2010–2019
E aha mātou nei ?
Eperera 2016


E aha mātou nei ?

E patu tātou i te basileiā nā roto i te aupurura’a ia vetahi ’ē. Tē patu ato’a nei tātou i te basileiā ’ia parau ’e ’ia fa’a’ite pāpū tātou i te parau mau.

I muri noa mai i te Ti’a-fa’ahou-ra’a ’e te pā’umara’a Iesu i ni’a i te ra’i, ’ua ha’api’i te ’āpōsetolo Petero ē, « ’Ia ’ite ato’a te [tā’āto’ara’a] ē, ’ua fa’ariro-mau-hia ’oia e te Atua ’ei Fatu ’e ’ei Mesia, ’o Iesu mau nei ā tā ’outou i fa’asātauro nei » ’Ua putapū te ’ā’au o te feiā i fa’aro’o mai e ’ua aniani atu ra ia Petero ma, « E te mau taea’e nei, e aha mātou nei ? »1 ’E ’ua ha’apa’o a’era rātou i te mau ha’api’ira’a a Petero.

Ananahi te sābati Pāsa, ’e maita’i ē ’ua putapū ato’a tō tātou ’ā’au i te fā’ira’a i te Fa’aora, i te tātarahapara’a ’e i te ha’apa’ora’a ma te ’oa’oa.

I roto i teie ’āmuira’a rahi e fa’aro’o atu tātou i te arata’ira’a fa’auru nō roto mai i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, te tāne ’e te vahine. Nō tō’u ’ite ē, e putapū tō tātou ’ā’au i tā rātou mau parau, tē ani nei au i teie pō, « E te mau tuahine nei, e aha tātou nei ? »

Mai tā te peresideni rahi nō te Sotaiete Tauturu, ’o Eliza R. Snow, i parau i te mau tuahine ’a fātata 150 matahiti i teienei, ’ua « tu’u mai te Fatu i te mau hōpoi’a teitei i ni’a ia tātou ».2 Tē parau nei au ē e parau mau te reira i teie ā mahana.

I roto i te ’Ēkālesia o te Fatu, tītauhia te mau vahine arata’ihia e te Vārua, ’o te fa’a’ohipa i tā rātou mau hōro’a hō’ē roa nō te aupuru, nō te parau ’e nō te pāruru i te mau parau mau o te ’evanelia. Te fa’aurura’a ’e te ’ite tupu noa mai (intuition) nō tātou, e mau tuha’a ïa tei tītauhia nō te basileiā o te Atua, te aura’a mau ra, e rave tātou i tā tātou tuha’a nō te fa’aorara’a i te mau tamari’i a te Atua.

Patu i te basileiā nā roto i te aupurura’a

E patu tātou i te basileiā nā roto i te aupurura’a ia vetahi ’ē. ’Ātīrā noa atu, te tamari’i mātāmua a te Atua tā tātou e patu atu i roto i te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’o tātou iho ïa. ’Ua parau Emma Smith, « Tē hina’aro nei au i te Vārua o te Atua [nō te] ’ite ’e [nō te] māramarama iā’u iho, [’ia ti’a] iā’u ’ia upo’oti’a i ni’a i te mau huru peu ’aore rā nātura ato’a e fa’aātea iā’u i tō’u nei fa’ateiteira’a ».3 Tītauhia ia tātou ’ia ’āpapa i te mau ’ōfa’i nō te ahu fa’aro’o o te ’evanelia a te Fa’aora ’e ia haere ho’i i mua ma te ha’apūaihia e te mau fafaura’a hiero ē tae atu ai i te fa’ateiteira’a.

’E mai te peu ’aita tā tātou mau peu e tū’ati i ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia ? E hina’arohia te tauturura’a pae manava nā reira ato’a te aupurura’a, nō te vaiiho i te reira mai tei tupu nō’u iho nei.

I te fānaura’ahia vau, ’ua tanu tō’u nā metua i te hō’ē tumu tiare magnolia i muri mai i te fare, ’ei tiare magnolia i te taime e fa’aipoipo vau i roto i te fare pure porosetani o tō’u nā tupuna. I te mahana rā o tō’u fa’aipoipora’a, ’aita e metua i piha’i iho iā’u, ’aita ato’a e magnolia inaha ’a hō’ē matahiti au i te fa’afāriura’ahia i roto i te ’Ēkālesia ’e ’ua tere mai au i Roto Miti nei, i Utaha, nō te fāri’i i tō’u ’ōro’a hiero ’e nō te tā’ati ia David, tō’u hoa here.

