2010–2019
E tauturu te ’ōro’a ia tātou ’ia riro ’ei ta’ata mo’a.
’Ātopa 2016


E tauturu te ’ōro’a ia tātou ’ia riro ’ei ta’ata mo’a.

Feruri i teie e pae rāve’a e fa’arahi i te maita’i ’e te mana nō tō tātou haere-pinepine-ra’a e rave i te ’ōro’a mo’a nō te pāne ’e te pape

Te hō’ē ha’amana’ora’a rahi o tō’u ’āpīra’a, ’o te mau purera’a ’ōro’a ïa i fa’atupuhia i tō mātou ’utuāfare i Warrnambool, i Auteraria. 10 ’aore rā 15 ta’ata e haere mai i tō mātou ’āma’a, e toru ta’ata te mau i te autahu’ara’a ’e pinepine nā tō’u metua tāne e ha’amaita’i i te pāne ’e i te pape. Tē ha’amana’o ra vau i tō’u huru ’a tai’o māite ai ’oia ma te ha’eha’a i te mau parau o nā pure o te ’ōro’a mo’a. Pinepine tōna reo i te rūrū ’a putapū ai ’oia i te Vārua. ’E i te tahi mau taime, e fa’aea ri’i ’oia nō te tāmarū iāna ’a fa’aoti atu ai i te pure.

Mai te mau tamari’i e pae matahiti, ’aita vau i ta’a pauroa i te mea e parauhia ra ’e te ’ohipa e ravehia ra, ’ua ’ite rā vau ē, tē tupu ra te hō’ē ohipa ta’a ’ē mau. ’Ua nehenehe tā’u e fa’ari’i i te fa’aurura’a hau ’e te tāmāhanahana a te Vārua Maita’i ’a feruri ai tō’u metua tāne i tō te Fa’aora here nō tātou.

’Ua ha’api’i te Fa’aora : « ’E e nā reira ’outou ma te fa’aea ’ore i te tātarahapa, ’e te bāpetizohia ho’i i tō’u ra i’oa : ’e e rave ’outou i te reira ma te ha’amana’o i tō’u ra toto, ’o tei ha’amani’ihia nā ’outou, ’ei fa’a’itera’a atu i te Metua ē, tē ha’amana’o na ’outou iā’u ma te tu’utu’u ’ore ». ’E ’ia ha’amana’o ’outou iā’u ma te tu’utu’u ’ore, e vai noa ta’u Vārua i roto ia ’outou i reira » (3 Nephi 18:11).

Tē ani nei au ia tātou pā’āto’a ’ia feruri i teie e pae rāve’a e fa’arahi i te maita’i ’e te mana nō tō tātou haere-pinepine-ra’a e rave i te ’ōro’a mo’a nō te pāne ’e te pape, e ’ōro’a ho’i e tauturu ia tātou ’ia riro ’ei ta’ata mo’a.

1. Fa’aineine hou i te sābati

E nehenehe tā tātou e fa’aineine ia tātou nō te ’ōro’a nā mua roa ’ino te purera’a ’ōro’a e ha’amata ai. E nehenehe te mahana mā’a e riro ’ei taime maita’i nō te feruri i tō tātou haerera’a i mua i te pae vārua ’e i tā tātou fa’aineinera’a.

Hōho’a
Tē fa’aineine ra nō te Sābati

’Ua riro te orara’a tāhuti nei ’ei ō faufa’a rahi i roto i tō tātou tere nō te rirora’a mai tō tātou Metua i te Ao ra te huru. E mea tītauhia ’ia vai te ’ati ’e te tāmatara’a, ’o tē hōro’a nei ia tātou i te mau rāve’a ’ia taui ’e ’ia tupu i te rahi. ’Ua ha’api’i te ari’i Beniamina ē : « te ta’ata tino nei, ’o te ’enemi ia o te Atua... ’e e ’enemi ho’i a muri ē a muri noa atu : ’āre’a ’ia auraro ’oia i te parau a te Vārua Maita’i, ’e ’ia fa’aru’e i te mau peu a te ta’ata tino nei, ’e ’ia riro ’ei ta’ata mo’a nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ra te Fatu » (Mosia 3:19). Tē hōro’a nei te haere-pinepine-ra’a e rave i te ’ōro’a mo’a i te hō’ē taime tano nō te hōro’a hope roa i tō tātou ’ā’au ’e te vārua i te Atua.

