2010–2019
Te Fatu fa’aora
’Ātopa 2016


Te Fatu fa’aora

’Aita e faufa’a ’ia ’amo ’outou ’outou ana’e i te hōpoi’a o te ’oto tei tupu nā roto i te hara, o te māuiui tei tupu nā roto i te ’ohipa a vetahi ’ē ’aore rā o te mau ’ohipa tupu māuiui o te tāhuti nei.

Hō’ē o ta’u mau utu’a maita’i, ’o te haerera’a ïa i terā ’e terā fenua—’ia ha’api’i au mai ia ’outou na, tō’u mau tuahine. Te rima ’e rima, te mata ’e mata, te ’ā’au ’e ’ā’au, ’aita e fa’aaura’a.

I te hō’ē taime, ’ua ani mai te hō’ē ti’a nō te Sōtaiete Tauturu : « E ’ohipa ta’a ’ē ānei e ti’a i te mau vahine e rōtahi atu ? »

’Ua pāhono atu vau, « ’Oia mau! », ’ua puta mai i roto i tō’u ferurira’a te a’ora’a a te peresideni Russell M. Nelson, « E reo tāparu i tō’u mau tuahine » ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson : « Tē hina’aro nei mātou i te mau vahine e māramarama pāpū tō rātou i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ».1

Teie te fa’a’itera’a a Nephi nō te ha’api’ira’a tumu a te Mesia :

« Te ’ūputa e tomohia ai e ’outou ra, ’o te ’ūputa tātarahapa ïa, ’e te bāpetizora’a i te pape, ’e e muri iho e tae mai ai te fa’a’orera’a i tā ’outou mau hara i te auahi ’e te Vārua Maita’i 

« E tenāna… ’ātīrā ānei ïa ? Inaha e parau atu vau ia ’outou na, ’Aore roa ïa. ’Aita ’outou i tae i taua vāhi iti nei, maori rā nā roto i te parau a te Mesia ’e te fa’aro’o ’āueue ’ore iāna ra, i te ti’aturi-māite-ra’a i te maita’i nōna, nō tei pūai ’ia fa’aora.

« ’E teienei, ’ia haere ti’a atu ’outou i mua i te ti’a-māite-ra’a i te Mesia, ma te tīa’i pāpū roa, ’e te here i te Atua ’e te ta’ata ato’a. E tēnāna, ’ia haere ti’a ’outou i mua ma te ’oa’oa i te ’ite i te parau a te Mesia, ma te tāpe’a ho’i ē tae noa atu i te hope’a ra, inaha, tē nā ’ō mai ra te Metua, E ora mure ’ore tō ’outou i reira ra.

« … Terā te ’ē’a mau , ’aita atu e ’ē’a, ’e ’aore ho’i e i’oa i hōro’ahia mai i raro a’e i te ra’i, e ti’a ai i te ta’ata ’ia fa’aorahia i te bāsileia o te Atua ra. ’E teienei ho’i, ’o te [ha’api’ira’a tumu] teie a te Mesia ».2

Nō te aha ’ei māramarama pāpū tō tātou i teie mau parau tumu ?

Pinepine au i te fārerei i te mau vahine feiā mo’a tei hia’ai roa nei i te tauturu, ’āre’a rā ’aita rātou e fāriu ra i ni’a i te ta’ata e nehenehe e hōro’a i te tauturu e vai a muri atu. Pinepine roa rātou i te ’imi i te māramarama i roto i te « fare rahi ’e te ’ā’ano ».3

’Ia fa’arahi tātou i tō tātou māramaramara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia, ’oi’oi roa tātou i te ’ite ē, tē hōhonu noa atu ra tō tātou māramaramara’a i te « rāve’a rahi ’oa’oa ».4 E ’ite ato’a tātou ē, tei te tumu mau tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia i terā fa’anahora’a.

I te taime e ha’api’i tātou nāhea i te fa’a’ohipa i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia i roto i tō tātou orara’a hō’ē, e rahi mai tō tātou here i tō tātou Fa’aora. ’E tē ’ite ra tātou ē, « noa atu ā te ta’a-’ē-ra’a e ’itehia nei, tītauhia nō tātou pā’āto’a terā tāra’ehara hope ’ore ».5 E ’ite tātou ē, ’o ’oia tō tātou niu—« te papa ra o tō tātou Ora… ’o te niu mau ïa , ’o te tumu ’ia patuhia i ni’a e [tātou], e ’ore e ti’a ’ia ma’iri [tātou] i raro ».6

Nāhea teie ha’api’ira’a tumu e nehenehe ai e ha’amaita’i ia tātou ’a ’imi ai tātou i te hau ’e te māramarama ’e ’a tūtava ai e fa’a’oroma’i ma te ’oa’oa i roto i tō tātou tere hō’ē i te tāhuti nei ?

