2010–2019
Tei hea te mau tāviri ’e te mana nō te autahu’ara’a ?
Eperera 2016


Tei hea te mau tāviri ’e te mana nō te autahu’ara’a ?

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e fa’aharuru te mana nō te autahu’ara’a ’e te mau tāviri i te mātini, e ’īriti i te ’ōpani ’āua o te ra’i, e fa’a’ōhie i te pūai o te ra’i, ’e e hōro’a i te mau fafaura’a e tītauhia e tātou nō te ho’i i tō tātou Metua here i te Ao ra.

I te hō’ē avatea, ’a topa ai te mahana i muri mai i te ’āivi rahi fa’ahe’era’a tei tāpo’ihia i te hiona, ’ua pūpuhi mai te mata’i to’eto’e o te mou’a i ni’a i tō mātou pāpāri’a ’e te ihu, mai te huru ē, tē parau mai ra ia mātou ’ia haere i tō mātou mau pereo’o ra i te vāhi tape’ara’a pereo’o. I roto i tō mātou mau pereo’o au maita’i, ’aita e maoro, ’ua māhanahana tō mātou rimarima ’e te manimani ’āvae to’eto’e i te mātini tāmāhanahana. Nā te pa’apa’a’ina o te hiona i raro a’e i tō mātou ’āvae e ha’apāpū mai ē, e mea to’eto’e mau.

’Ua ’ārearea maita’i tō mātou ’utuāfare i taua mahana ra i ni’a i te mau vāhi fa’ahe’era’a, ’o tē hope nei nā roto i te hō’ē to’eto’e rahi. I te taera’a mātou i pīha’i iho i te pereo’o, ’ua pātia vau i tō’u rima i roto i tō’u pūtē pereue nō te rave mai i te mau tāviri ’e te tahi pūtē i muri iho ’e te tahi fa’ahou. « Tei hea te mau tāviri ? » Tē tia’i ra te ta’ata tāta’itahi i te mau tāviri ! ’Ua ’ī te putu uira o te pereo’o, ’e ’ua ineine te mau mea ato’a nō te tere—tae roa atu i te mātini tāmāhanahana—terā rā, mai te mea ē, ’aita e tāviri, e’ita ïa te mau ’ōpani e matara ; ’ia ’ore te tāviri e’ita ïa te mātini pereo’o e fa’atere i te pereo’o.

I taua taime ra, tā mātou ferurira’a mātāmua maori rā, e nāhea mātou ’ia tomo i roto i te pereo’o ’e ’ia ha’amāhanahana ia mātou, terā rā, noa atu tō mātou huru i taua taime ra, ’ua tupu mai te mana’o i roto iā’u ē, e ha’api’ira’a tō teie ’ohipa. ’Ia ’ore te tāviri, ’ua riro ïa teie mātini fa’ahiahia, ’ei ’ūrina (plastique) noa ’e te ’auri. Noa atu te fa’ahiahia ’e te pūai rahi o teie pereo’o, mai te mea ē, ’aita e tāviri, ’aita ïa e ti’a iāna ’ia fa’aoti i te ’ohipa i fa’ata’ahia nana.

Rahi noa atu tō’u ferurira’a i ni’a i teie ’ohipa i tupu, rahi noa ato’a atu te hōhonura’a o teie ’ā’amu i roto iā’u. E fa’ahiahia rahi tō’u i te here o te Metua i te Ao ra nō Tāna mau tamari’i. ’Ua putapū tō’u ’ā’au i te fāra’a mai te mau Tino nō te ra’i mai ’e i te mau ’ōrama hanahana o te mau mea mure ’ore tā te Atua i tu’u mai i ni’a iho ia Iosepha Semita. E māuruuru rahi ta’a ’ē tō tō’u ’ā’au nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te mana autahu’ara’a ’e te mau tāviri o te autahu’ara’a. ’Āhiri ’aita teie fa’aho’ira’a mai, ’ua vai noa ïa tātou i rāpae’au i te pereo’o e tītauhia nō te uta ia tātou i roto i tō tātou tere nō te ho’i i pīha’i iho i tō tātou nā metua here i te ra’i ra. Nō te rave i te mau ’ōro’a fa’aora, ’oia ho’i, te mau fafaura’a e ti’a ai ia tātou ’ia ho’i i mua i te aro o tō tātou Metua i te Ao ra, e tītauhia ïa te fa’aterera’a ti’a nā roto i te mau tāviri o te autahu’ara’a.

