2010–2019
Te ha’avā parau ti’a
’Ātopa 2016


Te ha’avā parau ti’a

Hō’ē noa rāve’a e ha’avā ai i te ha’avāra’a parau ti’a, mai ia Iesu Mesia, ’oia ho’i, te rirora’a mai iāna te huru.

I roto i tōna orara’a tāhuti nei, ’ua riro Iesu Mesia ’ei ha’avā here ta’ata ’e te pa’ari ta’a ’ē ’e te fa’a’oroma’i. I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, tē parauhia ra ’oia ’ei « ha’avā parau ti’a » (2  Timoteo 4:8 ; Mose 6:57), ’e teie tāna parau a’o ia tātou, ’oia ho’i, ’ia « ha’avā i te ha’avāra’a parau ti’a » (hi’o ’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 7:1–2 [i roto Mataio 7:1, nota raro a]) ’e ’ia « fa’atae i tō ’oe ti’aturira’a i te reira Vārua ’o te fa’aarata’i atu ’ia rave i te ’ohipa maita’i… ’ia ha’avā mai te parau ti’a ra » (PH&PF 11:12).

Nā teie parau a’o i te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āti Nephi ra e tauturu ia tātou ’ia ha’avā atu mai tā te Fatu : « E riro ’outou ’ei ha’avā i teie nei feiā, i te au i te [ha’avāra’a] tā’u e hōro’a atu ia ’outou, [’o te ti’a ho’i]. Nō reira, e aha tō ’outou huru e au ai ? ’Āmene e parau atu vau ia ’outou, mai tō’u nei ïa » (3 Nephi 27:27 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). E mo’ehia ia tātou i te tahi taime ē, i te hōro’ara’a ’oia i teie parau a’o ’ia riro mai iāna te huru, tē paraparau ra ’oia e nāhea i te ha’avā ma te parau ti’a.

Ha’avāra’a parau ti’a ’ore

Hōho’a
Te Fa’aora ’e te mau pharisea ’e te mau pāpa’i parau

Hō’ē hi’ora’a ha’amā maita’i nō te ha’avāra’a parau ti’a ’ore, tei roto ïa i te parabole nō te māmoe mo’e, i te taime ’a ha’avā hape ai te mau pharisea ’e te mau pāpa’i parau i te Fa’aora ’e te feiā e tāmā’a ra ’e ana, ’a nā ’ō ai : « Tē ’ite nei teie nei ta’ata i te feiā rave hara, ’e tē ’amu ato’a nei i tā rātou ’amura’a » (Luka 15:2)—’aita rā ho’i rātou i ’ite ē, e ta’ata hara ana’e rātou. Nō tō rātou ’ā’au fa’ahapa, ’aita te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea i ’ite noa atu i te ’oa’oa nō te fa’aorara’a i te māmoe mo’e.

Hōho’a
Te Fa’aora ’e te vahine i ro’ohia i roto i te fa’aturira’a

Nā te mau « pāpa’i parau ’e te mau pharisea » ato’a i huri mai « i te hō’ē vahine i ro’ohia [i roto i te fa’aturi] » (Ioane 8:3) i mua i te Fa’aora ra e hi’o ē, e ha’avā ānei ’oia iāna mai te au i te ture a Mose (hi’o te ’īrava 5). ’Ua ’ite ’outou i te hope’a o te ’ā’amu, nāhea ’oia i te fa’aha’eha’ara’a ia rātou i tā rātou ha’avāra’a parau ti’a ’ore ’e nāhea rātou i te « fa’ahapara’ahia ho’i e tō rātou iho ’ā’au » ’e ’ua reva « tāta’itahi noa atu ra » (’īrava 9 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). ’Ua parau atura ’oia i te vahine ra : « E’ita ato’a vau e fa’autu’a ia ’oe : ’a haere, ’eiaha rā ’ia hara fa’ahou. ’E ’ua fa’ahanahana ihora te vahine i te Atua mai taua hora ra ’e ’ua ti’aturi i tōna i’oa » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Ioane 8:11 [i roto Ioane 8:11, nota raro c]).

