2010–2019
Itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu
’Ātopa 2016


Itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu

E’ita e ti’a ia tātou ’ia vaiiho i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Metua ’e nō te Tamaiti ’ia riro mai ’ei mea ta’a-’ore ’e te rave ’atā i te mau ’ōfa’i turorira’a.

’O te ora mure ’ore te hōro’a rahi roa a’e a te Atua ’e e hō-mai-hia te reira i te feiā « e ha’apa’o i [tā te Atua ra] mau fa’auera’a ’e e itoito noa ē tae noa atu i te hope’a ».1 I te tahi pae, e pāto’i tō tātou Metua i te Ao ra i te ora mure ’ore ia rātou « tei ’ore i itoito i te fa’aitera’a i te parau nō Iesu ».2 E mau ’ōfa’i turorira’a i mua i tō tātou mau faufa’a e nehenehe e ārai ia tātou i te tāpaera’a i te fā nō te ora mure ’ore.3 Tē vai ra e mau ’ōfa’i turorira’a ’ātitirau (complexe) ; e fa’ahōho’a atu vau ia ’outou.

E rave rahi matahiti i ma’iri, ’ua patu tō’u metua tāne i te hō’ē fare rā’au i te hō’ē pae o te fenua fa’a’apu i reira ’oia i te pa’arira’a. E mea nehenehe roa ’ia hi’ohia te fenua nā terā vāhi. I te ti’ara’a te mau papa’i o te fare, ’ua haere atu vau e hi’o. ’Ua māere roa vau i te ha’amāramarama fāriu i teie fenua nehenehe, tei mua noa mai te hō’ē pou mōrī, i te ātea ri’i noa. Iā’u nei, e’ita roa te mata e haru mai i te fa’ahiahia o te fenua.

Hōho’a
Te pou mōrī i mua i te ha’amāramarama

’Ua parau atu vau : « Pāpā, nō te aha ’oe i vaiiho ai ia rātou ’ia tu’u i terā pou mōrī i mua noa mai i te ha’amāramarama ? »

E ta’ata mana’o fa’a’ōhie tō’u metua tāne ’e te marū, ’o teie tōna reo iti iā’u : « ’Ua ’ite ’oe Quentin, ’o terā pou mōrī te ’ohipa nehenehe roa a’e o te fenua fa’a’apu nei ! » Teie tāna tātarara’a : « ’Ia hi’o vau i terā pou, e mana’o vau, ’aita fa’ahou e tarira’a pape mai te pihara’a pape i te fare nō te tunura’a mā’a, te hōroira’a rima ’e te hapura’a pape, mai tō’u tamari’i ra ē pa’ari roa mai au. ’Aita fa’ahou e tū’amāra’a « bougie » ’e te mōrī hinu i te pō nō te tai’o. Hina’aro vau e hi’o i terā pou mōrī i rōpū maita’i i te ha’amāramarama. »

Mea ta’a ’ē te hi’ora’a o tō’u metua tāne i teie pou mōrī i tā’u. Iāna, e ha’amaita’ira’a ïa te pou nō te orara’a, iā’u nei, e ’ōfa’i turorira’a ïa i mua i te mata e hi’o ra i te fenua rahi fa’ahiahia. E mea faufa’a a’e nō tō’u pāpā te uira, te mōrī ’e te māra’a i te nehenehe e hi’o noa. I reira, ’ua ta’a iā’u ē, noa atu ā e ’ōfa’i turorira’a teie pou nō’u, e tāpa’o fa’a’ōhiera’a ïa te reira nō tō’u metua tāne.

Te ’ōfa’i turorira’a, e « ’ohipa fa’ataupupū ïa i te ti’aturira’a ’e te hāro’aro’a » ’aore rā « e ārai ’ē’a e tāpe’a i te haerera’a i mua ».4 Turori i te pae vārua, « ’o te topara’a ïa i roto i te hara, ’aore rā te hahi-’ē-ra’a ».5 Te ’ōfa’i turorira’a, ’o te mea ato’a ïa e fa’a’ōnevaneva ia tātou i te rave-fa’aoti-ra’a i te mau ’ōpuara’a parau ti’a.

