2010–2019
ʼAita atu e ʼoaʼoa rahi aʼe maori rā ’ia ʼite ē ’ua ’ite rātou.
’Ātopa 2016


ʼAita atu e ʼoaʼoa rahi aʼe maori rā ’ia ʼite ē ’ua ’ite rātou.

ʼAita vau i ʼite e tē vai ra ānei te tahi mea i roto i teie nei ao o te nehenehe e ʼāfaʼi rahi mai i te poupou ʼe te ʼoaʼoa maori rā ’ia ʼite ē ’ua ʼite tā tātou mau tamariʼi i te Faʼaora.

Te mau taeaʼe ʼe te mau tuahine, ’ua feruri iho nei au i teie nei uiraʼa : « Mai te mea nō roto mai ia ʼoutou te mau mea atoʼa tā tā ʼoutou mau tamariʼi i ʼite nō niʼa i te ʼevānelia—ʼo ʼoutou anaʼe hoʼi taua pū haʼamāramarama ra—e aha ïa te rahi o tō rātou ʼite ? » E tano teie uiraʼa i te mau taʼata atoʼa e here, e haʼapiʼi, ʼe e haʼamaita’i i te mau tamariʼi.

Tē vai ra ānei te hō’ē hōroʼaraʼa rahi aʼe tā tātou e nehenehe e hōroʼa i tā tātou mau tamariʼi tei riro ’ei hōʼē haʼamanaʼoraʼa pāpū ʼe te hōhonu i roto i tō rātou mau ʼāʼau o tā tātou i ’ite ē tē ora nei tō tātou Faʼaora ? ’Ua ’ite ānei ra rātou ē ’ua ʼite tātou ? ʼE te mea hau roa atu i te faufaʼa rahi, ’ua ʼite ānei rātou nō rātou iho ē tē ora nei ’Oia ?

I tōʼu ʼāpīraʼa, ʼo vau ïa te tamariʼi ʼāpī fifi roa aʼe ’ia ʼatuʼatu. E rave rahi tōʼu pūai. ’Ua parau tōʼu metua vahine iāʼu ē tōna mātaʼu rahi roa aʼe ’ia ʼore au e riro ʼei taʼata paʼari. E mea haʼuti roa vau.

Tē haʼamanaʼo nei au ʼei tamaiti ʼāpī i te pārahiraʼa i roto i te hōʼē ihoa pureraʼa ’ōroʼa ʼe tōʼu ʼutūafare. ’Ua fāri’i iho nei tō’u metua vahine i te hō’ē pu’e pāpa’ira’a mo’a ’āpī. Tei roto i teie buka ʼāpī te tāʼātoʼaraʼa o te mau pāpa’ira’a moʼa ʼe i rōpū te buka te mau ʼapi parau ïa nō te pāpaʼi.

’Ua ani au iāna i roto i te taime pureraʼa e nehenehe ānei tāʼu e tāpeʼa i tāna mau pāpa’ira’a mo’a. Ma te tiʼaturi ē e faʼaitoito te reira iāʼu ’ia faʼaea tura noa, ’ua hōroʼa mai ʼoia i te mau pāpaʼiraʼa moʼa. I tōʼu huri-haere-noa-raʼa i tāna mau pāpa’iraa mo’a, ’ua ʼite au ē ’ua pāpaʼi ʼoia i te hōʼē fā tāna i te tufaʼa nō te mau parau pāpaʼi. ’Ia ʼite ʼoutou te tumu nō tāna fā, e tiʼa iāʼu ’ia parau atu ia ʼoutou ē o vau te piti o nā tamariʼi e ono ʼe ʼo Brett tōʼu iʼoa. ’Ua pāpaʼi tōʼu metua vahine, i te peni tara ʼuteʼute, i te hōʼē noa fā : « Faʼaʼoromaʼi ia Brett !»

Nō te tahi ā tāpaʼo faʼaʼite nō te tauturu ia ʼoutou ’ia māramarama i te fifi tā tōʼu nā metua i faʼaruru i te aupururaʼa i tō mātou ʼutūafare, e parau atu vau ia ʼoutou nō niʼa i te taiʼoraʼa i te mau pāpa’ira’a mo’a i roto i tō mātou ʼutūafare. I te mau poʼipōʼi atoʼa, e taiʼo tōʼu metua vahine i te Buka ʼa Moromona i te taime ’amuraʼa māʼa i te po’ipo’i. Te roara’a o te reira taime, e pārahi hau noa māua tōʼu tuaʼana o Dave ma te faʼatura ʼore rā. Nō te faʼaʼite i te parau mau, ʼaita māua e faʼaroʼo. E taiʼo māua i te pāpaʼiraʼa i niʼa i te mau ʼāfata māʼa.

