2010–2019
Te mau vahine pāpū
’Ēperēra 2017


Te mau vahine pāpū

Te mau vahine pāpū, e mau pipi ïa e fa’atumu nei i ni’a i te Fa’aora Iesu Mesia ’e e tīa’ira’a tō rātou i te parau fafau o tāna tusia tāra’ehara.

E au mau tuahine here ē, ’ua here roa mātou ia ’outou ’e ’ua māuruuru ho’i i tā ’outou pāhonora’a ma te ’ā’au marū ’e te ’ana’anatae i te anira’a a te Peresidenira’a Mātāmua i te ’ōpuara’a #Eta’ata’ēau. ’A tāmau noa i te pure, i te fa’aro’o i te mau muhumuhu o te Vārua ’e ’a ha’a ’ia au i te fa’aurura’a ’o tā ’outou e fāri’i.

’Ia rātere au nā ’ō nei ’e nā te ara, pinepine au te anihia : « Tē ha’amana’o ra ’oe iā’u ? » Nō tō’u mau ha’amana’ora’a hepohepo, ’oia mau e mo’ehia iā’u te mau i’oa. Tē ha’amana’o nei rā vau i te here mau tā tō tātou Metua i te Ao ra i ha’aputapū iā’u ’a fārerei ai au i tāna mau tamāhine ’e tāna mau tamāroa iti.

’Aita i maoro a’enei ’ua haere au e fārerei i te tahi mau vahine iti i te fare tāpe’ara’a. ’A aroha ai mātou hou ’a ta’a ’ē ai, ma te tāparu, ’ua ani mai te tahi vahine iti : « Tuahine Burton, ’eiaha na e ha’amo’e ia mātou ». Maita’i ē e fāri’i ’oia i tāna i ani, ’e ’o rātou ato’a mai iāna te huru, ’a fa’a’ite ai au i te tahi ri’i mana’o ia ’outou na.

To’ofanu mau tuahine pāpū i te tau o te Fa’aora : Fa’atumuhia i ni’a i te Fa’aora ia Iesu Mesia.

Nā roto i te tau, ’ua fa’a’ite tō tātou mau tuahine i te hi’ora’a ha’apa’o maita’i nō te ti’ara’a pipi ’o tā tātou ato’a e tūtava nei. « Tei roto i te Faufa’a ’Āpī te ’ā’amu nō te mau vahine [pāpū], tei ’itehia ’e ’o tei ’ore ho’i i ’itehia, ’o tei fa’a’ohipa i te fa’aro’o ia Iesu Mesia [’e i tāna tāra’ehara], ’o tei ha’api’i ’e ’o tei ora i tāna mau ha’api’ira’a, ’e tei fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a i tāna ’ohipa, tāna mau temeio ’e tōna hanahana. ’Ua riro mai teie mau vahine ’ei mau pipi hi’ora’a maitai ’e ’ei mau ’ite faufa’a rahi i roto i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ».1

To’ofanu

E hi’o na tātou i teie mau ’ā’amu i roto i te buka a Luka. ’A tahi, i te tau tāvinira’a a te Fa’aora :

« ’E muri a’era, haere atura [Iesu] nā roto i te mau ’oire ’e te mau ’oire ri’i ato’a, i te poro haere’a i te parau maitai ra i te bāsileia o te Atua, ’oia ’e te tino ’ahuru ma piti ato’a,

« ’E e mau vahine ho’i… ’o Maria i parauhia nō Magadala… ’e ’o Ioana… ’e ’o Susana ’e ’o veto’ofanu mau vahine ’e’ē ho’i, ’o tei turu mai ïa iāna i tā rātou ra tao’a ».2

’A piti, i muri mai i tōna ti’a-fa’ahou-ra’a :

« E to’ofanu pu’e vahine… ’o tei haere i te po’ipo’i roa i te mēnema ra…

« ’E ’aore a’era i ’itea e rātou tōna tino, haere maira, parau maira ē, E pu’e melahi tei ’itea ia rātou, ’o tei parau mai ïa ē, ’ua ora ’oia ».3

E rave rahi taime, ’ua tai’o vau i teie fa’ahitira’a parau tau’a-’ore-hia « to’ofanu pu’e vahine », e rave rahi taime, ’aita rā i maoro a’enei, ’a feruri māite ai au i reira, ’ua hi’o ta’a ’ē au i tōna aura’a. Hō’ē mana’o tei puta mai nō ni’a i teie to’ofanu pu’e vahine, ’o te vahine pāpūïa ’e te ha’apa’o maita’i, e vahine : « ti’aturi pāpū », « mana’o ’ana’anatae », « ti’aturi », « ’āueue ’ore », « pāpū », « taiā ’ore » ’e « e nehenehe e ti’aturihia ».4

