2010–2019
E hōpoi mai au te māramarama o te ’evanelia i roto i tō’u fare
’Ātopa 2016


E hōpoi mai au i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō’u fare

E nehenehe tā tātou e hōpoi mai i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō tātou fare, te mau fare ha’api’ira’a, ’e te vāhi ’ohipara’a mai te mea ē, e ’imi ’e e hōro’a tātou i te mau mea maita’i nō ni’a ia vetahi ’ē.

’Ei pāhonora’a i te ani-manihini-ra’a a te tuahine Linda K. Burton i roto i te ’āmuira’a rahi nō eperera ra,1 e rave rahi o ’outou o tei rave i te mau ’ohipa tauturu maita’i ’e te here nō te pāhono i te mau hina’aro o te mau titihoria i roto i tō ’outou iho fenua. Mai te mau tauto’ora’a ’ōhie nō te ta’ata hō’ē e tae roa atu i te mau fa’anahora’a rārahi nō te ’oire, ’ua riro taua mau ’ohipa ra ’ei fa’aitera’a nō te here. Nā roto i tō ’outou hōro’ara’a i tō ’outou taime, te tāreni ’e te mau rāve’a, ’ua ha’amāramaramahia tō ’outou ’ā’au—’e tō te mau titihoria. ’Ua riro te fa’atupura’a i te tia’ira’a ’e te fa’aro’o e tae noa atu i te here rahi a’e i rotopū i te ta’ata fāri’i ’e te ta’ata hōro’a ’ei mau hope’ara’a nō te aroha mau.

Tē parau mai nei te peropheta Moroni ia tātou ē, te aroha, o te hō’ē ïa huru faufa’a o te feiā e ora i piha’i iho i te Metua i te Ao ra i roto i te bāsileia tiretiēra. ’Ua pāpa’i oia ē, « ’aore o ’outou e aroha, e ’ore roa ’outou e ora i roto i te bāsileia ’o te Atua ra ».2

O Iesu Mesia te hi‘ora’a pāpū maita’i o te aroha. Tāna fafaura’a i te ao ra hou te tāhuti nei ’ia riro ’ei Fa’aora nō tātou, Tāna mau ’ohipa i roto i Tōna orara’a tāhuti nei, Tāna hōro’a hanahana o te tāra’ehara, ’e Tāna mau tauto’ora’a tāmau nō te fa’aho’i ia tātou i mua i tō tātou Metua i te Ao ra, ’ua riro ïa ’ei mau fa’a’itera’a rahi nō te aroha. ’Ua ha’a ’oia ma te rōtahi i ni’a hō’ē noa iho mea : Te here nō Tōna Metua Tāna i fa’a’ite nā roto i Tōna here nō tātou tāta’itahi. ’Ia uihia atu ’Oia nō ni’a i te ture rahi a’e, pāhono atura Iesu :

« Hina’aro oe i tō Atua ia Iehova ma tō ’ā’au ato’a, e ma tō vārua ato’a, ’e ma tō mana‘o ato’a.

« O te ture mātāmua teie ’e te hau i te rahi.

« E mai te reira ato’a te piti, e aroha atu ’oe i tō ta’ata tupu mai tō aroha ia ’oe iho na ».3

Hō’ē o te mau rāve’a faufa’a a’e e nehenehe tā tātou e fa’ahotu ’e e fa’a’ite i te here nō tō tātou ta’ata tupu nā roto ïa i te fa’a’itera’a i te ’ā’au maita’i i roto i tō tātou mau mana’o ’e mau parau. Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua parau te hō’ē hoa rahi, « penei a’e te huru aroha rahi a’e o te ha’apaera’a ïa i te ha’avā ».4 Tē tano noa ra ā te reira parau i teie mahana.

’Aita i maoro a’e nei, te māta’ita’i noa ra o Alyssa, e toru matahiti, i te hō’ē hōho’a e tōna mau taea’e e tuahine, ’ua parau a’era ’oia ma te mata māere, « māmā, mea ē roa tera moa ! »

’Ua hi’o atura tōna māmā i ni’a i te paruai e pāhono atura ma te ’ata’ata, « aiū, e pītaote terā ».

Mai teie tamari’i toru matahiti e tōna ’ite ’ore, i te tahi taime tē hi’o nei tātou ia vetahi ’ē na roto i te hō’ē ’itera’a ’aita ā i nava’i roa ’e ’aore rā, ’aita i tano. E riro tātou i te rōtahi i ni’a i te mau ta’a-’e-ra’a ’e ’ia hi’o i te mau hapehape i roto i te mau ta’ata e ha’ati nei ia tātou, ’āre’a rā tō tātou Metua i te Ao ra, e hi’o ’Oia i Tāna mau tamari’i, hāmanihia i Tōna hōho’a mure ’ore, ma te pūai nehenehe ’e te hanahana.