I roto i tā tātou fa’aineinera’a, e ’ā’au tātarahapa tō tātou ’ia fa’a’ite tātou i tō tātou māuruuru nō te tāra’ehara a te Mesia, ’ia tātarahapa ho’i i tā tātou mau hape ’e tō tātou mau paruparu, ’e ’ia ani tātou i tā te Metua tauturura’a i ni’a i teie tere tāmau nō te rirora’a mai iāna ra. E nehenehe atu ai tātou e tīa’i maoro i teie taime tā te ’ōro’a mo’a e hōro’a mai nō te ha’amana’o i tāna tusia ’e nō te fa’a’āpī i tā tātou mau ’euhe i te tā’āto’ara’a o te mau fafaura’a tā tātou i rave.

2. Tae nā mua i te hora

E nehenehe tā tātou ravera’a i te ’ōro’a ’ia ha’amaita’ihia mai te mea e tae tātou nā mu’a roa i te hora ’a feruri hōhonu atu ai i te taime nō te pehe ’ōmuara’a.

Hōho’a
Tae nā mua roa i te purera’a ’ōro’a

’Ua ha’api’i te peresideni Boyd K.Packer : « ’Ua riro te pehe ha’amatara’a, ’ia ha’uti-marū-ana’e-hia, ’ei mā’a vārua. E tītau te reira i te fa’aurura’a ».1 Mai tā te peresideni Russell M. Nelson e ha’amāramarama nei : « E ’ere i te taime nō te ’āparau ’aore rā nō te hōro’a i te mau poro’i, e taime rā nō te ’ōreromo’o (méditer) i roto i te pure ’a fa’aineine ai te mau ta’ata fa’atere ’e te mau melo nō te ’ōro’a, i te pae vārua.2

3. Hīmene ’e ha’api’i mai roto mai i te mau parau o te hīmene ’ōro’a.

E tuha’a faufa’a rahi ta’a ’ē te hīmene ’ōro’a nō te taime ’ōro’a. E fa’ateitei te pehe i tō tātou mau mana’o e mau ’ā’au. E fa’arahi atu ā te hīmene ’ōro’a i te fa’aurura’a mai te mea e fa’atumu tātou i ni’a i te mau ta’o ’e tae noa atu i te ha’api’ira’a tumu mana rahi e ha’api’ihia. Tē ha’api’i rahi nei tātou nā roto i te mau parau mai « ’ei ha’amana’ora’a i tō tino tei mamae nō mātou »,3 « ’Ia hi’opo’a tātou nei i te ’ā’au : e au ānei ? »,4 « ’e tōna here ’e te aroha mau ! »5

Hōho’a
Hīmene ’e ha’api’i mai roto mai i te mau parau o te hīmene ’ōro’a
Hōho’a
Fa’atumu i ni’a i i te mau parau o te hīmene

’A hīmene ai tātou ’ei fa’aineinera’a nō te rave i te pāne ’e te pape, e nehenehe te mau parau e riro ’ei tuha’a nō te ’euhera’a i te fafaura’a. ’A feruri, i teie i muri nei : « Tē here nei mātou ia ’oe, e te Fatu, ’ua māuruuru tō mātou ’ā’au. E haere mātou i tō haere’a mo’a ».6

4. Feruri hōhonu ma te vārua i te mau pure o te ’ōro’a (Hi’o Moroni 4-5)

’Eiaha e fa’aro’o noa i te mau parau mātauhia o nā pure ’ōro’a, e feruri maoti rā ma te vārua ’e e ha’api’i rahi atu ā tātou ’e e putapū rahi atu ā ho’i i te ferurira’a i te mau fafaura’a ’āpe’ehia e te mau ha’amaita’ira’a i roto i te reira mau pure mo’a.