Teie tō’u mana’o, e ha’amata tātou mai tā Nephi i parau nā ni’a i « te fa’aro’o ’āueue ’ore [i te Mesia] ra, i te ti’aturi-māite-ra’a i te maita’i nōna, nō tei pūai ’ia fa’aora ».7 Maoti tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia e mara’a ai ia tātou te mau tāmatara’a ato’a.

Pinepine tō tātou fa’aro’o i te rahi, ’e tō tātou aura’a ’e te Metua i te Ao ra ’e i tāna Tamaiti i te maita’i atu, i roto i te ’ati. Teie e toru hi’ora’a.

’A tahi, e mana tō te Fa’aora, te Fatu fa’aora, nō te taui i tō tātou ’ā’au ’e nō te hōro’a ia tātou i te marū tāmau i roto i te ’oto e tupu nā roto i tā tātou mau hara. I te ha’api’ira’a te Fa’aora i te vahine samaria ra i te ’āpo’o pape, ’ua ’ite ’oia i tāna hara teimaha. Noa atu rā, e « hi’o [te Fatu] i te ’ā’au »,8 ’e ’ua ’ite ’oia ē, e ’ā’au auraro ha’api’ira’a tōna.

I te haerera’a mai te vahine i te ’āpo’o pape, ’ua parau Iesu—’oia te pape ora i te tino nei—« Hō mai na e inu ». E nā reira ato’a tō tātou Fa’aora i te paraparau ia tātou, e reo e ’ite tātou, ’ia haere tātou iāna ra—inaha ’ua ’ite ’oia ia tātou. E fārerei ’oia ia tātou i te vāhi tei reira tātou. ’E nō te mea ’o ’oia terā, ’e nō tāna i rave nō tātou, tē māramarama nei ’oia ia tātou. Nō te mea ’ua nā roto ’oia i tā tātou māuiui, e ti’a iāna ’ia hōro’a mai i te pape ora, ’ia ’imi tātou i te reira. ’O tāna ïa i ha’api’i i te vahine samaria ’a parau ai ’oia : « ’Āhiri ’oe i ’ite na i tā te Atua i hōro’a maira, ’e tei parau atu ia ’oe na ē, Hō mai na e inu, ’ua ani mai ïa ’oe iāna, ’e ’ua hōro’a ’oia i te pape ora nā ’oe ». I te hope’a ’ua māramarama te vahine ’e ’ua ani atura ma te fa’aro’o : « E te Fatu, hō mai na i taua pape ra nā’u, ’ia ’ore roa vau ’ia po’ihā fa’ahou.

I muri mai i teie ’ohipa i tupu ’e te Fa’aora, ’ua « vaiiho ihora taua vahine ra i tāna fāri’i pape, haere atura i roto i te ’oire, ’ua parau atura i te ta’ata,

« Mai haere na, e hi’o i te ta’ata i fa’a’ite mai iā’u i ta’u mau peu ato’a nei, e ’ere ānei terā a’e te Mesia ? »

’Ua fāri’i ’oia i te hō’ē ’itera’a pāpū—’ua ha’amata ’oia i te inu i te pape ora—’e ’ua hina’aro ’oia e fa’a’ite pāpū atu ia vetahi ’ē i tōna hanahana.9

’Ia haere tātou iāna ra ma te ’ā’au ha’eha’a ’e te auraro ha’api’ira’a—noa atu e ’ā’au teimaha i te mau hape, te mau hara ’e te mau ’ōfatira’a ture—e ti’a iāna ’ia taui ia tātou, « e pūai rahi ho’i tōna no te fa’aora ».10 ’E maoti te ’ā’au i taui, e ti’a atura ia tātou, mai te vahine samaria, ’ia haere i roto i tō tātou iho mau ’oire—te mau fare, te mau ha’api’ira’a ’e te mau vāhi ’ohipara’a—nō te fa’a’ite pāpū nōna.