I te ’āva’e me 1829, ’ua fā mai ’o Ioane Bāpetizo ia Iosepha Semita ’e ’o Olive Kaudere, ’ua hōro’a mai i te Autahu’ara’a a A’arona ia rāua ’e ’ua hōro’a ato’a mai i te mau tāviri nō taua autahu’ara’a ra. ’Aita i maoro i muri mai, ’ua hōro’a mai ra ’o Petero, Iakobo ’e ’o Ioane i te mau tāviri nō te Autahu’ara’a a Melehizedeka ia rāua ra.1

Fātata e hitu matahiti i muri mai, i te hō’ē Sābati i roto i te hiero nō Keterani, hō’ē noa hepetoma i muri mai i tōna ha’amo’a-ra’a-hia, « ’ua fā mai te Fatu o Iehova ma te hanahana » ia Iosepha ’e ’o Olive, e ’ohipa tei ’āpe’ehia mai i te fāra’a mai ’o Mose, ’o Elia ’e ’o Eliaha, tei hōro’a mai i « tā rātou mau tāviri ’e te mau tau tu’ura’a ».2 Inaha, e rave rahi tenetere te mo’era’a te autahu’ara’a i fa’aho’ihia mai ’e teie mau tāviri. Mai tō’u ’utuāfare i vai noa i rāpae i te pereo’o uira nō te mo’era’a te mau tāviri, ’oia ato’a te mau tamari’i tā’āto’a a te Metua i te Ao ra, e vai noa ato’a rātou i rāpae i te mau ’ōro’a fa’aora o te ’evanelia a Iesu Mesia—ē tae roa atu i te taime e tupu ai te hō’ē fa’aho’ira’a mai, nā roto mai i teie mau ve’a nō te ra’i mai. E ’ore roa tātou e ui fa’ahou ē, « Tei hea te mau tāviri ? »

Hōho’a
Vāhi nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te Autahu’ara’a
Hōho’a
’Ānāvai Susquehanna

I te hō’ē mahana nehenehe nō te pu’e tau ha’apohera’a rā’au i te matahiti i ma’iri a’enei, ’ua haere atu vau e māta’ita’i i te uru rā’au hau i Pennsylvania i te pae apato’erau hiti’a o te rā, tei parauhia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ē, ’o Haramoni, i reira ho’i tō Ioane Bāpetizo fāra’a mai ia Iosepha Semita rāua ’o Olive kaudere e fa’aho’i mai ra i te Autahu’ara’a a A’arona. ’Ua ti’a ato’a vau i te hiti ’ānāvai nō Susquehanna i reira ho’i Iosepha ’e ’o Olive i bāpetizohia ai, ma te mau i te mana ’e te mau tāviri. I pīha’i iho ato’a i te reira ’ānāvai, i fā mai ai ’o Petero, Iakobo ’e ’o Ioane ’e ’ua fa’aho’i mai i te Autahu’ara’a a Melehizedeka e tōna ato’a mau tāviri.3

Hōho’a
Te fare o Iosepha ’e Emma Semita
Hōho’a
I roto i te pū fāri’ira’a rātere o te vāhi i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te autahu’ara’a
Hōho’a
I rāpae i te pū fāri’ira’a rātere o te vāhi i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te autahu’ara’a

Teie mau vāhi ato’a, ē tae noa atu i te fare mātāmua ’o Iosepha ’e ’o Emma tei hāmani-fa’ahou-hia, i reira ho’i i ’īritihia ai te tuha’a rahi o te Buka a Moromona ; te fare tāpiri mai o te mau metua ’o Emma ; e hō’ē pū fāri’ira’a rātere, i roto i te hō’ē fare purera’a ’āpī ; ’ua riro ïa ’ei vāhi ’āpī nō te fa’aho’i-ra’a-hia mai te Autahu’ara’a, tei ha’amo’ahia e te peresideni Russell M. Nelson i te ’āva’e setepa i te matahiti i ma’iri a’enei. ’Ua fāri’i au i reira, i te mana ’e te ti’a mau o te mau ’ohipa hanahana tei tupu i ni’a i taua fenua mo’a ra. Nā roto i taua ’ohipa i tupu ra, ’ua feruri au, ’ua tuatāpapa, ’e ’ua pure au nō ni’a i te mana autahu’ara’a ’e te mau tāviri o te autahu’ara’a, tei fa’atupu i te hina’aro i roto iā’u ia fa’a’ite i te feiā ’āpī tamaroa ’e te feiā ’āpī tamahine o te ’Ēkālesia ē, nāhea te mana autahu’ara’a ’e te mau tāviri tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, e nehenehe ai e ha’amaita’i ia rātou.