Tē ha’amana’o ra te hō’ē ta’ata i te peresideni James E. Faust i te paraura’a ē, « rahi noa atu tō’u rū’aura’a, iti noa ato’a atu tō’u huru fa’a’ino »,5 Ha’amana’o atura vau i te parau a te ’āpōsetolo Paulo :

« I tō’u tamari’iri’ira’a ra, mai tā te tamari’i ato’a tā’u parau, e mai tō te tamari’i tō’u ite, e mai tō te tamari’i hoʻi tō’u mana‘o ; ’ia riro rā vau ’ei ta’ata pa’ari, tu’u ’ē atura vau i te peu a te tamari’i ra.

« Teie nei ho’i, te ’ite ’ārehurehu nei tātou mai te mea ē, i nā roto i te hi’o, ’āre’a i reira, e mata ïa ’e e mata : i teienei, te ’ite pae tahi nei au, ’āre’a i reira, e ’ite pāpū ïa vau, mai iā’u ato’a i ’ite pāpūhia nei ».6

’Ia ’ite ana’e tātou i tō tātou iho mau hapehape ma te māramarama maita’i atu, e’ita ïa tātou e hi’o ia vetahi ’ē nā roto i te « ’ite ’ārehurehu ». E fa’a’ohipa tātou i te māramarama o te ’evanelia nō te hi’o ia vetahi ’ē mai tā te Fa’aora e hi’o—ma te here, te ti’aturi ’e te aroha. Tē vai ra te mahana e roa’a ai ia tātou te ’ite hope i te ’ā’au o vetahi ’ē ’e e ’oa’oa ai tātou ’ia fa’a’itehia mai te aroha ia tātou nei—mai ia tātou ho’i e fa’a’ite i te mau mana’o ’e te mau parau aroha ia vetahi ’ē i roto i teie orara’a nei.

Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua haere au e hoe i te va’a ’e te hō’ē pupu feiā ’āpī tamāhine. E mea nehenehe mau te mau roto ninamu pōiri, ha’atihia e te mau ’āivi uru rā’au matie ’e te mau mato ’ōfa’i. ’Anapanapa noa te pape i ni’a i tā mātou mau hoe ’a pātia ai mātou i te reira i roto i te pape ateate, e ’ua hiti mai te mahana a fano marū noa ai mātou nā ni’a i te roto.

Terā rā, ’aita i maoro ’ua ha’apōiri te ra’i ’e ’ua ha’amata maira te hō’ē mata’i pūai i te pūpuhi mai. Tītauhia ia mātou ’ia pātia hōhonu i te hoe i roto i te pape nō te fa’ahaereri’i ia mātou i mua, ma te fa’aea ’ore i te hoe. I muri a’e i te tahi tau hora rohirohi i te ’ohipara’a, ’ua tīpu’u a’era mātou i roto i te tahi vāhi o te roto, ’e ’ua maere mātou ’e te ’oa’oa ato’a i te ’itera’a ē te pupuhi ra te mata’i i te pae tā mātou e hina’aro i te tere.

’Ua fa’a’ohipa ’oi’oi a’era mātou i te reira ha’amaita’ira’a. ’Ua tatara maira mātou i te hō’ē ’ie na’ina’i, ’ua ta’amu nā hiti e piti i ni’a i te hoe ’e te tahi nā hiti e piti i ni’a i te avae o tā’u tāne, ’e ’ua hōhora ’oia i te reira nā ni’a a’e i te hiti o te va’a. ’Ua pūpuhi te mata’i i te ’ie hāmani-’oi’oi-hia, ’e ’ua tere mātou.

’Ia ’ite mai te feiā ’āpī tamāhine i roto i te tahi atu mau va’a i te huru nō tō mātou tere-’ōhie-ra’a nā ni’a i te pape, ’ua hāmani ato’a rātou i te tahi ’ie nō rātou. ’Ua topa te hau i roto ia mātou ’e ’ua ’ata mātou i te ’oa’oa, nō te mea ’ua māmā te hōpoi’a nō taua mahanā ra.