Te piti, e ti’a i te Fatu fa’aora e tāmāhanahana ia tātou ’e e ha’apūai ho’i ’ia haere tātou nā roto i te māuiui nō te ’ohipa parau ti’a ’ore a vetahi ’ē. E rave rahi vahine tā’u i paraparau atu ’ua teimaha roa i raro a’e i te zugo rahi. ’Ua riro te ’ē’a nō te fafaura’a mai te hiero atu ’ei tere fifi fa’aora māuiui. ’Ua māuiui rātou nō te mau fafaura’a i ’ōfatihia, te ’ā’au i ha’apēpēhia ’e te mo’era’a te ti’aturira’a. E rave rahi ’ua māuiui i te ’ohipa fa’aturi ’e i te hāmani-’ino-ra’a, i te parau, te ’āpeni ’e te ’ā’au, ’e pinepine roa nō tō vetahi ’ē tītīra’a.

’E noa atu ē, ’aita tā rātou iho e hape, e rave rahi rā e mana’o tātarahapa nei ’e te ha’amā. Nō te ta’a ’ore nāhea i te rave i teie mau mana’o pūai i te ’ā’au, e rave rahi e tāmata nei i te huna i te reira i roto ē roto roa ia rātou.

E’ita te tīa’ira’a ’e te fa’aorara’a māuiui e ’itehia i roto i te abuso ta’ota’o o te hunara’a, tei roto rā i te māramarama ’e te here o tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia.11 ’Ua a’o Elder Richard G. Scott : « Mai te mea ’ua ti’amā ’outou i te hara ’eta’eta, ’eiaha ïa e mamae faufa’a ’ore noa i te mau hope’ara’a o te mau hara a vera mā…  E tupu te aroha i roto ia ’outou…  ’Eiaha rā ’outou e ’amo i te hōpoi’a…  ’Ia rave rā ’outou i te mea tano nō te tauturu i tei herehia e ’outou, ’a tu’u te hōpoi’a i te pae ’āvae o te Fa’aora…  ’Ia nā reira ’outou, e roa’a ’eiaha noa te hau, te fa’a’ite-atoa-ra’a rā i tō ’outou fa’aro’o i te mana o te Fa’aora no te ha’amāmā i te teimaha o te hara a te ta’ata i herehia e ’outou nā roto i tōna tatarahapa ’e i tōna ha’apa’o ».

Tē parau fa’ahou nei ’oia : « Tei ia Iesu Mesia te fa’aorara’a mau ’e i tōna mana ’e i tōna pūai ato’a, nā roto i tāna tāra’ehara nō te fa’aora i te mau pēpē i rave-hape-hia i ni’a ia ’outou ».12

Mai te peu tei terā vaira’a ’outou, e te mau tuahine, e riro paha ïa te fa’aorara’a ’ei ’ohipa tau maoro roa. E tītau te reira ’ia ’imi ’outou i te arata’ira’a ’e te tauturu tano nā roto i te pure, ’e tītau ato’a i te a’o o  te feiā ti’a tei mau i te autahu’ara’a. ’A ha’api’i ai ’outou i te paraparau atu, ’a tu’u i te ’ōti’a tano ’e ’a haere ato’a paha i te ta’ata terā tāna tōro’a ’ohipa. E mea faufa’a roa ’ia vai noa te ea maitai i te pae vārua, i roto i te reira ’ohipa ! ’A ha’amana’o i tō ’outou hīro’a hanahana : e tamāhine herehia ’outou a nā metua i te ra’i. ’A tu’u i te ti’aturi i ni’a i te fa’anahora’a mure ’ore a te Metua. Tāmau i te mau mahana ato’a i te fa’arahi i tō ’outou māramaramara’a  i te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia. Fa’a’ohipa i te fa’aro’o i te mau mahana tāta’itahi nō te inu rahi i te ’āpo’o pape ora a te Fa’aora. Tūru’i i ni’a i te mana e hōro’ahia mai ia tātou tāta’itahi nā roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a. ’E ’a vaiiho i te mana fa’aora māuiui a te Fa’aroa ’e tāna tāra’ehara ’ia tomo mai i roto i tō ’outou orara’a.

Te toru, e ti’a i te Fatu fa’aora e tāmāhanahana ia tātou ’e e pāturu ho’i ’ia nā roto tātou i te « mau ’ohipa tupu [māuiui] o te tāhuti nei »,13 mai te ’ati nātura, te ma’i ferurira’a, te ma’i, te māuiui tau ’e te pohe. Nō mātau noa nei au i te hō’ē vahine ’āpī ’o Josie tōna i’oa, e ma’i pororua (bipolaire) tōna. Teie te tahi ri’i tuha’a o tōna tere nā roto i terā ma’i, tāna i fa’a’ite mai :

« Te taime pōiri ’ino roa a’e, e tupu ïa i te mau mahana tā tō’u ’utuāfare e parau te mau ‘mahana tahua’. E ha’amata te reira nā ni’a i te fa’ateimahara’a te mana’o, fatifati ’ōhie noa, e vave noa te tari’a, te rima ’e te mata i te au ’ore i te mau mea. ’O te rahi ’ū’anara’a te reira te ahoaho. Hō’ē mahana tā’u e ’ore roa e ha’amo’e.