E’ita e ti’a ia tātou ’ia vaiiho i tō tātou ’itera’a pāpū nō te Metua ’e nō te Tamaiti ’ia riro mai ’ei mea ta’a-’ore ’e te rave ’atā i te mau ’ōfa’i turorira’a. E’ita e ti’a ’ia topa tātou i roto i terā herepata. Tītauhia tō tātou ’itera’a pāpū nō Rāua ’ia vai ateate noa ’e te ’ōhie mai tā tō’u metua tāne i turu ’ōhie i te parau nō te pou mōrī i terā fenua fa’a’apu i pa’ari ai ’oia.

E aha te tahi mau ’ōfa’i turorira’a e fa’ariro nei i tō tātou ’itera’a pāpū ateate ’e te ’ōhie, nō te Metua ’e nō te Tamaiti, ’ei mea ta’a ’ōre ’e te rave ’atā, ’e ’aita atura tātou e vai itoito i te fa’a’itera’a i terā ’itera’a pāpū ?

Hō’ē ’ōfa’i turorira’a, ’o te mau ’ite hōhonu ïa o te ta’ata nei

’Ua hina’aro tātou i te ’ite ato’a, ’e tē ti’aturi nei ho’i tātou ē, « te hanahana o te Atua, ’o te ’ite ïa ».6 ’Ua ’ite ato’a rā tātou ē, tā te ’enemi perera’a au roa a’e, ’o te fa’aāteara’a ïa i te ta’ata i te Atua ma te fa’aturori ia rātou i te tūra’ira’a i te parau nō te ’ite hōhonu o te ta’ata nei, i ni’a atu i te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a.

’Ua riro mai te ’āpōsetolo Paulo ’ei ’ite pāpū nō Iesu Mesia nā roto i te hō’ē semeio, ’ōna ’e te Fa’aora, tei taui roa i tōna orara’a.7 Maoti te ’ohipa nāna nā mua a’e, ’ua ti’a ia Paulo ’ia fa’aau iāna i te mau nuna’a e rave rahi. E mea au nāna te « parau ’āfaro ’e te ’ohie » a tō Tesalonia, nā reira ato’a te « aroha au » o tō Philipi.8 I te ha’amatara’a, ’ua tāfifi ri’i ’oia i te fa’aau iāna i te ferurira’a ’e te vāna’a o tō Heleni. I Ateno, i ni’a i te Areopago ra, ’ua tāmata ’oia i te parau philosopho atu, ’aita rā i fāri’ihia mai. I tō Korinetia, ’ua fa’aoti ’oia e ha’api’i ’ōhie noa i te « ha’api’ira’a tumu a te Mesia i fa’asataurohia ».9 Teie tā te ’āpōsetolo Paulo iho i parau :

« E ’ere ho’i ta’u parau ’e ta’u a’ora’a i te parau tāparu nō te pa’ari o te ta’ata nei, i parau atu rā vau ma te fa’a’ite pāpū a te Vārua ’e te mana :

« ’Ia ’ore tō ’outou fa’aro’o ’ia fa’atumuhia i te pa’ari o te ta’ata nei, i te mana rā o te Atua ».10

Tei roto i te 1 Korinetia te tahi o te mau fa’ati’ara’a fa’ahiahia roa a’e nō ni’a i te Fa’aora ’e tāna misiōni . Hō’ē pene—te 15—tei hīmene-rahi-hia ’ati a’e te ao nei, nā roto i te ’ohipa a te rohi pehe ra George Frideric Handel, te Messiah.11 Tei roto te tahi ha’api’ira’a tumu hōhonu nō ni’a i te Fa’aora. I roto i te tuha’a toru o te Messiah, i muri noa mai i te hīmene « Hallelujah », nō roto mai i te 1 Korinetia 15 te rahira’a o te mau ’īrava i fa’a’ohipahia. I roto i te tahi o teie mau ’īrava, tē fa’a’ite nehenehe nei Paulo i te mea i ravehia e te Fa’aora.