Hōho’a
Te ha’amaitaira’a i te pāne

’Ua ha’amaita’ihia te pāne ’e te pape nō te ha’amo’a i tō tātou mau vārua. E fa’aha’amana’o mai te reira i te tusia o te Fa’aora ’e nāna e tauturu ia tātou ’ia riro ’ei ta’ata mo’a.

Tē fa’ata’a nei teie mau pure ē, e ’amu tātou i te pāne nō te ha’amana’o i te tino o te Tamaiti ra, ’o tei hōro’a iāna iho ’ei ho’o ’ei fa’ati’a i te tā’āto’a i te ti’a-fa’ahou-ra’a, ’e e inu tātou i te pape nō te ha’amana’o i te toto o te Tamaiti i ha’amani’i-hua-hia nō tātou ’ia fa’aorahia mai te mea e tātarahapa tātou.

I roto i terā nā pure, e ha’amata te mau fafaura’a ma te parau « e ti’a ia rātou » (Moroni 4:3). E mana fāito rahi ho’i e vai ra nō tātou i roto i teie parau. ’Ua ti’a ānei ia tātou ’ia tāvini ’e ’ia rave i te ’ohipa ? ’Ua ti’a ānei ia tātou ’ia taui ? ’Ua ti’a ānei ia tātou ’ia fa’atītī’aifaro i tō tātou mau paruparu ? ’Ua ti’a ānei ia tātou ’ia toro atu i te rima ia vetahi ’ē ’e ’ia ha’amaita’i ia rātou ? ’Ua ti’a ānei ia tātou ’ia hōro’a i te ti’aturi i te Fa’aora ?

’A fa’ahitihia ai te mau parau fafau ’e ’a rave ai tātou i te ’ōro’a, tē ha’apāpū nei tātou i roto i tō tātou ’ā’au ē, e ti’a ia tātou ’ia :

  • Rave i ni’a ia tātou i te i’oa o Iesu Mesia.

  • Tūtava i te ha’apa’o maita’i i tāna mau fa’aue.

  • Ha’amana’o ā iāna ē a muri noa atu.

Tē fa’aoti nei te pure nā roto i te hō’ē anira’a fa’ahiahia roa ’ino ’e te hō’ē parau fafau : « ’Ia vai noa tōna Vārua i roto ia rātou ē a muri noa atu » (Moroni 4:3).

’Ua papa’i Paulo ē : « Te mau hotu o te Vārua ’oia ho’i te hina’aro ïa, te ’oa’oa, te hau, te fa’a’oroma’i, te marū, te maita’i, te fa’aro’o, te māmahu, te hitahita ’ore » (Galatia 5:22-23). Tē vai nei te mau ha’amaita’ira’a nehenehe ’e te mau hōro’a nō tātou ’ia ha’apa’o tātou i tā tātou mau fafaura’a.

5. Feruri hōhonu ’e ha’amana’o iāna ’a ’ōperehia ai te pāne ’e te pape

E nehenehe teie mau taime mana’o tura, ’a ’ōpere ai te mau ti’a o te autahu’ara’a i te pāne ’e te pape, ’ia riro i te mea mo’a nō tātou.

Hōho’a
Te ’ōperera’a i te pāne

’A ’ōperehia ai te pāne, e feruri tātou ē, i roto i teie ’ohipa hope’a nō te here o te Fa’aora nō tātou tō te Fa’aora « fa’a’oroma’ira’a… i tōna pohera’a, i tātara ai ’oia i te mau tāpe’a o te pohe i ru’uru’uhia ai tōna ra mau ta’ata » (Alama 7:12).

E nehenehe ia tātou ’ia ha’amana’o i te ha’amaita’ira’a hanahana nō te ti’a-fa’ahou-ra’a « te tae mai i te mau ta’ata ato’a… te tītī ’e te ti’amā, ’e te tāne ’e te vahine, te feiā ’ino ’e te feiā parau ti’a : e ’ore roa te hō’ē io rouru iti a’e o tō rātou upo’o ra e mo’e : e fa’aho’i-tino-hia te mau mea ato’a i tōna iho huru mau » (Alama 11:44).