« Tei te po’ipo’i, ’ua riro ïa ’ei ’ohipa huru hauri’ari’a. Tē ha’amana’o ra vau ’ua ta’i au, e roimata nā ni’a i tō’u mata ’e ’ua huti noa vau i te aho. E ’ere ā ïa terā te māuiui i te hi’ora’a vau i tō’u metua vahine, ’ua rahi roa tōna teimaha, ’ua hina’aro roa ho’i ’oia i te tauturu mai.

« Nō tō’u ferurira’a fāfati, ’ua mauiui roa tōna ’ā’au. ’Aita rā māua i ’ite ē, maoti teie pōiri ta’ota’o, e semeio mana hope e fātata mai nei.

« Hō’ē hora te maoro, ’ua muhumuhu tō’u māmā i teie mau parau iā’u, nā ni’a ’e nā ni’a fa’ahou ā : ‘’Āhani ’o vau terā, e rave ’ē atu vau i teie mau mea mai ia ’oe na’.

« Tē rahi noa atu ra ïa te pōiri, ’e i te taime ’a mana’o roa vau ē, e’ita e nehenehe fa’ahou, i terāra’a taime ’ua tupu te hō’ē mea māere.

« E mana fa’ahiahia ’e te hau atu tei fa’a’ī tā’ue i tō’u tino. ’Ei reira, ma te ‘pūai rahi atu i tō’u iho nei’,14 ’ua pāhono atu vau i te hia’ai o tō’u metua vahine e ’amo i tō’u māuiui, e [iva] parau pāpū tei taui roa i te orara’a. ’Ua nā ’ō vau, ‘’Aita e faufa’a ; ’ua ’oti a’ena i te ’amohia’ »

I roto i terā abuso pōiri o teie ma’i ferurira’a ha’aparuparu, ’ua noa’a ia Josie te pūai nō te fa’a’ite pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara.

’Aita ’oia i ora roa mai i terā mahana ra, ’ua noa’a rā iāna te māramarama nō te ti’aturi, i te taime pōiri rahi mau. ’E i teie mahana, turuhia e te māramarama pāpū i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ’e fa’a’ana’anaeahia e te pape ore a te Fa’a’ora, tē fa’aitoito nei Josie i te mau mahana ato’a i ni’a i tōna tere fa’aora ma te fa’a’ohipa i te fa’aro’o ’āueue ’ore i te Fatu fa’aora. Tē tauturu ato’a nei ’oia ia vetahi ’ē. ’E tē nā ’ō ra ’oia, « ’Ia fa’aea ’ore ana’e te pōiri, e tūru’i au i ni’a i te mēharo o tōna aroha. ’Ua riro te reira ’ei mōrī arata’i nā roto i te mau taime fifi nō’u ».15

Te mau tuahine, tē fa’a’ite pāpū nei au ē—

’Aita e faufa’a ’ia tāmau noa ’outou i te ’amo ’outou ana’e i te hōpoi’a o te ’oto tei tupu nā roto i te hara.

’Aita e faufa’a ’ia ’amo ’outou i te māuiui tei tupu nā roto i te ’ohipa parau ti’a ’ore a vetahi ’ē—’outou ana’e.

’Aita e faufa’a ’ia fa’aruru ’outou i te mau ’ohipa tupu māuiui o te tāhuti nei—’outou ana’e.

Tē tāparu nei te Fa’aora :

« E ’ore ānei ’outou e fāriu mai iā’u i teienei, e tātarahapa ho’i i tā ’outou mau hara, ’e e fa’aro’o mai, ’ia fa’aorahia ’outou e au ra ?

« […] ’Ia haere mai ’outou iā’u nei ra, e roa’a ïa ia ’outou te ora mure ’ore. Inaha, ’ua fa’atorohia atu tō’u rima aroha ia ’outou, ’e ’o tē haere mai nei, ’o tā’u ïa e ’ite mai ».16

« ’Āhani [ō ’oia] terā, e rave ’ē atu [’oia] i teie mau mea mai ia ’outou na ». Te parau mau rā, « ’ua ’oti a’ena i te ’amohia ». I te i’oa o Iesu Mesia, tō tātou Fatu fa’aora, ’āmene.