2010–2019
’Ia riro ’ei pipi nā tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia
’Ēperēra 2017


’Ia riro ’ei pipi nā tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia

Te mau huru e rave rahi nā roto mai i te fa’aro’o i te Mesia e mea faufa’a ana’e nō tō tātou ti’a pa’arira’a i teie mau mahana hōpe’a nei.

E aha te aura’a o te rirora’a ’ei pipi nā tō tātou Fatu o Iesu Mesia ? Te hō’ē pipi ’o te hō’ē ïa ta’ata tei bāpetizohia ’e tei hina’aro ’ia rave i ni’a iho iāna i te i’oa o te Fa’aora ’e ’ia pe’e iāna. E rohi te pipi ’ia riro mai iāna nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a i te tāhuti nei, mai te au i te hō’ē ta’ata ’imi ’ite e tītau ra ’ia riro mai tōna ra fatu.

E rave rahi te ta’ata ’o te fa’aro’o i te parau ra e pipi ’e ’o te feruri ē, te aura’a ra, ’o « te pe’e » ïa. Te ti’ara’a pipi mau ’o te hō’ē ïa huru ti’ara’a. ’Ua hau ïa te reira i te tuatāpapara’a ’e te fa’a’ohipara’a i te hō’ē tāpura o te mau huru o te hō’ē ta’ata. E ora te mau pipi ’ia ti’a i te mau huru o te Mesia ’ia rara’ahia i roto i te uaua o tō rātou tino, mai te au i roto i te hō’ē vauvau pae vārua.

’A fa’aro’o na i te anira’a manihini a te ’āpōsetolo Petero ’ia riro ’ei pipi nā te Fa’aora.

« ’E ’ia tupu te reira, e fa’aitoito hua i te ’āpiti ato’a tō ’outou fa’aro’o i te [peu mā] ; te [peu mā] ho’i, i te ’ite ;

« Te ’ite ho’i, i te hitahita ’ore ; te hitahita ’ore ho’i, i te fa’a’oroma’i ; te fa’a’oroma’i ho’i, i te paieti ;

« Te paieti ho’i, i te aroha taea’e ; te aroha taea’e ho’i, i te aroha i te ta’ata ato’a.»1

Mai tā ’outou e ’ite ra, te rara’ara’a i te vauvau vārua o te ti’ara’a pipi, e tītauhia ïa hau atu i te hō’ē taura. I te tau o te Fa’aora, e rave rahi tei parau ē, ’ua ti’a rātou i roto i terā ’e terā huru o tō rātou orara’a. ’Ua fa’a’ohipa rātou i te mea tā’u i pi’i te ha’apa’ora’a mā’iti’iti. ’Ei hi’ora’a, ’ua ha’apa’o rātou i te fa’auera’a ’eiaha e rave i te ’ohipa i te Sābati, ’ua fa’a’ino rā i te Fa’aora nō te fa’aorara’a i te ma’i i taua mahana mo’a ra.2 ’Ua hōro’a rātou i te tao’a i tei veve, terā rā, ’ua hōro’a noa i tā rātou i hau—’aore rātou i hina’aro i te reira nā rātou iho.3 ’Ua ha’apae rātou i te mā’a, terā rā, ma te mata pe’ape’a.4 ’Ua pure rātou, terā rā, ’ia ’itehia mai e te ta’ata.5 Nā ’ō maira Iesu ē : « Tē ha’afātata mai nei te reo o teie nei feiā iā’u, tei te ātea ’ē rā tō rātou ’ā’au iā’u nei ».6 E riro teie huru tāne ’e te vahine i te ha’apa’o noa i te fa’aterera’a i te hō’ē huru ’e ’aore rā, te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē, ’aita rā e riro mai iāna te huru i roto i tō rātou ’ā’au.

Teie te parau a Iesu nō ni’a i te reira :

« E rave rahi tē parau mai iā’u ’ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ’ere ānei ’ua ha’api’i mātou ma tō ’oe i’oa, ’e ’ua tātā’ī i te mau demoni i tō ’oe i’oa, ’e ’ua rave i te semeio e rave rahi i tō ’oe i’oa ?

« ’O tā’u ïa e parau atu, ’Aita roa vau i ’ite ia ’outou. E haere ’ē atu ’outou, e te feiā rave parau ’ino ».7

Te mau huru o te Fa’aora, mai tā tātou e ’ite ra, e ’ere ïa i te pāpa’ira’a e tītauhia ’ia ha’apa’o ’e ’aore rā, hō’ē tāpura ’ohipa e tītauhia ’ia tāpa’o. E mau huru rā tei rara’ahia te tahi i ni’a i te tahi, ’āpitihia te tahi i te tahi, ’o te hotu i roto ia tātou ma te ’ohipa ’āmui. E nehenehe e parau ē, e’ita e roa’a ia tātou te hō’ē huru Mesia mai te mea ē, ’aita e roa’a ’e ’aita e fa’auru i te tahi atu mau huru. ’Ia pa’ari te hō’ē huru, e pa’ari ato’a te tahi atu e rave rahi.