’A tahi, e mea maita’i ia hāro’aro’a i teie mau ta’o. Teie te aura’a o te autahu’ara’a ’e ’aore rā, te mana nō te autahu’ara’a, ’oia ho’i, « te pūai ’e te mana o te Atua »4 ’e « te mana rahi a’e i ni’a i teie fenua ».5 ’Ua tātara-ato’a-hia te aura’a o te mau tāviri autahu’ara’a ’ia ta’a ato’a ia tātou : « Te mau tāviri o te autahu’ara’a, ’o te ha’amanara’a ïa tā te Atua i hōro’a i te feiā fa’atere o te autahu’ara’a nō te arata’i, nō te hi’opo’a ’e nō te fa’atere i te fa’a’ohipara’a o Ta’na autahu’ara’a i ni’a i te fenua nei ».6 Nā te mau tāviri o te autahu’ara’a e ārai i te fa’a’ohipara’a o te mana nō te autahu’ara’a. Te mau ’ōro’a e tītauhia ’ia pāpa’i i roto i te ’Ēkālesia, e tītauhia ïa te mau tāviri, ’e e ’ore e ti’a ’ia ravehia ma te parau fa’ati’a ’ore. ’Ua ha’api’i Elder Dallin H. Oaks ē, « i te pae hope’a, tē mau nei te Fatu ’o Iesu Mesia i te mau tāviri ato’a o te autahu’ara’a, Nāna ho’i taua autahu’ara’a ra. ’O ’Oia te hō’ē e fa’ata’a ē, e aha te mau tāviri e hōro’a i te ta’ata tahuti nei ’e e nāhea ’ia fa’a’ohipa i te reira mau tāviri ».7

I teienei, nō te feiā ’āpī tamaroa ’e te feiā ’āpī tamahine, ’ua feruri au e toru rāve’a e ti’a ai ia ’outou « ’ia ’imi i te mau tāviri », ’e ’aore rā, ’ia fa’a’ohipa i te mau tāviri ’e i te mana o te autahu’ara’a nō te ha’amaita’i i tō ’outou orara’a ’e i te orara’a o veahi ’ē.

Te mātāmua, te fa’aineinera’a ïa nō te ’ohipa misiōnare

E au mau taea’e, e au mau tuahine taure’are’a, ’aita paha ’outou e ’ite ra, terā rā, nā roto i te mau tāviri nō te ha’aputuputura’a o Iseraela tei fa’aho’ihia mai e Mose e ti’a ai ’ia ravehia te ’ohipa misiōnare i roto i tō tātou tau tu’ura’a. ’A feruri i te nu’u misiōnare rave tāmau fātata e 75 000 ’o te ha’a nei i raro a’e i teie mau tāviri. Nā roto i te reira, ’a ha’amana’o ē, ’aita i ’oi’oi roa te taime nō te fa’aineinera’a ia ’outou nō te ’ohipa misiōnare. I roto i te Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī, tē tai’o nei tātou, « E te feiā ’āpī tamaroa nō te Autahu’ara’a a A’arona… ’a rohi itoito nō te fa’aineine ia ’outou nō ti’a ’ei misiōnare ’ei mono nō te Fatu ».8 E nehenehe ato’a te feiā ’āpī tamahine e fa’aineine, « ’aita rā ’outou i raro a’e i te hō’ē ā fa’aturera’a nō te tāvini ».9 Terā rā, e fana’o ’outou i tā ’outou mau fa’aineinera’a ato’a i roto i tō ’outou orara’a tā’āto’a ’ei melo misiōnare, ’ua tāvini ānei ’outou i te hō’ē misiōni rave tāmau ’e ’aore rā, ’aita.

