’itahi i te mau ha’amana’ora’a ta’a ’ē, ’e e rave ho’i i tāna iho mau tītaura’a na roto i teie ’ohipa e tupu nei i teie pō.

E toru ha’amana’ora’a ’e e toru tītaura’a tā’u e ti’aturi nei ē, e vai noa i roto ia rātou i roto i te orara’a tā’āto’a, e tae roa atu i ’ō mai. Te mau ha’amana’ora’a, e mau mana’o ïa. ’E te mau tītaura’a, e mau ohipa ïa e rave.

Te mana’o faufa’a roa a’e, o te here ïa. ’Ua ’ite a’e nei ’outou i te here o te mau tuahine fa’atere rahi tei paraparau a’e nei. ’E ’ua ’ite ’outou na roto i te Vārua ē, ’ua here rātou ia ’outou ma te ’ore ho’i i mātau ia ’outou, nō te mea, ’ua ’ite rātou i te here o te Metua i te ao ra ’e o te Fa’aora nō ’outou. Nō reira rātou i hina’aro rahi ai e tāvini ia ’outou ’e ’ia ha’afāri’i ia ’outou i te mau ha’amaita’ira’a tā te Atua e hina’aro nei nō ’outou.

’Ua tupu te here i roto ia ’outou nō vetahi ’ē i teie pō—nō te mau hoa, nō te mau hoa ha’apiira’a, nō te mau ta’ata i piha’i iho i tō ’outou fa’aeara’a, e tae roa atu i te hō’ē ta’ata tei ’ō noa mai i roto i tō ’outou orara’a, hō’ē ta’ata ’ē. Taua mana’o nō te here ra, e hōro’a ïa nō ’ō mai i te Atua ra. Te parau nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te reira ē, « te aroha » ’e « te hina’aro mau i te Mesia » (Moroni 7:47). ’Ua tupu taua here ra i roto ia ’outou i teie pō, ’e e nehenehe tā ’outou e fāri’i pinepine i te reira mai te mea ē, e ’imi ’outou.

Te piti o te mana’o tei tupu i roto ia ’outou i teie pō o te fa’aurura’a ïa a te Vārua Maita’i. ’Ua fafau atu te mau tuahine ia ’outou i teie mahana ē, e arata’i te Vārua Maita’i ia ’outou nō te ’ite i te tāvinira’a tā te Fatu e hina’aro ’ia rave ’outou nō vetahi ’ē i Tōna ra i’oa. ’Ua fa’a’ite te Vārua ia ’outou ē, nō ’ō mai i te Fatu ra tā rātou fafaura’a, ’e e parau mau te reira.

Na ’ō maira te Fatu ē : « E i teie nei, ’oia mau, ’oia mau, te parau atu nei au ia ’oe ē, a fa’atae atu i tō ’oe ti’aturira’a i te reira Vārua o te fa’aarata’i atu ’ia rave i te ’ohipa maita’i—’oia ïa, ’ia rave i te parau-ti’a, ’ia haere noa ma te ha’eha’a, ’ia ha’avā mai te parau ti’a ra ; ’e o te reira ho’i tō’u Vārua » (PH&PF 11:12).

’Ua fāri’i paha ’outou i te reira ha’amaita’ira’a i teie pō. ’Ei hi’ora’a, ’ua puta mai i roto i tō ’outou ferurira’a hō’ē i’oa ’e ’aore rā, hō’ē hōho’a mata o te hō’ē ta’ata i roto i te ’ati i te roara’a o teie putuputura’a. E mana’o iti poto roa paha, tera rā, na roto i te mau mea tā ’outou i fa’aro’o i teie pō, e pure ’outou nō ni’a i te reira, ma te ti’aturi ē, e arata’i te Atua ia ’outou nō te rave i te maita’i Tāna e hina’aro nō rātou. ’Ia riro ana’e te reira huru pure ’ei hōho’a i roto i tō ’outou orara’a, e tauihia ’outou e vetahi ’ē nō te mea maita’i a’e.

Te toru o te mana’o ta ’outou i fāri’i i teie pô o to ’outou ïa hina’aro ia vai fatata noa i te Fa’aora. Noa atu te tamahine ’āpī roa a’e i ’ō nei, e fāri’i ato’a ’oia i te parau mau o te ani-manihini-ra’a i roto i te hīmene ra : « ’Haere mai, pe’e mai iā’u’, te na reira mai’ra te Fa’aora. Nō reira, e pe’e tātou i tōna hi’ora’a ».2

Nō reira, na roto i teie mau mana’o, te ’ohipa mātāmua tā ’outou e fafau e rave, o te haerera’a ïa e tāvini ma te ’ite ē, ’aita ’outou e haere o ’outou ana’e iho. ’Ia haere ’outou nō te tāmāhanahana ’e nō te tāvini i te hō’ē ta’ata i te i’oa o te Fa’aora, e fa’aineine ’Oia i te e’a i mua ia ’outou. Teie nei, mai tā te mau misiōnare tei fa’aoti i te misioni e parau mai ia ’outou i teie pō, te aura’a o te reira, e ’ere ïa ē, pau roa te ta’ata i muri mai i te mau ’ōpani ato’a ’ua fa’aineinehia nō te fāri’i ia ’outou ’e ’aore rā, te mau ta’ata ato’a tā ’outou e tāmata i te tāvini, e ha’amāuruuru mai rātou ia ’outou. E haere rā te Fatu na mua ia ’outou nō te fa’aineine i te e’a.