I roto i te 2 Petero ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau tuha’a 4, tē ha’api’i mai nei tātou ē, te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia, ’o te niu ïa. E fāito tātou i tō tātou fa’aro’o nā roto i te mea tāna e arata’i ia tātou ’ia rave—nā roto i tō tātou ha’apa’o. « ’Ia fa’aro’o ’outou iā’u », te fafaura’a ïa a te Fatu, « e roa’a ia ’outou te mana e rave ai ’outou i tei au iā’u ra ».8 Te fa’aro’o ’o te rave’a fa’a’ama ïa. ’Aore e ’ohipa, ’aore e orara’a parau ti’a, ’aore ato’a ïa tō tō tātou fa’aro’o e mana nō te fa’atupu i te ti’ara’a pipi. E fa’aro’o pohe ïa.9

’E nō reira, ’ua fa’ata’a mai ’o Petero ē, « ’Āpiti tō ’outou fa’aro’o i te peu mā ». Teie peu mā ’ua hau ïa i te peu mā i te pae mōrare. ’O te mā ïa ’e te mo’a ho’i i roto i te ferurira’a ’e te tino. Te peu mā ’o te pūai ato’a ïa. Mai te peu ē, e ora tātou i te ’evanelia ma te ha’apa’o maita’i, e roa’a ïa ia tātou te pūai nō te riro ’ei mea vi’ivi’i ’ore i roto i te mau huru ferurira’a ato’a, te mau mana’o ato’a ’e te ’ohipa. E fāri’i rahi atu tō tātou ferurira’a i te mau muhumuhura’a a te Vārua Maita’i ’e i te māramarama o te Mesia.10 E fa’ahōho’a tātou i te Mesia ’eiaha i roto noa i tā tātou e parau ’e e rave, i roto ato’a rā i tō tātou huru.

Tē parau fa’ahou ra ’o Petero ē : « ’Āpiti tā ’outou peu mā ho’i, i te ’ite ». Mai te mea ē, e ora tātou i te hō’ē orara’a vi’ivi’i ’ore, e ’ite tātou i tō tātou Metua i te Ao ra ’e i tāna Tamaiti i roto i te hō’ē rāve’a ta’a ’ē. « ’O tei hina’aro māite i te ha’apa’o i tōna ra hina’aro e ’ite ïa i tā’u e ha’api’i nei ».11 Teie ’ite ’o te ’itera’a pāpū ïa o te ta’ata iho, tei roa’a nā roto i te ’ohipa a te ta’ata iho. Nā te ’ite ïa e taui ia tātou, ’ia ’ati atu ho’i tō tātou « māramarama i [tōna] māramarama » ’e « ’ia here tō tātou tai’ata ’ore i [tōna] tai’ata ’ore ».12 Nā roto i tō tātou orara’a parau ti’a, e haere tātou mai « Tē ti’aturi nei au » i te tāpaera’a hanahana o te « ’Ua ’ite au ».

Tē fa’aitoito mai nei ’o Petero ia tātou ’ia ’āpiti « te hitahita ’ore ho’i, i te ’ite ; te hitahita ’ore ho’i, i te fa’a’oroma’i ». ’Ei mau pipi hitahita ’ore, e ora tātou i te ’evanelia ma te au māite ’e te pāpū. ’Eiaha tātou « e horo i te ’oi’oi e au ’ore i tō [tātou] ra pūai ».13 I terā mahana ’e terā mahana e haere tātou i mua, ma te ’ore e ha’aparuparu i mua i te mau tītaura’a o te tāhuti nei.

Mai te mea ē, mai te reira tō tātou huru hitahita ’ore, e hotu ïa tō tātou fa’a’oroma’i ’e tō tātou ti’aturi i te Fatu. E ti’a ïa ia tātou ’ia tūru’i i ni’a iho i tōna hōho’a nō tō tātou orara’a, noa atu ē, e’ita tā tātou e nehenehe e hi’o iāna i tō tātou iho mata.14 Nō reira, e nehenehe tā tātou e « fa’aea noa… ma te hau ’e ’a ’ite… ē ’o… te Atua [’oia] ».15 ’Ia fārerei ana’e tātou i te mau vero o te ’ati, e ui tātou ē, « E aha tā ’oe i hina’aro ’ia ha’api’i mai au nā roto i teie ’ohipa ? » Tāna fa’anahora’a ’e te mau ’ōpuara’a i roto i tō tātou ’ā’au, e haere tātou i mua ’eiaha ma te fa’aruru-noa-ra’a i te mau mea ato’a, ma te fa’a’ruru ato’a rā i te reira ma te fa’a’oroma’i ’e ma te maita’i.16

’Ua ha’api’i mai Petero ē, e arata’i teie fa’a’oroma’i ia tātou i te paieti. Mai te Metua i fa’a’oroma’i ia tātou, tāna mau tamari’i, e fa’a’oroma’i ato’a tātou te tahi ’e te tahi ’e ia tātou iho. Tē ’oa’oa nei tātou i te ’ohipa a vetahi ’ē, ’e i te rāve’a tā te reira e hōro’a ia rātou nō te tupu i te rahi « te a’o nā nia iho i te a’o »,17 « ’e e tupu te māramarama i te ’ana’anara’a ē tae noa atu i te mahana mau ra ».18