Hōho’a
Te Fa’aora e paraparau ra i te vahine i ro’ohia i roto i te fa’aturira’a

Mai te huru e peu iho ā nā te ta’ata tino nei ’e te vahine tino nei ’ia fa’ahapa ia vetahi ’ē ’e ’ia ha’avā parau ti’a ’ore atu ’aore rā, mai tei au i tei ti’a nōna iho. ’Ua tupu ato’a te reira nō Iakobo ’e Ioane, piti ’āpōsetolo a te Fa’aora. ’Ua riri roa rāua nō te ’orera’a te ta’ata nō te hō’ē ’oire iti nō Samaria i fa’atura i te Fa’aora (hi o Luka 9:51-54) :

Hōho’a
Te Fa’aora ’e te tahi feiā ’āpe’e

« ’Ite a’era [rāua]… i te reira, ’ua nā ’ō maira rāua, E te Fatu, e ti’a ānei ia ’oe ’ia parau māua i te auahi ’ia ma’iri mai nō ni’a i te ra’i, ’ia pau atu rātou, mai tā Elia ra ?

« ’Ua fāriu atura rā ’oia, ’avau atura ia rāua, nā ’ō atura, ’Aore ’ōrua i ’ite i te huru o tō ’ōrua ’ā’au.

« ’Aore ho’i te Tamaiti a te ta’ata nei i haere mai e taparahi i te ta’ata, i haere mai rā e fa’aora » (mau ’īrava  54-56).

I teie mahana, e ti’a i te mau « ha’avā nō te pā’āto’ara’a » (PH&PF 107:74), tā tātou mau ’episekōpo ’e te mau peresideni ’āma’a, ’ia ’ape i terā huru ’umera’a e fa’ahapa, mai ia Iakobo rāua Ioane i terā taime. E pāhono te ha’avā parau ti’a i te mau fā’ira’a hara ma te aumihi ’e te hāro’aro’a. ’Ei hi’ora’a, ’ia matara mai te hō’ē taure’are’a mai roto mai i te piha tōro’a o te ’episekōpo, e ti’a iāna ’ia putapūhia i te here o te Fa’aora nā roto i te ’episekōpo, ’e ’ia vai ’oia i roto i te ’oa’oa ’e te mana fa’aora o te Tāra’ehara—’eiaha roa atu ïa te ha’amā ’e te hi’o-’ē-ra’a. Hape atu ai te ’episekōpo i te fa’aātea rahi atu ā i te māmoe mo’e i roto i te medebara (hi’o Luka 15:4).

Te fa’atītī’aifarora’a

Teie rā, ’aita te aumihi e fa’a’ore nei i te tītaura’a ’ia fa’atītī’aifaro. Te ta’o [farāni nō te] fa’atītī’aifarora’a [discipline] nō roto mai ïa i te ta’o latino discere, « ha’api’i », ’aore rā te ta’o discipulus, « te pīahi », ’e nō reira te pipi [disciple], e pīahi ïa ’e e ta’ata ’āpe’e ho’i.1 Te fa’atītī’aifarora’a mai tā te Fatu, ’o te ha’api’ira’a ïa ma te here ’e te fa’a’oroma’i. I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’ua fa’a’ohipa pinepine te Fatu i te ta’o tā’iri ’ia parau ’oia nō te fa’atītī’aifarora’a (hi’o ’ei hi’ora’a, Mosia 23:21 ; PH&PF 95:1). Te ta’o [farāni nō] tā’iri [châtier] nō roto mai ïa i te ta’o latino castus, ’oia ho’i « vi’ivi’i ’ore ’aore rā mā », te aura’a ra, e tā’iri, e « tāmā » ïa.2

I roto i te ao, nā te ha’avā o te fenua e fa’ahapa i te hō’ē ta’ata ’e e tāpe’a iāna i roto i te fare ’auri. ’Ei hi’ora’a ’ē, tē ha’api’i mai nei te Buka a Moromona ē, ’ia onoono tātou i te rave i te hara, ’o tātou iho ā te ha’avā (Alama 41:7) e tu’u ia tātou i roto i te fare ’auri pae vārua. ’Ohipa ’ē roa i’ō nei, tei te ha’avā nō te pā’āto’ara’a te mau tāviri e matara ai te ’ūputa o te fare ’auri ; « nō te mea nā roto i te tā’irira’a e fa’aineine ai au i te rāve’a nō te fa’aorara’a ia rātou i roto i te mau mea ato’a ’ia ora atu i te fa’ahemara’a » (PH&PF 95:1 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). Te ’ohipa ha’avāra’a a te ha’avā parau ti’a, nō te aroha ïa, te here ’e te fa’aorara’a, ’eiaha rā nō te fa’ahapara’a.