E au taua mata’i nehenehe ra mai te parau ha’apoupou ’ā’au tae a te hō’ē hoa, mai te aroha ’oa’oa a te hō’ē metua, mai te ta’iri’iri upo’o fāri’i a te hō’ē taea’e, ’e ’aore rā mai te ’ata maita’i a te hō’ē hoa ’ohipa ’e ’aore rā a te hō’ē hoa nō te ha’api’ira’a. Teie te parau a te peresideni Thomas S. Monson : « E’ita tā tātou e nehenehe e arata‘i i te terera’a o te mata‘i, e nehenehe rā tā tātou e fa’atano i te vaira’a o te mau ’ie. Nō te hō’ē ’oa’oa rahi, te hau ’e te poupou, e mata nā tātou i te ma‘iti i te hō’ē huru maita’i ».7

E mana māere tō te parau, nō te patu ’e nō te ha’amou. Penei a’e tē ha’amana’o ra tātou pā’āto’a i te mau parau fa’atopa morare tei ha’aparuparu ia tātou, ’e te tahi mau parau tei fa’ahitihia nā roto i te here tei fa’a’oa’oa i tō tātou vārua. Mā’iti ana’e i te parau noa i te mau parau maita’i nō ni’a—’e nō—vetahi ’ē e fa’ateitei ’e e ha’apūai te reira i te feiā e hā’ati nei ia tātou ’e e tāuturu ho’i ia vetahi ’ē ’ia pe’e i te ’ē’a o te Fa’aora.

Hōho’a
Nirara’a satauro nō « E hōpoi mai au i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō’u fare ».

I te tau e tamāhine au nō te Paraimerē, ’ua fa’aitoito vau i te nira i teie mau parau ’ōhie, « E hōpoi mai au i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō’u fare » I te hō’ē avatea i roto i te hepetoma, ’a niranira noa ai mātou te mau tamāhine, ’ua fa’ati’a mai ra tō mātou ’orometua ha’api’i ia mātou i te hō’ē ’ā’amu nō te hō’ē tamāhine tei ora i ni’a i te hōē ’āivi i te hō’ē pae o te ’āfa’a. I te mau tapera’a mahana ato’a, e ’ite ’oia i ni’a i te ’āivi i te tahi pae o te ’āfa’a, i te hō’ē fare e ha’amāramarama ’ana’ana ’auro tōna. E fare na’ina’i roa tōna ’e te pē ho’i, ’e ’ua moemoeā noa teie tamāhine ’ia ora ’oia i roto i taua fare ha’amāramarama ’auro nehenehe ra.

I te hō’ē mahana ’ua fa’ati’ahia teie tamāhine ’ia ta’ata’ahi i tōna pereo’o nā roto i te ’āfa’a. ’Ua ta’ahi ’oia ma te pūai e tae roa atu i taua fare ha’amāramarama ’auro ra tāna i ha’afa’ahiahia noa i te roara’a taime. Terā rā, i tōna poura’a i raro i tōna pereo’o ta’ata’ahi, ’ua ’ite atura ’oia ē, ’ua fa’aru’ehia taua fare ra ’e ’ua ’eiāhia, ’ua teitei te ’aihere i roto i te ’āua ’e te mau ha’amāramarama ’ua mātarohia e te repo. Ma te ’oto, ’ua fāriu atura te tamāhine i ni’a i te fare. Ma te māere rahi, ’ua ’ite atura ’oia i te hō’ē fare ha’amāramarama ’auro ’ana’ana i ni’a i te ’āivi i te tahi atu pae i te ’āfa’a, e ’aita i maoro, ’ite a’era ’oia ē, tōna iho fare te reira !8

I te tahi taime, mai teie tamāhine, tē hi’o nei tātou i te mau mea ’aore rā i te huru o verā ma, ma te feruri ē, ’aita tā tātou mai tā verā ma. Tē rōtahi nei tātou i ni’a i te huru orara’a e ’itehia nei i ni’a i te tahua ’ītenati Pinterest ’aore rā Instagram ’aore rā, tei ni’a tō tātou mana’o rahi i te fa’atītī’au’ara’a i te fare ha’api’ira’a ’aore rā i tā tātou vāhi ’ohipara’a. Terā rā, mai te mea ē, e rave tātou i te taime nō te « tai’o i tō tātou mau ha’amaita’ira’a e rave rahi »,9 e roa’a ia tātou te hō’ē hi’ora’a tano a’e ’e e ’ite tātou i te maita’i o te Atua i ni’a i Tāna mau tamari’i ato’a.