« [Inaha] ’ua ti’a fa’ahou mai… te Mesia i te pohera’a ra… [te] mātamua nō te feiā i ma’iri te ta’oto ra.

« …  Mai te pohe ho’i i noa’a i te ta’ata ra, nō te ta’ata ato’a e noa’a ai te ti’a fa’ahou i te feiā i pohe ra.

« Mai te ta’ata i hope i te pohe ia Adamu, e hope ato’a i te fa’aorahia e te Mesia… 

« E te pohe ē, tei hea tō ’oe tara ? E hade ē, tei hea tō ’oe rē ?… 

« ’E teienei, ’ia ha’amaita’ihia te Atua, ’o te hōro’a mai i te rē nō tātou, nō tō tātou Fatu ra nō Iesu Mesia ».12

’Ua ’ite tātou ē, ’ua tupu te Tāivara’a, ’e te hō’ē tumu, nō te mau ’ite hōhonu ïa o te ta’ata nei tei fa’ateiteihia i ni’a atu i te ha’api’ira’a tumu niu ’e te faufa’a a te Mesia. ’Āhani ē ’o te parau ’ōhie o te poro’i a te Fa’aora i ha’api’ihia, ’aita rā, e mau parau mau pāpū ’e te faufa’a tei tauihia ’aore rā tei mo’e. Inaha, ’ua tauahi mai te keresetiano i te tahi mau peu tumu philosopho a te Heleni nō te fa’aau i te mau ti’aturira’a a te ta’ata i ni’a i tā rātou ta’ere. ’Ua pāpa’i te ta’ata pāpa’i ’ā’amu ra ’o Will Durant : « ’Aita te keresetiano i ha’amou i te ha’apa’ora’a ’etene ; ’ua tauahi rā i te reira. ’Ua tomo te ferurira’a heleni pohepohe ra i roto i te hō’ē tino ’āpī ora ra ».13 I roto i te tua’ā’ai, ’e i tō tātou ato’a nei anotau, tē pāto’i nei te ta’ata i te ’evanelia a Iesu Mesia nō te mea, ia rātou, ’aita i nava’i roa te ferurira’a vāna’a i roto.

I te ha’amatara’a te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, e rave rahi ta’ata tei parau atu ē, tē pe’e ra rātou i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora. E rave rahi fenua e parau ia rātou e nūna’a keresetiano. Noa atu rā, ’ua hiti mai te tohura’a nō te tau fifi rahi atu ā nō tō tātou nei anotau.

’Ua riro Heber C. Kimball hō’ē o te mau ’āpōsetolo mātāmua o teie tau tu’ura’a ’e ’ua riro ato’a mai ’ei tauturu mātāmua nā te peresideni Brigham Young. ’Ua fa’aara ’oia : « Tē tae mai nei te tau… e fifi tātou i te fa’ata’a i te mata o te feiā mo’a i te mata o te ’enemi e ’aro nei i te mau ta’ata o te Atua. ’Ei [reira]… e hi’o ai tātou i te tīti’a rahi ra, e tau tīti’a rahi ho’i, ’e e rave rahi te hi’a atu ». ’A fa’aoti ai ’oia : « E HI’OPO’ARA’A e tae mai ra ».14

I tō tātou nei anotau, tē iti rahi nei te mana’o keresetiano i roto e rave rahi fenua, mai te fenua Marite ato’a. ’Aita te ti’aturira’a pae fa’aro’o, ’aita ato’a ïa te mana’o ti’a’aura’a i mua i te Atua. Nō reira, e mea fifi ’ia ha’amau i te mau faufa’a nui e ti’a nō te orara’a. E titotito pinepine te mau ’ite hōhonu o te ta’ata nei, ’ua mau roa ho’i te reira.

Te vāhi ’ino rā, tē tupu ato’a nei te reira i rotopū i te mau melo nō te ’Ēkālesia tei mo’e tō rātou ’āvei’a ’e ’ua ’āpe’e atura rātou i terā ’arora’a nō terā taime—e rave rahi ho’i, e mea pāpū roa, e ’ere i te mea parau ti’a.