’Ua fa’atītī’aifarohia te taure’are’a Iosepha Semita i roto e maha matahiti hi’opo’ara’a hou ’a fāri’i ai i te mau ’api ’auro, « nō te mea ’aita ’oe i ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Fatu ».3 I muri mai, i te mo’era’a ia Iosepha nā ’api 116, ’ua fa’atītī’aifaro-fa’ahou-hia ’oia. Noa atu tōna mana’o tātarahapa rahi mau, ’ua ’īriti te Fatu i tāna mau faufa’a nō te hō’ē taime poto, nō te mea « ’o tā’u i here ra e tā’iri ato’a ho’i au ’ia ti’a ’ia fa’a’orehia tā rātou mau hara » (PH&PF 95:1).

Tē parau ra Iosepha : « ’Ua ’oa’oa te melahi ’a fa’aho’i mai ai ’oia i te Urima ’e te Tumima iā’u ’e ’ua parau ’oia ē, ’ua māuruuru te Atua nō tō’u ha’apa’o-maita’i-ra’a ’e tō’u ha’eha’a, ’ua here ’oia iā’u nō tō’u tātarahapara’a ’e tō’u itoito i te pure ».4 Nō te hina’aro o te Fatu e ha’api’i ia Ioseha i te ha’api’ira’a taui ’ā’au, ’ua tītau ’oia iāna i te fa’atūsiara’a putapū ’ā’au—e tuha’a faufa’a ho’i te fa’atūsiara’a nō te fa’atītī’aifarora’a.

Te fa’atūsiara’a

« I te tau tahito ra, ’ua riro te fa’atūsiara’a i te fa’arirora’a i te hō’ē mea, ’aita ana’e te hō’ē ta’ata ’ei mea mo’a »,5 e aura’a tū’ati’ati te reira i te ta’o tā’iri—’oia ho’i « e tāmā ». Nā reira ato’a, i ’Īserā’ela tahito ra, e tae mai te fa’aorera’a o te hara ’e te hapa nā roto i te pūpūra’a ō, ’aore rā te hō’ē tūsia.6 ’Aita te tūsia i « fa’a’ite ātea [noa] i taua tūsia rahi ’e te hope’a ra » (Alma 34:14), ’ua tauturu ato’a rā ’ia fa’atupu i te mana’o māuruuru rahi a’e nō te tāra’ehara a te Fa’aora. Te hina’aro ’ore e fa’atūsia i roto i tā tātou tātarahapara’a, e fa’ao’ō’ora’a ïa ’e e fa’a’inora’a ho’i i te fa’atūsiara’a rahi a’e a te Mesia nō taua hara nei, ’o tē ha’afaufa’a ’ore nei i tōna mamae—e tāpa’o ’eta’eta ho’i nō te māuruuru ’ore.

I te tahi pae, nā roto i te rāve’a huru ’ē nō te fa’atūsiara’a, e ’āpī maoti tātou i te hō’ē faufa’a mure ’ore—tōna aroha ’e tāna fa’a’orera’a hara ē i te hope’a, « te mau mea atoa a [te] Metua ra » (PH&PF 84:38).7 ’Ei tuha’a nō te ’ohipa tau maoro nō te tātarahapara’a, e ’ohipa ato’a te fa’atūsiara’a ’ei rā’au fa’aora nō te tauturu i te monora’a « te māuiui i roto i te ’ā’au » (Alama 42:18) i te « hau [o te] ’ā’au » (Mosia 4:3). ’Aita ana’e e fa’atūsiara’a, e ’ite mai te ta’ata ē, e mea pa’ari ’ia fa’aore ’ōna iho i tāna hapa, nō te māna’ona’o-noa-ra’a i teie mea i tāpe’ahia.7