I te fa’aru’era’a vau ia Louisiana ’e ’a fātata mai ai ia Utaha, e mihi tei tāpo’i mai iā’u. Nā mua a’e te fa’aipoipora’a, e fa’aea vau i te fare o te mama rū’au o David, te māmā o te tāne ’āpī o tōna metua vahine, ’o tei pi’i-noa-hia ’o tati Carol.

E ’ere roa atu vau nō Utaha, ’e e noho atu vau i te fare o te tahi ta’ata hou ’a tā’atihia ai—ē a muri noa atu—i te hō’ē ’utuāfare ’a tahi ra vau ’a mātau ri’i ai. (’Aua’a a’e ’ua here ’e ’ua ti’aturi au i te ta’ata e riro mai ’ei tāne nā’u, ’e i te Fatu ato’a !)

’A ti’a noa ai au i mua i te ’ūputa fare o tati Carol, ’ua hina’aro roa vau e ha’amo’e ’ē atu. Mātara mai nei te ’ūputa—mai te huru vau i te hō’ē rāpiti ri’ari’a—tauahi mai nei tati Carol iā’u, ’aita hō’ē a’e parau. ’Aita tāna iho e tamari’i, ’ua ’ite rā ’oia ē—’ua īte tōna ’ā’au aupuru ē—’ua hina’aro roa vau i te hō’ē vāhi e tavai iā’u. ’Auē ho’i te māhanahana ’e te au o taua taime ra ! ’Ua pe’e tō’u mata’u ’e ’ua tae mai te mana’o ē, tei te hō’ē vāhi ruru tō’u vārua i te maura’a.

Nā te here e fa’aāteatea i te vāhi nō vetahi ’ē i roto i tō ’outou orara’a, mai tā tati Carol i rave nō’u.

Tē fa’aāteatea mau nei te mau metua vahine i te vāhi i roto i tō rātou tino nō te aupuru i te ’aiū ’aita ā i fānauhia—’e maita’i ato’a ē, e vāhi i roto i tō rātou ’ā’au nō te ha’apa’o ia rātou—e ’ere rā te aupurura’a i te fānau-noa-ra’a i te tamari’i. ’Ua pi’ihia Eva ’ei « metua vahine » hou ’oia ’a fānau ai i te tamari’i.4 ’E tē ti’aturi nei au ē, te « rirora’a ’ei metua vahine », ’o te « hōro’ara’a ïa i te ora ». ’A feruri na i te mau rāve’a rau ’outou e hōro’a nei i te ora. E nehenehe e parau ē, tē hōro’a nei ’outou i te ora pae manava i tei tapineva ’e te ora pae vārua i tei fē’a’a. Nā roto i te tauturu a te Vārua Maita’i e ti’a ai ia tātou ’ia fa’anaho i te hō’ē vāhi e ora mai ai te ’ā’au o tei mata-’ē-hia, tei tīahihia ’e o te ta’ata ’e’ē. I teie mau rāve’a marū ’e te pūai ho’i tātou e patu ai i te basileiā o te Atua. Te mau tuahine, ’ua tae pā’āto’a mai tātou i ni’a i te fenua nei ma teie mau tāreni metua vahine ’e te hōro’a ora ’e te aupuru, inaha ho’i ’o te ’ōpuara’a te reira a te Atua.