Mai te hitahita ’ore ho’i i te fa’a’oroma’i, e mai te fa’a’oroma’i ho’i i te paieti, e taui tō tātou nātura. E roa’a ia tātou te aroha taea’e ’oia te tāpa’o rahi o te mau pipi mau ato’a. Mai te ta’ata Samaria maita’i ra, e tere tātou nā ni’a i te purumu nō te utuutu i tei nava’i ’ore, noa atu ē, ’aita rātou tō roto i te ana’ira’a o tō tātou mau hoa.19 E ha’amaita’i tātou i tei fa’a’ino mai ia tātou. E rave tātou i te maita’i i te feiā tei fa’a’ohipa ia tātou ma te hāmani ’ino.20 Tē vai ra ānei hō’ē huru Atua ’e ’aore rā, huru Mesia hau atu ?

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, te mau tauto’ora’a tā tātou e rave nō te riro mai ’ei mau pipi nā tō tātou Fa’aora, e ’āmuihia mai ïa te reira ē tae noa atu e « roa’a » tōna aroha ia tātou.21 Teie aroha ’o te huru faufa’a roa a’e ïa o te hō’ē pipi nā te Mesia :

« Parau noa ā vau i te mau parau ato’a a te ta’ata nei, ’e tā te mau melahi ato’a ra, ’e ’aita ō’u aroha, ’ua riro ïa vau mai te veo ’ō’oto ra, e mai te sumebalo maniania ra.

« Tei iā’u noa ā iho te tohu, ’e te ’ite i te mau parau mo’e ato’a ra, ’e te mau ’ite ato’a, ’e tei iā’u te mau fa’aro’o tāpa’o ato’a e ti’a ai ’ia hōpoi ’ē atu i te mou’a, ’e ’aore ō’u aroha, ’aita roa ā’u e faufa’a ».22

Nā te fa’aro’o, te tīa’i ’e te aroha e fa’aineine ia tātou nō te ’ohipa a te Atua.23 « ’E teienei tē vai nei… e toru ra; ’o tei hau rā i taua toru nei, ’o te aroha ïa ».24

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, i teienei, hau atu i te mau taime ato’a, e’ita tā tātou e nehenehe ’ia riro noa ’ei « pipi nō te tahi noa taime » ! E’ita tā tātou e nehenehe e riro ’ei pipi nō te hō’ē noa iho parau ha’api’ira’a e ’aore nō te tahi atu. Te mau huru e rave rahi e hā’ati nei i te fa’aro’o i te Mesia—tae noa atu i terā tā tātou i paraparau a’enei i teie mahana—e mea faufa’a ana’e nō tō tātou vai-pūai-noa-ra’a i teie mau mahana hōpe’a nei.

Mai te peu ē, e tūtava itoitō tātou nō te riro ’ei mau pipi mau nā Iesu Mesia, e nati-’āmui-hia teie mau huru nō te ha’apūai ia tātou. ’Aore e vai te ta’a-’ē-ra’a i rotopū i te maita’i tā tātou e fa’a’ite i tō tātou mau ’enemi ’e te maita’i tā tātou e hōro’a i tō tātou mau hoa. E riro tātou ’ei feiā parau-ti’a i te taime ’aore e ta’ata e hi’o mai ra, ’e i te taime tē hi’o mai ra vetahi ’ē. E riro tātou ’ei feiā ha’apa’o i te Atua i te vāhi ta’ata mai tei roto i tō tātou mau vāhi ’ōmo’e.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e nehenehe te mau ta’ata ato’a e riro ’ei pipi nā te Fa’aora. ’Aita te ti’ara’a pipi e hi’o i te matahiti, te ’āpeni, te ’iri ’aore rā te pi’ira’a. Nā roto i tō tātou iho ti’ara’a pipi, tātou te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, e patu tātou i te hō’ē pūai ’āmui nō te ha’amaita’i i tō tātou mau taea’e ’e te mau tuahine nā te ao ato’a nei. Teie te taime nō te pūpūra’a ia tātou iho ’ia riro ’ei pipi nāna ma te itoito ato’a.

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua pi’ihia tātou pā’āto’a ’ia riro ’ei mau pipi nā tō tātou Fa’aora. ’A fa’ariro i teie ’āmuira’a ’ei taime nō ’outou « ’ia mata na ’outou mai tō te feiā tahito ra i te haere mai [iāna] ra ma te ’ā’au ato’a ».25 Teie tāna Ekalesia. Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a ta’a ’ē ē, tē ora nei ’oia. ’Ia ha’amaita’i mai ’oia ia tātou i roto i tā tātou ’imira’a mure ’ore ’ia riro mai ’ei mau pipi ha’apa’o maita’i ’e te itoito. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.