Te metua ’ei ha’avā parau ti’a

Ma’a ta’ata noa i roto ia tātou e pi’ihia ’ia riro ’ei mau ha’avā nō te pā’āto’ara’a, noa atu rā, e tano te mau parau tumu nō te ha’avāra’a parau ti’a ia tātou pā’āto’a, i te mau metua iho ā rā, pauroa te mahana e rāve’a tā rātou nō te fa’a’ohipa i te reira ’e tā rātou mau tamari’i. Ha’api’i maita’i i te hō’ē tamari’i, ’o te iho mau ïa o te ti’ara’a metua maita’i, ’e fa’atītī’aifaro nā roto i te here, ’o te iho mau ïa nō te rirora’a ’ei ha’avā parau ti’a.

’Ua ha’api’i te peresideni Joseph F. Smith : « Mai te peu e ’iriā mai te mau tamari’i ’e e mea fifi ’ia fa’atere ia rātou, ’a fa’a’oroma’i tae roa atu i te taime e manuia ai ’outou nā roto i te here… ’e i reira ’outou e tarai ai i tō rātou nātura ia au i tō ’outou hina’aro. »8

Te pa’ari te ’apohia mai i te hi’ora’a ē, ’ia ha’api’i te mau peropheta i te fa’atītī’aifarora’a, e paraparau rātou nō te mau huru o te Mesia. Tē hōro’a nei Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau i teie parau a’o mātau maita’i nō ni’a i te fa’atītī’aifarora’a :

« E ’ore roa e nehenehe ’e e ’ore roa ho’i e ti’a ’ia ha’amauhia te hō’ē mana ’e ’aore rā te hō’ē vāhi iti a’e nō te tura nā roto i te autahu’ara’a, maori rā nā roto i te tāparura’a, nā roto i te fa’a’oroma’i-noa-ra’a, nā roto i te marū ’e te ha’eha’a, ’e nā roto i te here mau ra ;

« Nā roto i te aroha, ’e te ’ite ateate ra, ’o te fa’arahi roa i te vārua ma te fa’ahua ’ore, ’e ma te ha’avare ’ore i roto i tōna ’ā’au—

« Ma te fa’ahapara’a atu i te tahi mau taime nā roto i te parau pāpū roa, ’ia fa’auruhia ra e te Vārua Maita’i ; ’e i reira e fa’a’ite mai ai i te rahira’a nō te here » (PH&PF 121:41-43).

Tē ha’api’i nei teie ’īrava ’ia fa’ahapa « ’ia fa’auruhia… e te Vārua Maita’i », ’eiaha rā ’ia fa’auruhia e te riri. ’Aita te Vārua Maita’i e tū’ati i te riri, inaha « ’o tei roto iāna te vārua mārō ra, e ’ere ’oia i tā’u, nō te diabolo rā, ’o te metua ’oia nō te mārō, ’e ’ua fa’aitoito ’oia i te ’ā’au nō te ta’ata e mārō ai te tahi i te tahi ma te riri » (3 Nephi 11:29). ’Ua ha’api’i te peresideni George Albert Smith ē : « ’Aita te mau mea au ’ore i parauhia i raro a’e i te fa’aurura’a a te Fatu. Te Vārua o te Fatu e vārua hāmani maita’i ïa ; e vārua fa’a’oroma’i ; e vārua aroha ’e te here ’e te fa’a’oroma’i maoro… 

« Mai te mea rā ē, e vārua ’imi hape tō tātou… nā roto i te tahi rāve’a ha’amou, e ’ere roa atu ïa te reira nō roto mai i te Vārua o tō tātou Metua i te Ao ra, e mea ’ino ïa i te mau taime ato’a

Te hāmani maita’i, ’o te mana ïa tā te Atua i hōro’a mai ia tātou nei nō te ’īriti i te mau māfatu ’eta’eta ’e nō te fa’aha’eha’a i te mau vārua ’eta’eta ».9

Te ihota’ata mau o tā tātou mau tamari’i

I te haerera’a te Fa’aora i rotopū i te mau ’āti Nephi, e ’ohipa fa’ahiahia tāna i rave ’e te mau tamari’i.