Tū’ati te tohura’a a Heber C. Kimball i te parau a Elder Neal A. Maxwell i te matahiti 1982 ra : « Te rahira’a o te tīti’ara’a, e tupu ïa nō te hahi-’ē-ra’a te ta’ata i te parau ti’a ma te ’ore e tātarahapa. E fa’aru’e vetahi ’e e’ita maoti e tāpe’a ē tae noa atu i te hope’a. E ha’avarehia vetahi e te feiā tāiva. E ’ino’ino ato’a vetahi, nō te mea ho’i, i terā ’e terā tau tu’ura’a tōna iho ā mau ’ōfa’i turorira’a ! »15

Te tahi atu ’ōfa’i turorira’a, ’o te ’orera’a ïa e hina’aro ’ia hi’o i te hara i tōna māramarama mau

Hō’ē huru ta’a ’ē ’e te pe’ape’a o tō tātou nei anotau, ’o te mau ta’ata ïa e rave i te hara ma te hina’aro ’ore e parau i te reira ’ei hara. ’Aita te mana’o tātarahapa ’e ’aita te hina’aro ’ia fā’i i tā rātou peu ’ei ’ohipa hape i te pae mōrare. Tē vai ato’a ra ho’i te ta’ata e parau haere i tōna ti’aturira’a i te Metua ’e i te Tamaiti ’a fa’a’ite mai ai i tōna mana’o ē, ’aita e ti’a te hō’ē Metua here i te Ao ra ’ia tītau i te fa’autu’ara’a nō te peu e huri tua i tāna mau fa’auera’a; ’ua hape te reira.

Mai te huru ra ē, ’o terā te mana’o o Korianotona, te tamaiti a Alama, tamaiti, i roto i te Buka a Moromona. ’Ua rave ’oia i te peu vi’ivi’i mau ’e tē a’ohia ra ’oia e Alama. E ha’amaita’ira’a nō tātou, ’ua pāpa’i taua peropheta rahi ra ’o Alama, tei ’ite ho’i i te « abuso pōuri ta’ota’o roa ra [’e] te māramarama māere »,16 i tāna parau a’o. I roto i te pene 39 nō Alama, tē tai’o nei tātou nāhea ’oia i te a’ora’a i teie tamaiti i roto i te ’ohipa tau maoro nō te tātarahapara’a ’a fa’ata’a atu ai nāhea te Mesia e haere mai e hōpoi ’ē i te hara. ’Ua ha’apāpū atu ’oia ia Korianotona i te tītaura’a ’ia tātarahapa, inaha « e ’ore e ti’a i te hō’ē mea vi’ivi’i ’ia ō i te bāsileia ra a te Atua ».17

Tei roto i te Alama 42 te tahi o te ha’api’ira’a tumu rahi fa’ahiahia roa o te mau pāpa’ira’a mo’a ato’a nō ni’a i te Tāra’ehara. ’Ua tauturu Alama ia Korianotona ’ia māramarama ē, e ’ere ho’i « i te mea [ti’a ’ore] ’ia tu’uhia atu te feiā hara i roto i te vai-māuiui-ra’a ».18 ’Ua parau maoti ho’i ’oia ē, ha’amata nā ni’a ia Adamu, i hōro’a mai ai te Atua aroha i te tahi « taime nō te tātarahapa », i te mea ho’i, ’aita ana’e e tātarahapara’a, « ’ua fa’a’orehia [ïa] te rāve’a rahi fa’aora ra ».19 ’Ua ha’apāpū ato’a Alama ē, te fa’anahora’a a te Atua, e « rāve’a rahi ’oa’oa » ïa.20