Te piti o te rāve’a nō te « ’Imi i te mau tāviri » ’o te haerera’a ïa i te hiero

Nā roto i te mau tāviri tā’atira’a tei fa’aho’ihia mai e te peropheta nō te faufa’a tahito, ’o Elia, e nehenehe te mau ’ōro’a e ravehia i roto i te mau hiero mo’a. Nā roto i te mau ’ōro’a e ravehia i roto i teie mau hiero, e nehenehe te mau ta’ata e te mau ’utuāfare e ho’i fa’ahou i mua i te aro o tō tātou nā metua i te ra’i ra.

Tē fa’aitoito atu nei mātou ia ’outou e te feiā ’āpī tamaroa, e te feiā ’āpī tamahine ’ia ’imi ’e ’ia ’itea te mau i’oa o tō ’outou mau tupuna ’e ’ia haere ’outou e rave i te mau bāpetizora’a mono nō rātou i roto i te hiero. Tē ’ite nei mātou ē, tē tupu a’ena nei te reira nā te ao ato’a nei, ma te pūai rahi ’aitā i ’itehia a’enei ! I roto i te mau hiero e rave rahi, tē ’ī nei te mau piha bāpetizora’a i te feiā ’āpī tamaroa ’e te feiā ’āpī tamahine i te po’ipo’i roa ’e i te pō. Tē ’ohu nei te mau tāviri e ti’a ai i te mau ’utuāfare ’ia tā’amuhia, ’a ravehia ai te mau ’ōro’a mo’a i roto i teie mau hiero.

Tē ta’a ra ānei ’outou i te tū’atira’a i rotopū i te mau tāviri o te autahu’ara’a ’e te mau ha’amaita’ira’a ? Mai te mea ē, e rave ’outou i teie ’ohipa, tē mana’o nei au ē, e ’ite ’outou ē, nā te Fatu e arata’i ra i te terera’a o te ’ohipa. ’Ei hi’ora’a nō te reira. ’Aita i maoro a’enei, ’ua fa’a’itehia mai iā’u te parau nō te hō’ē metua vāhine ’o te ’āpe’e tāmau noa i tāna mau tamari’i i te hiero nō te rave i te mau bāpetizora’a mono. I taua mahana ta’a ’ē ra, tē fa’aoti ra teie ’utuāfare i tā rātou mau bāpetizora’a ’e tē fa’aineine ra i te haere i rāpae i te hiero, tē tomo mai nei te hō’ē ta’ata i roto i te piha bāpetizora’a ’e te hō’ē ’āpapara’a parau me’ume’u nō tāna iho mau i’oa ’utuāfare. Nō te ’itera’a te hō’ē rave ’ohipa nō te hiero ē, ’aita e ta’ata fa’ahou i roto i te piha bāpetizora’a nō te tauturu i teie mau i’oa ’utuāfare, ’ua tāpe’a mai ra ’oia i te ’utuāfare e ho’i ra ’e ’ua ani atu i te mau tamari’i ē, e nehenehe ānei tā rātou e tomo fa’ahou i roto i te hiero ’e ’ia taui fa’ahou ia rātou nō te tauturu i teie mau bāpetizora’a. ’Ua fāri’i maita’i rātou ’e ’ua tomo fa’ahou i roto i te piha bāpetizora’a. ’A bāpetizo-noa-hia ai te mau tamari’i, tē fa’aro’o noa ra tō rātou metua vāhine, ’e ’ua ha’amata a’era ’oia i te ’ite i te mau i’oa, ’aita i maoro, i mua i te māere o te tā’āto’ara’a, ’ua ’ite a’era ’oia ē, te mau i’oa ’utuāfare a taua ta’ata ra, e mau tupuna pohe ato’a ïa nō tōna ’utuāfare. E aroha iti marū ’e te au nō rātou.