Noa atu e 8 ’aore rā e 108 matahiti tō tātou, e nehenehe tā tātou e hōpoi mai i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō tātou vāhi nohora’a, e piha ānei i roto i te hō’ē fare teitei i Manhattan, e fare ānei i ni’a i te pou i Malaysia, ’aore rā, e fare ’ie ānei i Mongolia. E nehenehe tā tātou e fa’aoti ’ia ’imi i te maita’i i roto ia vetahi ’ē ’e i roto i te mau huru e ha’ati ra ia tātou. E nehenehe tā te mau vahine taure’are’a ’e te mau vahine e ’ere i te mea taure’are’a roa i te mau vāhi ato’a, e fa’a’ite i te aroha nā roto i te ma’itira’a ’ia fa’a’ohipa i te mau parau o te fa’atupu i roto ia vetahi ’ē i te ti’aturira’a ’e te fa’aro’o.

’Ua fa’ati’a mai Jeffrey R. Holland i te ’ā’amu nō te hō’ē tamaiti tei fa’ao’ō’o-noa-hia e tōna mau hoa i te roara’a o tāna mau matahiti ha’api’ira’a. Tau matahiti i muri mai, ’ua reva ’oia, ’ua tomo i roto i te ’āua fa’ehau, ’ua fāri’i i te ’ite ha’api’ira’a, ’e ’ua riro mai ’ei ta’ata ha’apa’o i roto i te ’Ēkālesia. ’Ua ’ī roa teie pu’e tau o tōna orara’a i te mau ’itera’a manuia nehenehe.

E rave rahi matahiti i muri iho, ’ua ho’i ’oia i tōna ’oire ’āi’a. Terā rā, ’aita te ta’ata i fāri’i i tōna haerera’a i mua ’e tōna tauira’a maita’i. Nō rātou, ’aita i taui, taua « ta’ata noa nei ā » ’e ’ua fa’ariro noa rātou iāna mai te reira te huru. I te pae hope’a, fātata teie ta’ata maita’i i te ’ere roa i te manuia tei roa’a iāna ma te ’ore e nehenehe e fa’a’ohipa i tōna mau tālēni nehenehe nō te ha’amaita’i i te feiā tei fa’ainaina ’e tei pāto’i fa’ahou iāna.10 Auē ïa taime māu’a nōna ’e nō te ta’ata !

’Ua ha’api’i mai te ’āpōsetolo Petero ē, « o te aroha ’ia ’ū’ana māite ïa ia ’outou ’outou iho : E mo’e ho’i te hapa e rave rahi i te aroha ».11Te aroha ’ū’ana, ’oia ho’i, « ’aore e ’ōti’a », ’ua fa’a’itehia te reira nā roto i te ha’amo’era’a i te mau hapehape ’e te mau hi’ara’a o te tahi, ’eiaha rā na roto i te ha’aputu-noa-ra’a i te mau ’ino’ino ’e ’aore rā te fa’aha’amana’ora’a ia tātou iho ’e ia vetahi ’ē i te mau ’ino tahito.

E hōpoi’a ’e e ha’amaita’ira’a nā tātou ’ia fa’atupu i te maita’i i roto i te ta’ata tāta’itahi ’a rohi ai tātou ia rahi atu te rirora’a mai tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia. Auē te ’oa’oa ’ia ’ite i te māramarama i roto i te mata o te hō’ē ta’ata tei māramarama i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e te fa’atupu-mau-ra’a i te mau tauira’a i roto i tōna orara’a ! Te mau misiōnare tei fāri’i i te ’oa’oa i te ’itera’a i te hō’ē ta’ata fa’afāriuhia ’ia tomo i roto i te pape o te bāpetizora’a ’e i muri iho ’a tomo atu ai i roto i te mau ’ūputa o te hiero, ’ua riro ïa rātou ’ei mau ’ite nō te ha’amaita’ira’a o te tauturura’a---’e te fa’aitoitora’a---ia vetahi ē ’ia taui. Te mau melo e fāri’i poupou nei i te mau ta’ata fa’afāriuhia tei mana’ohia e ’ere mai te mau ta’ata fa’afāriu-mātaro-hia, e ’iteahia ia rātou te māuruuru rahi i te tauturura’a i taua feiā ra ’ia ’ite i te here o te Fatu. Te nehenehe rahi o te ’evanelia a Iesu Mesia o te vai-mau-ra’a ïa te haerera’a mure ’ore i mua—’aita tātou i fa’ati’a-noa-hia ’ia taui ma te maita’i roa, tē fa’aitoitohia nei rā ’outou ’e te fa’auehia nei ’outou ’ia tāmau noa i te ha’amaita’i, ’e i te hopea ’ia maita’i roa.