Nō te pe’e i Tāna ’ōpuara’a ’e nō te riro mai ’ei ta’ata patu i te basileiā, tītauhia te fa’atūsiara’a nounou ’ore. ’Ua pāpa’i Elder Orson F. Whitney ē : « Te mau mea ato’a e māuiuihia e tātou ’e te mau mea ato’a e fa’aruruhia e tatou, mai te mea ē, e fa’aruru tātou i te reira ma te fa’a’oroma’i, nā te reira… e tāmā i tō tātou ’ā’au… ’e e fa’ariro ia tātou ’ei ta’ata marū a’e ’e te aroha a’e… ’e e mea nā roto i te ’ohipa ’e te pe’ape’a, e roa’a ai ia tātou te ’ite… ’o te fa’ariro rahi atu ā ia tātou mai tō tātou Metua ’e to tātou Metua Vahine i te Ao ra ».5 E tāmā teie nau tāmatara’a ia tātou ’a tae atu ai i te Mesia ra, ’e Nāna e fa’aora i te māuiui ’e e ha’afaufa’a ia tātou nō te ’ohipa nō te fa’aorara’a.

Patu i te basileiā nā roto i te paraura’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a.

Tē patu ato’a nei tātou i te basileiā ’ia parau ’e ’ia fa’a’ite pāpū tātou i te parau mau. E pe’e tātou i te hi’ora’a o te Fatu. ’Ua parau ’e ’ua ha’api’i ’Oia nā roto i te mana ’e te ha’amanara’a a te Atua. E nehenehe ato’a tā tātou ’ia nā reira, te mau tuahine. E mea au roa nā te mau vahine ’ia paraparau ’e ’ia ’āmui ! ’Ia ’ohipa tātou i raro a’e i te mana nō te autahu’ara’a i tonohia ai tātou, e pa’ari tā tātou ’āparaura’a ’e te ’amuira’a i roto i te ha’api’ira’a ’e te arata’ira’a o te ’evanelia.

’Ua ha’api’i te tuahine Julie B. Beck, peresideni rahi tahito nō te Sotaiete Tauturu : « Te rāve’a ’ia noa’a, ’ia fāri’i ’e ’ia rave mai te au i te heheura’a, ’o te ’aravihi ïa hau atu i te faufa’a e nehenehe e noa’a i roto i teie orara’a… E tītau te reira i te hō’ē tūtavara’a ’ōpua-mau-hia ».6

E muhumuhu noa mai te Vārua Maita’i i tā tātou iho heheura’a nō te ha’api’i, nō te parau ’e nō te ’ohipa mai te au i te parau mau mure ’ore—te parau mau a te Fa’aora. Rahi noa atu tātou i te pe’e i te Mesia, rahi noa ato’a atu tātou i te putapū i Tōna here ’e i Tāna arata’ira’a ; rahi noa atu tātou i te putapū i Tōna here ’e i Tāna arata’ira’a, rahi noa ato’a atu tātou i te hina’aro ’ia parau ’e ’ia ha’api’i i te parau mau mai Tāna i rave, noa atu te pāto’ira’a.

Ma’a matahiti i teienei, ’ua pure au nō te mea e parau atu nō te pāruru i te ti’ara’a metua vahine ’ā tāniuniuhia ai au e te tahi vahine.

’Ua parau mai ’oia, « ’O ’oe ānei Neill Marriott, e ’utuāfare nūna’a tamari’i ? »

Pāhono atu ra vau, « ’E ! » ’e ’ua mana’o roa vau e parau mai ’oia ē, « E mea maita’i roa ! »

’Aita rā. E’ita roa e mo’e iā’u tāna pāhonora’a i te mānianiara’a i roto i te niuniu : « ’Ino’ino roa vau i tā ōe ’ohipa e fānau noa i te tamari’i i ni’a i teie fenua tei apiapi a’ena i te ta’ata ! »

’Ua huru ’ē ri’i au ’e ’ua pāhono a’era, « Tē ta’a ra iā’u tō ’oe mana’o »

Pa’a’ina mai nei tōna reo, « ’Aita—’aita roa atu ! »

Parau noa atu ra vau, « ’Ā, penei a’e paha ».

Ha’amata ihora ’oia i te ’avau mai nō ni’a i tā’u mā’itira’a ma’ama’a ’ia riro ’ei metua vahine. ’A hue noa mai ai ’oia, ’ua ha’amata vau i te pure nō te tauturu ’e ’ua tae mai teie mana’o marū : « E aha tā te Fatu e parau atu iāna ? » Tae mai nei te mana’o ē, tei ni’a vau i te papa pāpū, ’e ’ua noa’a mai te itoito i te ferurira’a vau ia Iesu Mesia.