’A feruri ai au i teie mau parau rahi, ’ua ha’amana’o vau e piti vahine pāpū i roto i te Faufa’a ’Āpī tei fa’a’ite i te ’itera’a pāpū ’ana’anatae ’e te ti’aturi ’e te ’āueue ’ore nō ni’a i te Fa’aora. Noa atu ā e mau hapehape tō rāua mai ia tātou, e mea fa’auru rā tō rāua ’itera’a pāpū.

Tē ha’amana’o ra ’outou i te vahine i te ’āpo’o pape tei tītau i te mau ta’ata ’ia haere mai e hi’o i tāna i ha’api’i i pīha’i iho i te Fa’aora ? Tōna ’itera’a pāpū, e mea nā roto ïa i te hō’ē uira’a : « E ’ere ānei terā a’e te Mesia ? »5 Nō te pūai o tōna ’itera’a pāpū ’e tāna anira’a manihini, « e rave rahi… i fa’aro’o iāna ».6

Hōho’a
Tē parau nei Mareta i tōna ’itera’a pāpū nō ni’a i te Fa’aora

I muri mai i te pohera’a tōna taea’e ’o Lazaro, ma te ’oto rahi paha, ’ua parau Mareta, te pipi here ’e te hoa ho’i o te Fatu ē : « E te Fatu, ’āhiri ’oe i’ō nei e ’ore e pohe ta’u tua’ane ». ’E hi’o na rā i tōna pāpū ’ā parau atu ai ’oia : « ’Ua ’ite rā vau i tā ’oe e ani atu i te Atua ra, nā te Atua ïa e hōro’a mai nā ’oe i teienei ā ». ’E ’ua ha’apāpū fa’ahou ’oia i muri iho ē : « ’Ua fa’aro’o vau ē ’o ’oe te Mesia te Tamaiti a te Atua ’o te haere mai i te ao nei ra ».7

Mai roto ia rāua, tē ha’api’i nei tātou ē, te mau vahine pāpū, e mau pipi ïa e fa’atumu nei i ni’a i te Fa’aora Iesu Mesia ’e e tīa’ira’a tō rātou i te parau fafau o tāna tusia tāra’ehara.

To’ofanu vahine pāpū ’e te ha’apa’o fafaura’a i te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a : Te hina’aro fa’atusia

I te mātāmua ra, ’ua fa’atusia to’ofanu vahine pāpū i te fa’a’ite-pāpū-ra’a ’e i te orara’a i te mau ha’api’ira’a a Iesu. ’Ua nā reira ato’a te mau vahine pāpū i te ’ōmuara’a o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. I roto i te feiā tei mamae i te hāmani-’ino-ra’a i Clay County (Missouri), tē vai nei ’o Drusilla Hendricks ’e tōna ’utuāfare, e melo ’āpī rātou. ’Ua huma-mero-roa-hia tāna tāne fa’aipoipo i te tama’i i Crooked River. Nāna atura ïa e ha’apa’o iāna ’e e ’imi i te ora nō tōna ’utuāfare.

« I te hō’ē taime pe’ape’a mau, ’aita fa’ahou e mā’a nō te ’utuāfare, tē ha’amana’o ra ’oia ē ’ua parau mai te hō’ē reo iāna : ‘Tāpe’a, nā te Fatu e hōro’a mai’ »

I te tītaura’ahia tāna tamaiti i roto i te nu’u fa’ehau momoni, ’ua pāto’i nā mua Drusilla ’e ’ua pure tu’utu’u ’ore i te Metua i te Ao ra ē « tae mai nei te hō’ē reo tei nā ’ō iāna : ‘Te hanahana teitei roa ānei tā ’oe e hina’aro ?’ ’Ua pāhono ’ōhie ’oia, ‘’Ē’, i nā ’ō mai ai te reo : ‘E mana’o pa’i ’oe e nāhea e roa’a ai te reira maori rā nā roto i te mau tusia rahi roa ?’ »8

Tā tātou e ha’api’i nei i teie to’ofanu vahine pāpū, e tītau te ti’ara’a pipi ha’apa’o fafaura’a i te hina’aro ’ia fa’atusia.