I te pae hopeʼa, i te hōʼē poʼipoʼi, ’ua faʼa’oti au e ʼaro atu i tōʼu metua vahine. ’Ua vaha atu vau, « māmā, nō te aha ʼoe i rave ai te reira ia mātou ? Nō te aha ʼoe i taiʼo ai i te Buka ’a Moromona i te mau poʼipoʼi atoʼa ? I muri iho ’ua parau vau i te hōʼē parau, ’ua haʼamā ra vau nō te reira. ʼOia, e’ita e nehenehe iāʼu ’ia tiʼaturi ē ’ua parau ihoa vau i te reira. ’Ua parau atu vau iāna, « e māmā, ’aita vau e faʼaroʼo nei ! »

’Ua riro tāna pāhonoraʼa na roto i te here ʼei taime faufaʼa rahi i roto i tōʼu oraraʼa. ’Ua parau ʼoia, « e tāʼu tamaiti, tei roto vau i te hōʼē rururaʼa ʼa haʼapiʼi mai ai te peresideni Marion G. Romney nō niʼa i te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te taiʼoraʼa i te pāpaʼiraʼa moʼa. I roto i te reira rururaʼa, ’ua fāriʼi au i te hōʼē fafauraʼa ē mai te mea e taiʼo vau i te Buka ʼa Moromona i tāʼu mau tamariʼi i te mau mahana atoʼa, e’ita rātou e faʼaʼerehia iāʼu ». I muri iho ’ua hiʼo tiʼa mai ʼoia iāʼu i roto i te mata ʼe, ma te manaʼo pāpū, ’ua parau mai, « e ʼore roa ʼoe e moʼehia iāʼu ! »

’Ua putapū roa tōʼu ʼāʼau i tāna mau parau. Taʼa ʼē noa atu tōʼu mau paruparu, e tiʼa e ’ia faʼaorahia vau ! ’Ua haʼapiʼi mai ʼoia iāʼu i te parau mau mure ʼore ē e tamaiti au na te hōʼē Metua here i te Ao ra. ’Ua haʼapiʼi mai au ē noa atu e aha te huru o te oraraʼa, e mea faufaʼa vau. E taime maitaʼi roa teie nō te hōʼē tamaiti maitaʼi ʼore.

Tē māuruuru nei au e a muri noa atu nō tōʼu metua vahine melahi ʼe nō te mau melahi atoʼa o te here maitaʼi nei i te mau tamariʼi, noa atu tō rātou mau paruparu. Tē tiʼaturi pāpū nei au ē te mau tuahine atoʼa---e piʼi au ia rātou ʼei « mau melahi »---e mau metua vahine i Ziona, tei faʼaipoipohia ʼaore rā ’aita ʼaore rā tei fānau i te mau tamariʼi i roto i teie nei oraraʼa tāhuti nei.

E rave rahi mau matahiti i maʼiri aʼenei, ’ua aʼo te Peresideniraʼa Mātāmua : « ’Ua piri roa te Ti‘ara’a Metua Vahine i te Atuara’a. O te tāvinira’a teitei roa a‘e ’e te mo‘a roa a‘e ïa e ravehia e te ta’ata nei. E tu’u te reira i te vahine o te fa’atura i teie pi’ira’a ’e te tāvinira’a mo‘a i piha‘i iho roa i te mau melahi ».1

Tē māuruuru nei au nō te mau melahi i roto i te ʼEkālesia o tē poro hua nei ʼe ma te here i te parau mau mure ʼore i te mau tamariʼi ʼa te Metua i te Ao ra.