E ha’api’ira’a rahi roa tā Alama : « Inaha ho’i, tē fa’ati’a noa ra te parau ti’a i tāna ihora, ’e tē rave noa ra te aroha i tāna ihora, ’e nō reira e ora ana’e te feiā tātarahapa mau ra ».21 ’Ia hi’ohia i tō rātou māramarama mau, ’ua riro te mau ha’amaita’ira’a hanahana nō te tātarahapara’a ’e te pe’era’a i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora ’ei mea faufa’a rahi roa ’ino. E ’ere te parau-pāpū-ra’a i te ta’ata i te ’ohipa ’ino, mai ia Alama ’e ’o Korianotona nō ni’a i te mau fa’autu’ara’a nō te mā’itira’a i te hara ’e te ’orera’a e tātarahapa. Tē parau-noa-hia ra ē : « I teienei ānei ’aore rā ’āraua’e, e pārahi iho ā te ta’ata nō te ’amu i te fa’autu’ara’a ».22

Te ha’amaita’ira’a tiretiera ’e te fa’ahiahia ho’i o te tāra’ehara a te Fa’aora, ’oia ho’i ïa, nā roto i te tātarahapara’a, e tūmāhia te ’ohipa i harahia. I muri mai i te tātarahapara’a a Korianotona, ’ua fa’aoti Alama : « ’Eiaha taua mau mea nei e ha’ape’ape’a fa’ahou ia ’oe ra ; ’e ’ia ha’ape’ape’a ana’e tā ’oe mau hara ia ’oe, ’oia te pe’ape’a e fa’aha’eha’a ia ’oe i te tātarahapa ».23

Te hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra, e ’ōfa’i turorira’a ïa

Tē parau ra te peropheta Iakoba nō te mau ’āti Iuda i tahito ra ’ei « mau ta’ata ’ā’au ’eta’eta » tei vahavaha i te parau pāpū, ’e « ’ua taparahi ho’i rātou i te mau peropheta, ’e ’ua tītau atura i te mau mea ’aore i ti’a ia rātou ’ia ’ite. ’E teienei, nō tō rātou matapō ra, ’o tei tae… nō te [hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra], ’ia ma’iri ai rātou e ti’a ai ».24

E rave rahi huru nō te hi’ora’a i’ō atu i te tāpa’o ra,25 hō’ē rā mea rahi i tō tātou nei anotau, ’o te fa’arahi-roa-ra’a. Te fa’arahi-roa-ra’a i te pae ’evanelia, ’o te fa’ateiteira’a ïa i te hō’ē parau tumu o te ’evanelia i ni’a atu i te tahi mau pu’era’a parau tumu faufa’a ’aifāito, ’e ’o te fa’a’itera’a i te mana’o i i’ō roa atu i te ha’api’ira’a a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia,’e ’aore rā ’o te pāto’i nei i te reira. Hō’ē hi’ora’a, ’oia ho’i, ’ia tītau te tahi ta’ata i te fa’ananeara’a, te tauira’a ’aore rā ’ia onoono roa ’oia i ni’a i te hō’ē tuha’a o te Parau pa’ari. Te tahi hi’ora’a, ’o te fa’arahi-roa-ra’a ïa i te fa’aineinera’a nō te mau ’ohipa e riro i te tupu i te mau mahana hope’a nei. I roto i nā hi’ora’a to’opiti, tē fa’aitoitohia nei verā mā ’ia fāri’i i te tātarara’a a terā hō’ē ’e terā hō’ē. « Mai te peu e taui tātou i te hō’ē ture nō te ea ’aore rā te tahi noa atu parau tumu ’ei ’ohipa fa’aro’o hōme’e (fanatique), tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o ».26

Nō ni’a i te mau ha’api’ira’a tumu faufa’a rahi, ’ua parau te Fatu ē : « ’O rātou ato’a ’o te fa’arahi ’e ’aore rā ’o te fa’aiti i taua mea nei, e ’ere rātou i tā’u ra ».27 I te taime e fa’ateitei tātou i te hō’ē parau tumu ma te fa’aiti i tā tātou tauto’ora’a i te tahi atu mau parau tumu faufa’a ’aifāito, ’aore rā, ’ia fa’a’ite atu tātou i te mana’o nō te pāto’i ’aore rā nō te haere i’ō atu i te ha’api’ira’a a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o.