’Ua pāhono atu vau, « ’Oa’oa vau i te rirora’a ’ei metua vahine, ’e teie tā’u parau fafau ia ’oe ē, e rave atu vau ma tō’u maita’i ato’a nō te aupuru i ta’u mau tamari’i ’ia fa’ariro mai rātou i teie ao ’ei vāhi maitai a’e ».

I reira noa ’oia i te paraura’a mai, « ’Ā, mea maita’i ïa ! » ’e mutu a’era te niuniu.

E ’ere i te ’ohipa rahi—tei roto ho’i au i te vāhi hau o tō’u fare tunura’a mā’a ! Nā roto rā i ta’u rāve’a iti, ’ua ti’a iā’u ’ia parau atu nō te pāruru i te ’utuāfare, te mau metua vahine ’e te feiā aupuru maoti e piti mea : (1) ’Ua ta’a iā’u ’e ’ua ti’aturi au i te ha’api’ira’a tumu a te Atua nō ni’a i te ’utuāfare, ’e (2) ’ua pure au nō te mau parau e fa’a’ite pāpū atu i te reira parau mau.

Nō tō tātou ta’a-’ē-ra’a i tō teie nei ao, e ’ume’ume mai te mau parau fa’ahapa, e ti’a rā ia tātou ’ia vai mau noa i ni’a i te mau parau tumu mure ’ore, ’e ’ia fa’a’ite pāpū atu noa atu te pāhonora’a a tō teie nei ao.

’Ia ui tātou ia tātou iho ē, « E aha tātou nei ? », feruri ana’e i teie uira’a : « E aha tā te Fatu e rave tāmau nei ? » E aupuru ’Oia. E hāmani ’Oia. E fa’aitoito ’Oia i te tupura’a ’e te maita’i. Te mau vahine ’e te mau tuahine, e nehenehe tā tātou ’ia nā reira ! Te mau tamahine Paraimere, e mau ta’ata ānei i roto i te ’utuāfare tei hina’aro i te here ’e te marū ? E patu ato’a ’outou i te basileiā nā roto i te ’aupurura’a ia vetahi ’ē.

I raro a’e i te fa’aterera’a o Tōna Metua, ’ua riro te hāmanira’a a te Fa’aora i teie nei ao ’ei ’ohipa mana hope no te aupurura’a. ’Ua hōro’a mai ’Oia i te hō’ē vāhi i reira tātou e tupu ai ’e e ha’apa’ari ai i te fa’aro’o i roto i Tōna mana tāra’ehara. I te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e Tāna Tāra’ehara te vāhi hope roa ino nō te fa’aorara’a ’e te ti’aturi, te tupura’a ’e te fā. Tītauhia te mana’o nō tātou pā’āto’a ē, tē vai ra te vāhi tavai ō tātou, i te pae vārua ’e i te pae tino. ’O tātou, te mau tuahine fāito matahiti ’e’ē, te nehenehe e hāmani i te reira vāhi ; e vāhi mo’a ho’i.

Tā tātou hōpoi’a rahi, ’o te rirora’a ïa ’ei mau vahine ’o te pe’e i Fa’aora, ’o te aupuru maoti te fa’aurura’a ’e ’o te ora i te parau mau ma te mata’u ’ore. ’A ani noa ai tātou i te Metua i te Ao ra ’ia fa’ariro ia tātou ’ei feiā patu i Tāna basileiā, e mani’i mai Tōna mana i roto ia tātou ’e e ’ite mai tātou nāhea i te aupuru ’e i te hope’a roa, e riro mai tātou mai tō tātou nau metua i re ra’i. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Te Ohipa 2:36–37.

  2. Eliza R. Snow, i roto E Mau Tamari’i Tamahine i roto i To’u Basileiā: Te ’ā’amu ’e te ’ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 48.

  3. Emma Smith, i roto E Mau Tamari’i Tamahine i roto i To’u Basileiā, 14.

  4. Hi’o Genese 3:20.

  5. Orson F. Whitney, i roto Spencer W. Kimball, Faith Precedes the Miracle (1972), 98.

  6. Julie B. Beck, « E nīni’i atu vau i Tō’u Vārua i ni’a o Tā’u mau tāvini vahine i taua anotau ra », Liahona, Mē 2010, 11.