Pinepine te peresideni Thomas S. Monson i te parau mai ē, ’ua ’ite ’oia i te ti’ara’a mau o te fafaura’a a te Fatu : « E o ’oia o te fāri’i mai ia ’outou na, ’ei reira ato’a ïa vau, nō te mea e haere au na mua i tō ’outou mata. E vai ho’i au i tō ’outou pae ’atau ’e i tō ’outou pae ’aui, ’e ’ei roto ho’i tō’u Vārua i tō ’outou mau ’ā’au, e tā’u mau melahi ho’i e ’ati noa a’e ia ’outou na, ’ia ha’amara’a mai ia ’outou i ni’a » (PH&PF 84:88).

Hō’ē o Tāna mau rave’a no te haere na mua i tō ’outou mata, o te fa’aineinera’a ïa i te māfatu o te hō’ē ta’ata Tāna i ani ia ’outou ’ia tāvini. E fa’aineine ato’a ’Oia i tō ’outou māfatu.

E ’ite ato’a ’outou ē, te tu’u nei te Fatu i te mau ta’ata tauturu i piha’i iho ia ’outou, i tō ’outou pae ’atau, tō ’outou pae ’aui, e ’ati a’e ia ’outou. E’ita ’outou e haere o ’outou ana’e nō te tāvini ia vetahi ’ē i Tōna ra i’oa.

’Ua na reira ’Oia nō’u i teie pō. Ua fa’anaho te Fatu e « nahoa rahi i ’ite nei (Hebera 12:1), i roto ānei i te parau ’e i te hīmene, nō te tāhō’ē ’e nō te fa’arahi i te mana o te mea Tāna i hina’aro ia parau vau. Tā’u noa o te ha’apāpūra’a ïa ē, e nehenehe tā’u e fa’aō i tā’u tuha’a i roto i Tāna fa’anahora’a. Te ti’aturi nei ’e te pure nei au ’ia fāri’i ’outou i te māuruuru ’e i te ’oa’oa, a tu’u ai te Fatu ia ’outou e vetahi ’ē nō te tāvini Nōna.

’Ia pinepine ana’e teie ’itera’a i te roa’a ia ’outou, ’e e roa’a mau te reira ia ’outou, e ’ata ’outou i te māuruuru, mai iā’u i na reira, ’ia hīmene ana’e ’outou e, « ’Auē te ’oa’oa ē ».3

E ’ata ato’a ’outou ’ia ha’amana’o ana’e ’outou i teie ’īrava : « E na ’ō a’e te ari’i i te parau ia rātou, na ’ō a’e ra, ’oia mau tā’u e parau atu ia ’outou nei, o ’outou i na reira i te hō’ē taea’e iti ha’iha’i roa i roto i tā’u mau taea’e nei, ’ua na reira mai ïa ’outou iā’u » (Mataio 25:40).

Te piti o te ’ohipa tā ’outou e rave, o te ha’amana’ora’a ïa i te Fatu a haere ai ’outou e tāvini i Tōna ra i’oa. E’ita te Fatu e haere noa na mua i tō tātou mata ’e e tono i te mau melahi nō te tāvini i piha’i iho ia tātou, e ’ite ato’a rā ’Oia i te māhanahana tā tātou e hōro’a ia vetahi ’ē mai te huru ē, ’ua hōro’a tātou Iāna ra.

Te mau tamahine ato’a a te Atua o te fa’aro’o nei ’e o te ti’aturi nei i te mau parau poro’i o teie purera’a, e ui rātou ē, « e aha tā te Fatu e tītau mai iā’u ’ia rave nō te tauturu Iāna ’ia aupuru i tei ’ere ? » E mea ta’a ’ē te huru orara’a o te tuahine tāta’itahi. Hō’ē ā ato’a ïa nā tā’u pupu iti tamahine, hunō’a tamahine, mo’otua tamahine ’e hina tamahine. Nō rātou ’e nō te mau tamahine ato’a a te Metua i te ao ra, te fa’ahiti fa’ahou nei au i te parau a’o pa’ari a te tuahine Linda K. Burton.

’Ua ani atu ’oia ia ’outou ’ia pure ma te fa’aro’o nō te ’ite ē, e aha tā te Fatu e tītau ia ’outou ia rave i roto i te huru o tō ’outou orara’a. E ’ua parau atu ’oia ia ’outou i te fafaura’a o te au māite tā te Fatu Iho i hōro’a i te vahine tei tāhitohitohia nō tōna fa’atāhinura’a i Tōna upo’o i te hinu moni rahi o tei ti’a ’ia ho’ohia nō te tauturu i te feiā veve.