E piti hepetoma i ma’iri a’enei ’ua ha’amo’ahia te hiero nō Provo City Center ’ei 150ra’a o te hiero a te ’Ēkālesia e ’ohipa nei nā te ao ato’a nei. Tē ha’amana’o nei tātou ē, i te taime ’a pāturuhia ai te peresideni Thomas S. Monson ’ei ’āpōsetolo i te matahiti 1963, 12 ana’e hiero e ’ohipa ra i roto i te ’Ēkālesia. Tē fātata roa nei te mau hiero ia ’outou. Terā rā, nō ’outou e ora nei i te mau vāhi e’ita e nehenehe e haere tāmau i te hiero, nō te ātea ānei, ’e ’aore rā, nō te fifi ānei te mau rāve’a, e mea ti’a ia ’outou ’ia tāpe’a ti’amā noa ia ’outou nō te haere i te hiero. E ’ohipa faufa’a rahi tā ’outou e nehenehe e rave i rāpae i te mau hiero ’ia ’imi ’outou i te mau i’oa o te fēti’i ’e hāpono atu ai i te reira.

’E te hōpe’a, te numera toru : Haere i mua ma te fa’aro’o

’Ua fāri’i ’o Aberahama, te peropheta nō te Faufa’a Tahito, i te hō’ē ha’amaita’ira’a rahi nō ’ō mai i te Fatu ra i roto i teie tau tu’ura’a, ’o te parauhia nei i te tahi taime, te fafaura’a a Aberahama. E rave rahi tauatini matahiti i muri mai, ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te mau ha’amaita’ira’a o te tau tu’ura’a o te ’evanelia a Aberahama. ’Ua tupu te reira i te taime ’a fā mai ai te peropheta Elia ia Iosepha Semita rāua ’o Olive Kaudere i roto i te hiero nō Keterani.

Nā roto i teie fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai, e ti’a ia ’outou tāta’itahi ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a rarahi i fafauhia ia Aberahama. E nehenehe te reira mau ha’amaita’ira’a e riro mai ’ei mau ha’amaita’ira’a nō ’outou mai te mea ē, e ha’apa’o maita’i noa ’e e ora ti’amā noa ’outou. I roto i te buka iti ra, Nō te pūai o te feiā ’āpī, ’ua hōro’ahia atu ia ’outou te tahi mau arata’ira’a maita’i roa nō ni’a iho i te huru nō te « haerera’a i mua ma te fa’aro’o ». Tē ha’apoto atu nei au i te tahi o te reira a’ora’a : « Nō te tauturu ia ’outou ’ia riro atu mai tā te Fatu e hina’aro nei ia ’outou, ’a tūturi i raro i te mau po’ipo’i ’e i te mau ahiahi ato’a i roto i te pure i tō ’outou Metua i te Ao ra… ’A tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau mahana ato’a ’e ’a fa’a’ohipa i te mau mea tā ’outou i tai’o na i roto i tō ’outou orara’a… ’A fa’aitoito i te ha’apa’o i te ture i te mau mahana ato’a… I roto i te mau ’ohipa ato’a, ’a pe’e i te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta… ’A fa’aha’eha’a ia ’outou ’e ’a fa’aite i te hina’aro ’ia fa’aro’o i te Vārua Maita’i ».

’Ua ’āpe’ehia mai teie a’ora’a e te hō’ē fafaura’a o te arata’i atu i te mau fafaura’a e roa’a mai nā roto i te mau ha’amaita’ira’a a Aberahama : « Mai te mea ē, e rave ’outou i teie mau mea, e rahi atu ā te mau mea tā te Fatu e hōro’a mai i roto i tō ’outou orara’a i te mau mea e roa’a i tō ’outou iho ravera’a. E fa’arahi ’Oia i tā ’outou mau rāve’a, e fa’a’ā’ano ’Oia i tō ’outou ’itera’a ātea, ’e e ha’apūai ’Oia ia ’outou. E hōro’a mai ’Oia i te tauturu e hina’arohia e ’outou nō te pāhono i tō ’outou mau tāmatara’a ’e i tā ’outou mau tītaura’a. E roa’a ia ’outou te hō’ē ’itera’a pāpū pūai a’e, ’e e ’ite ’outou i te ’oa’oa mau ’a tupu rahi ai tō ’outou ’ite i tō ’outou Metua i te Ao ra ’e i Tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia, ’e ’a ite ato’a ai ’outou i tō Raua here ia ’outou ».10

’Ei ha’apotora’a : haere i te hiero, fa’aineine nō te ’ohipa misiōnare, ’e ’a haere i mua ma te fa’aro’o.