Tē māuruuru nei au nō te hōroʼaraʼa o te Buka ʼa Moromona. ’Ua ’ite au e parau mau te reira ! Tei roto i te reira te ’īraʼa o te ʼevānelia a Iesu Mesia. ʼAita vau i ʼite i te hōʼē noa aʼe taʼata o tei taiʼo itoito i te Buka ʼa Moromona i te mau mahana atoʼa ma te manaʼo pāpū ʼe ma te faʼaroʼo i te Mesia ʼe o tei ʼere i tō rātou ʼiteraʼa pāpū ʼe tei tāiva. Tei roto i te fafauraʼa ʼa Moroni te tāviri nō te ʼite i te parau mau o te mau mea atoʼa---e tae noa atu i te ʼaravihi i te ʼite ʼe i te ʼape i te mau haʼavareraʼa a te ʼenemi. (A hi‘o Moroni 10:4-5.)

Tē māuruuru atoʼa nei au nō te hōʼē Metua here i te Ao ra ʼe nō Tāna Tamaiti, o Iesu Mesia. ’Ua hōroʼa mai te Faʼaora i te hi’ora’a maitaʼi e nāhea ’ia ora i roto i te hōʼē ao maitaʼi ʼore ʼe te tiʼa ʼore. « Tē here nei tātou Iāna nō te mea ’ua here na mua roa ʼOia ia tātou (1 Ioane 4:19). E’ita Tōna here nō tātou e noaʼa i te fāitohia. E hoa mau ’Oia nō tātou. E mai te toto putua ra tōna hou i te maʼiriraʼa i raro i te repo nō ʼoutou ʼe nōʼu nei (Luka 22:44). E faʼaʼore ʼOia i te mea e au ra e ’ore e faʼaʼorehia. ’Ua here ʼOia i te ta’ata ʼaore i herehia. ’Ua rave ʼOia i te mea ʼe ʼore roa e noaʼa i te taʼata ’ia rave. ’Ua hōroʼa mai ʼOia i te hōʼē Tāraʼehara nō te haʼavī i te mau hara, te māuiui, ʼe te maʼi o te taʼata nei.

Maoti te Tāraʼehara ʼa Iesu Mesia, e nehenehe ai ia tātou ’ia ora ma te fafauraʼa ē noa atu te huru o tā tātou mau ʼaroraʼa, e nehenehe noa ia tātou ’ia tiʼaturi Iāna, « tei pūai ’ia faʼaora » (2 Nephi 31:19). Māoti Tāna Tāraʼehara e nehenehe ai ia tātou ’ia fāriʼi i te ʼoaʼoa, te hau, te poupou, ʼe te ora mure ʼore.

’Ua parau te peresideni Boyd K.Packer: « Taʼa ʼē noa atu te tahi riʼi noa taʼata iti te haere atu i te pohe, ʼaita e peu, ʼaita e peu faʼatītī, ʼaita e ʼōrureraʼa, ʼaita e ʼōfatiraʼa ture, ʼaita e taivāraʼa, ʼaita e hara rahi e’ita te parau fafau nō te faʼaoreraʼa hara e tāpo‘i. O te reira te parau fafau nō te tāraʼehara ʼa te Mesia ».2

Te hōʼē o te mau ʼohipa maere roa aʼe tei tupu i roto i te ʼāʼai o te taʼata nei o te tere fārerei ïa o te Faʼaora i te mau taʼata tahito e pārahi ra i te fenua Amerika. ’A manaʼo na i roto i tō ʼoutou feruriraʼa e aha rā ïa te huru i reira. ’A feruri hōhonu ai au i Tōna here ʼe Tōna ʼatuʼaturaʼa maitaʼi i taua pūpū feia moʼa ra tei haʼaputuputu mai i te hiero, tē ha’amana’o nei au i te mau tamariʼi tātaʼitahi tāʼu i here hau atu i te oraraʼa nei. ’Ua tamata vau i te hiʼo e aha ra ïa tōʼu manaʼo ’ia hiʼo atu i tā tātou mau tamariʼiriʼi, ’ia ʼite tātou iho i te Faʼaora i te aniraʼa i te tamariʼi tātaʼitahi ’ia haere mai Iāna ra, i te ʼiteraʼa i nā rima ʼo te Faʼaora tei toro atu, i te hiʼoraʼa ʼa haere mai ai te tamariʼi tātaʼitahi e fāfā ma te mārū i te mau tāpaʼo i roto i Tōna mau rima ʼe Tōna mau avae, ’e ’ia ʼite ia rātou tātaʼitahi i te tiʼaraʼa mai ʼe te faʼaʼiteraʼa ē tā ora nei ʼOia ! (Hi’o 3 Nephi 11:14-17; hi’o ato’a 17:21; 18:25.) ’Ia fāriu mai ʼe ’ia parau mai tā tātou mau tamariʼi, « māmā, pāpā, o ʼOna tera ! »