« ’Ua parau atu ra rā Iesu, vaiiho noa atu iāna ; e aha ’outou i ha’ape’ape’a atu ai iāna ? e rave’a maita’i tāna i rave iho iā’u nei.

« E ti’a mau ā ho’i te ta’ata ri’i i roto ia ’outou, e ’ia hina’aro ra e ti’a ïa ia ’outou ’ia hāmani maita’i atu ia rātou : o vau nei rā, e ’ore ïa e mau iō ’outou nei.

« ’Ua rave ho’i ’oia i te vāhi i ti’a iāna : ’ua fa’atāvai ātea noa ’oia i tā’u tino nō tō’u nei tanura’a.

« ’Oia mau tā’u e parau atu ia ’outou nei, te mau vāhi ato’a e parauhia ai teie nei ’evanelia e ’ati noa a’e teie nei ao, e parau-ato’a-hia ïa tā teie nei vahine i rave nei ’ei fa’atura atu iāna » (Marko 14:6–9).

Teie pāpa’ira’a poto e ha’api’ira’a marū ’e te pa’ari nō te mau tuahine ha’apa’o maita’i i roto i te bāsileia o te Fatu i roto i te mau tau ’āehuehu. E pure ’outou nō te ’ite o vai tā te Metua e ani ia ’outou ’ia tāvini nō tō tātou here Iāna ’e nō tō tātou Fa’aora. ’E e’ita ’outou e tia’i ’ia ’ite te mau ta’ata ato’a, mai te hi’ora’a o te vahine i roto i te ’ā’amu o te pāpa’ira’a mo’a a Mareko, ’ia ha’amana’ohia e teie ’ohipa mo’a nō te fa’ahanahana ïa i te Fa’aora o te ao nei, ’eiaha rā tōna (te vahine) i’oa.

Tō’u ti’aturira’a ’ia rave maita’i roa te mau tuahine i roto i tō tātou ’utuāfare i te ti’a ia rātou ’ia rave nō tō rātou here i te Atua ’ia tāvini i tei ’ere. ’E te toru o te ’ohipa tā’u e hina’aro ’ia rave rātou, o te vai-haeha’a-ra’a ïa rātou iho i ni’a i tā rātou mau ’ohipa maita’i. E pure au ia fāri’i rātou i te a’o a te Fatu, a parau ai ’Oia ē—e ’ua ti’aturi au e hina’aro tātou pā’āto’a e fa’aro’o :

« E ara o te rave ’outou i tā ’outou parau maita’i i mua i te aro o te ta’ata, ’ia hi’ohia e rātou : ’aore e noa’a tā ’outou utu’a i tō ’outou Metua i te ao ra ».

E i muri iho ’ua parau ’Oia :

« Area ’oe, ’ia hōro’a ’oe i tā ’oe tao’a aroha, ’eiaha tō rima ’aui ’ia ’ite i tā tō rima ’atau e rave ra :

« ’Ia mo’e tā ’oe hōro’ara’a tao’a aroha : e na tō Metua iho, tei ’ore roa i mo’e te hō’ē mea iāna ra, ’ore noa ’oia iho i te ’iteā, e fa’autu’a fa’a’ite mai ia ’oe » (Mataio 6:1, 3–4).

Nō te mau tuahine i roto i te bāsileia, i te mau vāhi ato’a tei reira rātou ’e ’aore rā, noa atu te huru o tō rātou orara’a, te pure nei au ’ia arata’i tō rātou fa’aro’o i te Fa’aora ’e te māuruuru rahi nō Tāna Tara’ehara ia rātou ’ia rave i te mau mea e ti’a ia rātou ’ia rave nō te feiā tā te Atua e ani ia rātou ’ia tāvini. Mai te mea, e na reira rātou, te fafau atu nei au e haere rātou na ni’a i te e’a e riro mai ai rātou ’ei mau vahine mo’a, e o tā te Fa’aora ’e tō tātou Metua i te ao ra e fāri’i poupou mai ’e e fa’autu’a fa’a’ite mai.

Te fa’a’ite pāpū nei au ē, teie te ’Ēkālesia a Iesu Mesia tei ti’afa’ahou. ’Ua ti’a mai ’Oia. ’Ua ’aufau ’Oia te ho’o nō tā tātou mau hara ato’a. ’Ua ’ite au Nōna tātou e ti’afa’ahou ai ’e e nehenehe ai e fāri’i te ora mure ’ore. Thomas S. Monson Tōna peropheta ora. Te fa’aro’o nei ’e te pahono nei te Metua i te ao ra i tā tātou mau pure. Te fa’a’ite nei au ē, e ha’afātata atu ā tātou i te Fa’aora mai te mea ē, na roto i te here mau, e tāvini tātou ia vetahi ’ē i Tōna ra i’oa. Te vaiiho nei au ia ’outou teie ’itera’a pāpū na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. « Nō te mea ua rahi te mau ha’amaita’ira’a », Te mau Hīmene, no. 130.

  2. « Mai pe’e mai », Te mau Hīmene, no. 58.

  3. « ’Auē te ’oa’oa ē », Te mau Hīmene, no. 80.