Pū’ohura’a

E ho’i mai na tātou i te ’ōmuara’a o tā’u a’ora’a, tō mātou mau-noa-ra’a i roto i te to’eto’e i te vāhi tape’ara’a pereo’o ma te ui ē, « Tei hea te mau tāviri ? » ’Ia ’ite mai ’outou ē, i te ahiahi roa i ’itehia mai ai iā’u te tāviri tei marua i rāpae i tō’u pūtē i ni’a i te mou’a. ’Ua fa’a’ite mai te Fatu ia mātou ē, e’ita ’Oia e vaiiho ia mātou ’ia ti’a noa i roto i te to’eto’e rahi ma te tāviri ’ore ’e ’aore rā, ma te mana ’ore nō te arata’i ia mātou Iāna ra i te fare.

Mai te mea ē, mai iā’u nei ato’a ’outou, e ’ite pinepine paha ’outou ia ’outou iho i roto i te orara’a ’ia ui ē, « Tei hea te mau tāviri ? » nō te pereo’o, nō te piha ’ohipara’a, nō te fare ’e ’aore rā, nō te piha ? ’Ia tupu ana’e te reira i ni’a iā’u, e’ita tā’u e nehenehe ’eiaha e ’ata i roto iā’u, i te mea ē, ’a imi ai au i te mau tāviri, e feruri au i te parau nō te mau tāviri o te autahu’ara’a tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’e i te peresideni Thomas S. Monson, tā tātou i pāturu « ’ei peropheta, ’ei hi’o ’e ’ei heheu parau »11 ’e « te ta’ata hō’ē roa i ni’a i te fenua nei e mau nei e tei ha’amanahia nō te fa’a’ohipa i te mau tāviri ato’a o te autahu’ara’a. ’Oia mau, tē mau-pāpū-hia nei te mau tāviri ’e te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau. E tu’uhia, e hōro’ahia, ’e e fa’auehia te reira ia vetahi ’ē, mai te au i te hina’aro o te Fatu, i raro a’e i te arata’ira’a a te Peresideni o te ’Ēkālesia.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e fa’aharuru te mau mana autahu’ara’a ’e te mau tāviri o te autahu’ara’a i te mātini, e ’īriti i te ’ōpani ’āua o te ra’i, e fa’a’ōhie i te pūai o te ra’i, ’e e hōro’a i te mau fafaura’a e tītauhia e tātou nō te ho’i i tō tātou Metua here i te Ao ra.

Tē pure nei au ia ti’a ia ’outou, te u’i o te feiā ’āpī tamaroa ’e te feiā ’āpī tamahine e ti’a mai nei, « ’ia haere ti’a atu ’outou i mua i te ti’a-maite-ra’a i te Mesia »,12 ’ia ’ite ho’i ’outou ē, e ha’amaita’ira’a mo’a nō ’outou ’ia ha’a i raro a’e i te arata’ira’a a te feiā e mau nei i te mau tāviri o te autahu’ara’a ’o te ’īriti i te mau ha’amaita’ira’a, te mau hōro’a, ’e te mau pūai o te ra’i.

Tē fa’a’ite pāpū nei au i te Atua te Metua, i tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara, ’o Iesu Mesia, i te Vārua Maita’i, ’e i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia i teie mau mahana hope’a nei, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:68–72.

  2. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 110, upo’o parau o te tuha’a.

  3. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:20.

  4. Buka arata’i 2 : Fa’aterera’a i te ’Ēkālesia (2010), ’api 8.

  5. Boyd K. Packer, « Priesthood Power in the Home » (Ha’api’ipi’ira’a nā te feiā fa’atere o te ao nei, Fep. 2012), lds.org/broadcasts ; hi’o ato’a James E. Faust, « Power of the Priesthood », Ensign, Mē 1997, 41–43.

  6. Buka arataʻi 2, 2.1.1.

  7. Dallin H. Oaks, « Te mau tāviri e te mana o te autahuara’a », Liahona, Mē 2014, 50.

  8. Nō te pūai o te feiā ’āpī (buka iti, 2011), 43.

  9. Thomas S. Monson, « Manava e maeva i te ’āmuira’a », Liahona, Novema 2012, 5.

  10. Nō te pūai o te feiā ’āpī, 42–43.

  11. Hi’o i te mau parau pāturura’a feiā fa’atere e tai’ohia nei i roto i te mau ’āmuira’a pāroisa ’e titi i te mau matahiti ato’a.

  12. 2 Nephi 31:20.