Hōho’a
Te ’ōperera’a i te pape

’A ’ōperehia ai te pape, e nehenehe tā tātou e ha’amana’o i te parau tāparu a te Fa’aora :

« Nō te mea, inaha, ’ua fa’a’oroma’i au, ’o te Atua, i teie nei mau mea nō te tā’āto’ara’a, ’ia ’ore rātou ’ia ro’ohia i te mamae mai te mea ē e tātarahapa rātou… 

« Nā te reira mamae rahi i fa’atupu i roto iā’u, ’oia ’o te Atua, ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rurutaina nō te māuiui, ’e ’ua tahe maira te toto nā te mau poa ato’a, ’e ’ua māuiui i te tino ’e te vārua ato’a ho’i—’E ’ua hina’aro ho’i ’ia ’ore au ’ia inu i te ’āu’a maramara ’e ’ōriorio atu » (PH&PF 19:16, 18).

E ha’amana’o tātou ē, ’ua « rave ’oia i [tō tātou] paruparu i ni’a iāna iho, ’ia fa’a’īhia tōna ra ’ā’au i te aroha i au i te tino, ’ia ’ite ’oia nā roto i te tino i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou paruparura’a ra » (Alama 7:12).

’A feruri ai tātou i te taime ’ōro’a, e uiui tātou ia tātou iho :

  • E aha tā’u e rave i teie nei hepetoma nō te fa’aineine maita’i a’e nō te ’ōro’a ?

  • Nehenehe ānei iā’u ’ia tauturu rahi atu i te mana’o tura ’e te heheura’a ’o te tae mai i te ’ōmuara’a o te purera’a ’ōro’a ?

  • E aha te ha’api’ira’a tumu tei ha’api’ihia i roto i te hīmene ’ōro’a ?

  • E aha tā’u i fa’aro’o ’e tā’u i fāri’i i roto i tō’u ’ā’au ’a fa’aro’o ai au i te mau pure nō te pāne ’e te pape ?

  • E aha tō’u mau ferurira’a ’a ’ōperehia ai te pāne ’e te pape ?

’Ua ha’api’i Elder David A. Bednar : « ’Ua riro te ’ōro’a nō te pāne ’e te pape ’ei anira’a tāmau ’ia tātarahapa mau ’e ’ia fa’a’āpī i te pae vārua. E ’ere te rave-noa-ra’a i te ’ōro’a ’e tīrārā atu ai, ’ua matara ïa te mau hara. ’Ia fa’aineine maite rā tātou nō te haere mai i roto i teie ’ōro’a mo’a ma te ’ā’au tātarahapa ’e te vārua marū, ’ei reira e tupu ai te parau fafau ē, e vai noa te Vārua o te Fatu ia tātou nei. ’E nā roto i te mana ha’amo’ara’a o te Vārua Maita’i ’ei hoa tāmau nō tātou e vai matara noa ai tā tātou mau hara ».7

Tē fa’a’ite pāpū nei au nō te rahira’a o te mau ha’amaita’ira’a e noa’a ia tātou ’a fa’arahi ai tātou i tō tātou fa’aineinera’a ’e tā tātou ’ohipa pae vārua, ’a rave ai i te ’ōro’a mo’a . Tē fa’a’ite pāpū ato’a nei au ē, tē vai nei te reira mau ha’amaita’ira’a nō tātou, nō te here o tō tātou Metua i te Ao ra ’e nō te tūsia tāra’ehara mure ’ore a tāna Tamaiti here, ’o Iesu Mesia. Nā roto i tōna i’oa mo’a, ’oia ho’i Iesu Mesia, ’āmene.

Te mau nota

  1. Boyd K. Packer, « Personal Revelation: The Gift, the Test, and the Promise », Ensign, Nov. 1994, 61.

  2. Russell M. Nelson, « Worshiping at Sacrament Meeting », Liahona, ’Ātete 2004, 13.

  3. « Iesu no Nazareta », Te mau hīmene, n°101

  4. « I tō tātou ravera’a i nā tāpa’o », Te mau hīmene, n°92

  5. « ’Auē te pa’ari ’e te aroha », Te mau hīmene, n°109.

  6. « As Now We Take the Sacrament », Hymns, n°169.

  7. David A. Bednar, « ’Ia vai matara noa tā ’outou mau hara », Liahona, Mē 2016, 61–62.