Hōho’a
Te Fa’aora e te mau tamarii

ʼAita vau i ʼite ē tē vai ra ānei te tahi mea i roto i teie nei ao o te nehenehe e ’āfaʼi mai hau atu i te poupou ʼe te ʼoaʼoa maoti rā ’ia ʼite ē ’ua ’ite tā tātou mau tamariʼi i te Faʼaora, ’ia ʼite ē ’ua ʼite rātou, « i te tumu e hiʼohia atu e rātou nō te matararaʼa i tā rātou mau hara ». Nō reira hoʼi tātou, ’ei mau melo nō te ’Ēkālesia, e « aʼo nei i te parau ’a te Mesia » ʼe e faʼaʼite pāpū ai tātou nō i te Mesia (2 Nephi 25:26).

  • Nō reira hoʼi tātou e pure ai ʼe tā tātou mau tamariʼi i te mau mahana atoʼa.

  • Nō reira hoʼi tātou e taiʼo ai ʼe o rātou i te mau pāpaʼiraʼa moʼa i te mau mahana atoʼa.

  • Nō reira hoʼi tātou e haʼapiʼi ai ia rātou ’ia tāvini ia vetahi ’ē, ’ia nehenehe ia rātou ’ia fāriʼi i te mau haʼamaitaʼiraʼa nō te ʼite ia rātou iho ʼa pūpū ai rātou ia rātou iho i te tāviniraʼa ia vetahi ’ē (hi’o Mareko 8:35; Mosia 2:17)

’Ia haʼapaʼo anaʼe tātou i teie mau hōhoʼa ʼōhie nō te tiʼaraʼa pīpī, e hōroʼa ïa tātou ia rātou te here o te Faʼaora ʼe te arataʼiraʼa ʼe te pārururaʼa nō te raʼi ʼa faʼaruru ai rātou i te mau mataʼi ’ūʼana ʼa te ʼenemi.

’Ua riro mau te ʼevanelia nō te taʼata tātaʼitahi. Nō te māmoe tei moʼe (hi’o Luka 15:3-7) ; nō te hōʼē vahine nō Samaria i te ʼāpoʼo pape (hi’o Ioane 4:5-30) ; nō te tamaiti tei haere i te fenua roa (hi’o Luka 15:11-32).

Nō te hōʼē tamaiti iti tei parau hua ē ʼaita ʼoia e faʼaroʼo nei.

Nō tātou tātaʼitahi---noa atu tō tātou mau paruparu---’ia hōʼē ʼe te Faʼaora mai Iāna i hōʼē ʼe Tōna ra Metua (hi’o Ioane 17:21).

Tē faʼaʼite pāpū nei au ē e Metua Here i te Ao ra tō tātou, tei ʼite i tō tātou iʼoa piʼi. Tē faʼaʼite pāpū nei au ē o Iesu Mesia te Tamaiti Ora ʼa te Atua Ora. ʼO ʼOia te Fānau Tahi ʼe tō tātou Arai i mua i te Metua. Tē faʼaʼite faʼahou nei ā vau ē e tae mai te faʼaorara’a na roto i Tōna ra iʼoa---ʼe ’aita atu e rāveʼa ’ē atu.

Teie tāʼu pure e ’ia pūpū tātou i tō tātou mau ʼāʼau ʼe tō tātou mau rima nō te tauturu i te tāʼātoʼaraʼa o te mau tamariʼi ʼa te Metua i te Ao ra ’ia ʼite Iāna ʼe ’ia ʼite i Tōna here. ’Ia na reira tātou, ’ua fafau mai ʼOia ia tātou i te ʼoaʼoa ʼe te poupou mure ʼore i roto i teie nei ao ʼe i roto i te ao a muri atu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ’āmene

Te mau nota

  1. Poro‘i nā te Peresidenira’a Mātāmua, i roto i te Conference Report, ’Ātopa 1942, 1212–13; tai‘ohia e J. Reuben Clark Tamaiti.

  2. Boyd K. Packer, « The Brilliant Morning of Forgiveness », Ensign, Novema 1995, 20.