Hau atu, tē vai ra te mau melo e fa’ateitei nei i te tahi ’arora’a, e ’arora’a maita’i nō te rahira’a o rātou, i ni’a atu i te ha’api’ira’a tumu niu o te ’evanelia. ’Ua mono atura ïa i teie ’arora’a i te ha’apa’o maita’i, ’o teie atura ïa te tauto’ora’a mātāmua, ’e te tauto’ora’a i ni’a i te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a, ’o te piti atura ïa. Mai te peu e fa’ateitei tātou i te hō’ē noa a’e mea i ni’a atu i tō tātou ha’apa’o maita’i i te Fa’aora, mai te peu tē parau ra tā tātou mau peu ē, e ’orometua noa ’oia ’eiaha rā te Tamaiti hanahana a te Atua, tē hi’o ra ïa tātou i’ō atu i te tāpa’o ra. ’O Iesu Mesia te tāpa’o !

’Ua ha’apāpūhia i roto i te tufa’a 76 o te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau ē, ’o te « itoito i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu »28 te hi’opo’ara’a ’ōhie ’e te faufa’a rahi e fa’ata’a i te feiā e fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te basileiā tiretiera ’e rātou e fāri’i i te mea iti a’e i te bāsileia teretetiera. Nō te vai itoito noa, tītauhia ’ia fa’atumu tātou i ni’a i te mana o Iesu Mesia ’e tāna tusia tāra’ehara nō te upo’oti’a i ni’a i te pohe ’e, nā roto i te tātarahapa, e tāmā ia tātou i te mau hara ’e e pe’e ho’i i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia.29 Tītau-ato’a-hia te māramarama ’e te ’ite nō ni’a i te orara’a o te Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a, nō te arata’i ia tātou i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, tei reira ato’a ho’i te mau ’ōro’a mo’a nō te hiero. E mea tītau ’ia vai ’āueue ’ore tātou i roto i te Mesia ma te poupou i tāna parau ’e ma te tāpe’a ē tae noa atu i te hope’a.30

Pū’ohura’a

Mai te mea e vai itoito tātou i roto i te ’itera’a pāpū nō Iesu, e mea tītau ’ia ’ape tātou i te mau ’ōfa’i turorira’a ’o te herepata nei ’e ’o te fa’ataupupū nei i te haerera’a i mua o te tāne ’e te vahine maita’i e rave rahi. Fa’aoti ana’e e tāvini noa iāna. ’A ’imi ai tātou i te ’ite, tītauhia ’ia ’ape tātou i te mau ’ite hōhonu o te ta’ata e fa’aiti nei i tā tātou tauto’ora’a i te Fa’aora. E mea tītau ’ia hi’o tātou i te hara i tōna māramarama mau ma te fāri’i i te tāra’ehara a te Fa’aora nā roto i t tātarahapara’a. Tītauhia ’ia ’ape tātou i te hi’o i’ō atu i te tāpa’o ra ’e ’ia tūtonu ho’i i ni’a ia Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora ’e Tāra’ehara, ’e ’ia pe’e i tāna ha’api’ira’a tumu.

’Ua hi’o tō’u metua tāne i te pou mōrī ’ei rāve’a e noa’a ai te uira, te mōrī ’e te pape rahi nō te mā’a ’e te hōroira’a. ’Ua riro te reira ’ei ’ōfa’i ta’ahira’a e ha’amaita’i i tōna orara’a.

’Ua parau te tahi ta’ata pāpa’i ē, e nehenehe te mau ’ōfa’i turorira’a ’e fa’arirohia ’ei « ’ōfa’i ta’ahira’a e tae i te huru ari’i ’e i te ra’i ».31

Nō tātou nei, ’ua riro te vai-itoito-ra’a i roto i tō tātou ’itera’a pāpū nō Iesu ’ei ’ōfa’i ta’ahira’a e tae i te noa’ara’a te maita’i o te Fa’aora ’e te basileiā tiretiera. ’O Iesu Mesia ana’e te i’oa i raro a’e i te ra’i e ora ai tātou.32 Tē hōro’a atu nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō tōna hanahana ’e tōna ti’ara’a rahi hope i roto i te fa’anahora’a a te Metua. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.