’Ua ha’api’i mai te peresideni Thomas S. Monson ē : Tē fa’a’ite pā’āto’a nei ’outou i te aroha nā roto e hānere rāve‘a ha’iha’i. ... ’Eiaha tātou e ha’avā [’aore rā] e fa’ahapahapa i te [tahi] ’e te tahi, ’ia vai rā i roto ia tātou te here mau i te Mesia nō tō tātou iho rāterera’a i roto i teie tere o te orara’a nei. ’Ia ’ite tātou ē tē rave nei tātou tāta‘itahi i te mea maita’i a‘e nō te fa’aruru i te mau tamatara’a e tae mai i ni‘a i tō [rātou] haere‘a ’e ’ia tūtava itoito tātou nō te tauturu.12

Te aroha, o te parau maita’i ïa, te fa’a’oroma’i, te maita’i ’e te ’oa’oa. E tu’u te aroha ia vetahi ’ē nā mua roa, e mea ha’eha’a te aroha, e fa’a’ohipa ’oia i te ha’avī iāna iho, e ’imi i te maita’i i roto ia vetahi ’ē, ’e e ’oa’oa ’ia rave maita’i te hō’ē ta’ata.13

Tātou te mau tuahine (e te mau taea’e) nō Ziona, e fafau ānei tātou « ’ia ha’a ’āmui pā’āto’a… nō te rave i te mea maita’i ’e ma te ’ā’au hōro’a, nō te fa’aitoito ’e nō te ha’amaita’i na roto i te i’oa o [te Fa’aora] ? »14 E nehenehe ānei tā tātou, nā roto i te here ’e te ti’aturi rahi, e ’imi ’e e tāpe’a mai i te mau mea nehenehe i roto ia vetahi ’ē, nō te fa’atupu ’e nō te fa’aitoito i te haerera’a i mua ? E nehenehe ānei tā tātou e ’oa’oa i te mau mea i ravehia e vetahi ’ē ma te tāmau noa i te ha’a nō te ha’amaita’i ia tātou iho ?

’Oia mau, e nehenehe tā tātou e hōpoi mai i te māramarama o te ’evanelia i roto i tō tātou mau fare, te fare ha’api’ira’a, ’e te vāhi ’ohipara’a mai te mea ē, e ’imi tātou ’e e hōro’a tātou i te mau mea maita’i i ni’a ia vetahi ’ē, ’e ’eiaha e rōtahi i ni’a i te mau mea tano ore. Auē te māuruuru te ’ā’au ’ia feruri ana’e au i te tātarahapa tā tō tātou Fa’aora o Iesu Mesia i fa’atupu nō tātou pā’āto’a tei rave i te hara i roto i teie ao ti’a ore ’e te fifi i te tahi taime !

Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, ’a pe’e ai tātou i Tōna hi’ora’a maita’i hope roa, e fāri’i tātou i te hōro’a o te aroha, o te hōpoi mai i te ’oa’oa rahi i roto ia tātou i roto i teie orara’a ’e i te ha’amaita’ira’a fafauhia o te ora mure i piha’i iho i tō tāou Metua i te Ao ra. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o Linda K. Burton, « E ta’ata ’ē au ». Liahona, Me 2016, 13–15.

  2. Moroni 10:21.

  3. Mataio 22:37-39.

  4. Sandra Rogers, « Hearts Knit Together » i roto Hearts Knit Together: Mau a’ora’a nō roto mai i te ’Āmuira’a a te mau Vahine nō 1995 (1996), 7.

  5. James E. Faust, i roto Dallin H. Oaks, « ‘Judge Not’ and Judging », Ensign, Atete. 1999, 13.

  6. 1 Korinetia 13:11-12.

  7. Thomas S. Monson, « Te orara’a i te orara’a auhune », Liahona, Tenuare. 2012, 4.

  8. Fa’atanohia nō roto mai ia Laura E. Richards, The Golden Windows: A Book of Fables for Young and Old (1903), 1–6.

  9. « Tai’o mai nā i tō mau maita’I », Te mau Hīmene, no. 147.

  10. Hi’o Jeffrey R. Holland, « Le meilleur est a venir », Liahona, Tenuare 2010, 18–19.

  11. 1 Petero 4:8.

  12. Thomas S. Monson, « E ’ore roa te aroha e mou » Liahona, Novema 2010, 125.

  13. Hi’o 1 Korinetia 13:4-6.

  14. « E Mau Tuahine Tātou nō Ziona », Te Mau Himene, no. 193 ; reta tei fa’ahuru-‘ē-hia.