Hōho’a
Te Fa’aora ’e te mau tamari’i ’āti Nephi

« ’E ’ua ha’api’i mai ’oia i te mau tamari’i a te tia’a ta’ata… ’e ’ua matara tō rātou ’arero iāna, ’e nā rātou i fa’a’ite i te mau mea rarahi ’e te māere i tā ratou mau metua ra […]

« ’E nā rātou i hi’o ’e i fa’aro’o ho’i i tāna mau tamari’i ra ; ’oia mau, ’ua parau tō te mau ’aiū ra vaha, ’e nā rātou i fa’a’ite i te mau mea māere » (3 Nephi 26:14, 16).

Penei a’e hau atu i te paraura’a te vaha o te mau ’aiū, ’ua fa’a’ara’ara te Fatu i te mata, ’e te tari’a ’ua fa’afatafata ho’i, o tō rātou mau metua hitimahuta ra. ’Ua hō-mai-hia i teie nau metua te hōro’a ta’a ’ē ’ia ’ite poto i roto i te mure ’ore ’e ’ia ta’a i te ihota’ata mau ’e te ti’ara’a hou i te tāhuti o tā rātou mau tamari’i. E’ita ānei te reira e taui roa i te huru te mau metua i hi’o ’e i rave i tā rātou mau tamari’i ? Mea au nā’u teie fa’ahitira’a tei parauhia ra nā Goethe : « Te huru e hi’o ’oe i te hō’ē [tamari’i], ’o te huru ïa e rave ’oe ia rātou, ’e te huru e rave ’oe ia rātou ’o te mea ïa e riro mai rātou ».10 ’Ua riro te ha’amana’ora’a i te ihota’ata mau o te hō’ē tamari’i ’ei hōro’a hi’o na, ’o te fa’auru i te hi’ora’a ātea a te ha’avā parau ti’a.

Pū’ohura’a

’Ua ha’api’i mai te peresideni Thomas S. Monson : « ’Eiaha e vaiiho i te hō’ē fifi e tano ’ia fa’a’āfaro ’ia riro ’ei mea faufa’a a’e i te hō’ē ta’ata e here ».11 E mea faufa’a roa ho’i teie parau tumu nō te rirora’a ’ei mau ha’avā parau ti’a, nō tātou iho ā rā ’e tā tātou mau tamari’i.

Hō’ē noa rāve’a e ha’avā ai i te ha’avāra’a parau ti’a, mai ia Iesu Mesia, ’oia ho’i, te rirora’a mai iāna te huru. Nō reira, « e aha tō ’outou huru [te tāne ’e te vahine] e au ai ? ’Āmene, e parau atu vau ia ’outou, mai tō’u nei ïa » (3 Nephi 27:27). I te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Hi’o « disciple », etymonline.com.

  2. Hi’o Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 11th ed. (2003), « chasten ».

  3. Karen Lynn Davidson and others, eds., Histories, Volume 1: Joseph Smith Histories, 1832–1844, vol. 1 of the Histories series of The Joseph Smith Papers (2012), 83.

  4. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia: Iosepha Semita (2007), 83 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia.

  5. Guide to the Scriptures, « Sacrifice », scriptures.lds.org.

  6. Hi’o Bible Dictionary, « Sacrifices ».

  7. Te tusia tā tātou e pūpū i ni’a i te fata o te ’aira’amā’a o te ’ōro’a i te mau hepetoma ato’a, ’o te ’ā’au tātarahapa ïa ’e te vārua marū (hi’o 2 Nephi 2:7 ; 3 Nephi 9:20 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 59:8). Tē ’ā’au tātarahapa, ’o te tātarahapa ïa ; te vārua marū, ’o te ha’apa’o ïa (hi’o D. Todd Christofferson, « ’Ia fa’afāriuhia mai ’oe ra », Liahona, Mē 2004, 12).

  8. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia: Joseph F. Smith (1998), 326.

  9. Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia: George Albert Smith (2011), 244–45 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia.

  10. Tē parauhia nei ē, nā Johann Wolfgang von Goethe, brainyquote.com.

  11. Thomas S. Monson, « Te ’imira’a i te ’oa’oa i roto i te tere », Liahona, Nov. 2008, 86.