To’ofanu vahine pāpū i teie mahana : Ha’amana’o ’e fa’aineine nō te fa’ahanahana i tōna ho’ira’a mai

’Ua fa’ahiti au i te parau nō to’ofanu vahine pāpū i te tau o te Fa’aora ’e i te ’ōmuara’a o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te ’evanelia; e aha rā ïa te mau hi’ora’a pipi ’e te mau ’itera’a o te mau vahine pāpū i teie mahana ?

Hōho’a
Te tuahine Burton ’e te tahi mau tuahine i Asia

I te haerera’a vau i Asia ’aita i maoro a’enei, ’ua putapū fa’ahou vau i te mau vahine pāpū e rave rahi tā’u i fārerei. ’Ua fa’ahiahia iho ā rā vau i te u’i melo mātāmua i Inidia, i Malaysia ’e i Inidonesia e tūtava nei i te ora i te ta’ere o te ’evanelia i tō rātou iho fare, i te tahi taime e fa’atusiara’a rahi inaha e tito pinepine te ’evanelia i te peu o te ’utuāfare ’e o te fenua. Tē tāmau nei te mau u’i rau vahine pāpū tā’u i fārerei i Hong Kong ’e Taiwan i te ha’amaita’i i te orara’a o tō rātou ’utuāfare, o te melo o te ’Ēkālesia ’e o te huira’atira, i te fa’atumu-noa-ra’a i ni’a i te Fa’aora ’e i te hina’arora’a e fa’atusia nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a. E ’ite-ato’a-hia te reira to’ofanu vahine pāpū ’ati a’e te ’Ēkālesia.

Hōho’a
Te tuahine Burton ’e te tahi mau tuahine i Asia

Te tahi vahine pāpū tei ha’amaita’i i tō’u orara’a e rave rahi ’ahuru matahiti i tōna ’arora’a, 15 matahiti, i te hō’ē ma’i ’a’ana ha’aparuparu ’e te māuiui roa tei parauhia te « myosite à inclusion ». Noa atu tei roto ’oia i te pārahira’a tūra’i, tē tūtava nei ’oia i te māuruuru noa i te Atua ’e i te tāpe’a noa i tāna « tāpura nehenehe » : e tāpura ’ohipa nō te mau mea e nehenehe tāna e rave, mai teie te huru : nehenehe au e huti i te aho, nehenehe au e horomi’i, nehenehe au e pure ’e nehenehe au e putapū i te here o tō’u fa’aora. Fātata pauroa te mahana, tē fa’a’ite nei ’oia i tōna ’utuāfare ’e i tōna mau hoa i tōna ’ite pāpū rōtahi i ni’a i te Mesia.

’Aita i maoro a’enei ’ua fa’aro’o vau i te ’ā’amu o Jenny. E tuahine tei ho’i mai nā tāna misiōni ’e tei ta’a te metua ’a tāvini ai ’oia i tāna misiōni. ’Ua fa’ati’a ’oia i te huru te mana’ora’a i tōna ho’ira’a i te fare i « fa’ataiā roa ’ino iāna ». I te hope’a rā o tāna misiōni i ’Ītālia, ’ua fa’aea ri’i ’oia i te fare o te misiōni ’a ho’i atu ai i te fenua Marite, i reira te hō’ē vahine pāpū, te vahine a te peresideni misiōni, i tāmarū iāna nā roto noa i te pāherera’a i tōna rouru.

Ma’a matahiti i muri iho, ’o te tahi atu ïa vahine pāpū, ’o Terry—e peresideni Sōtaiete Tauturu titi ’e e pipi ho’i nā Iesu Mesia—tei ha’amaita’i i tōna orara’a i te taime ’ua pi’ihia Jenny ’ei peresideni Sōtaiete Tauturu pāroita. I terā taime tē ’ohipa ra Jenny i ni’a i te hō’ē parau nō tāna parau tū’ite doctorat. ’Ua riro Terry ’ei ta’ata a’o nō Jenny i tōna ti’ara’a tuahine fa’atere, e ’ere noa rā terā, ’ua pārahi rāua 10 hora i te fare ma’i i te fāri’ira’a Jenny i te parau ’āpī ’ua ro’ohia ’oia i te ma’i toto leucémie. ’Ua haere mai Terry i te fare ma’i ’e ’ua fa’ahoro ia Jenny i te mau farereira’a. Tē parau nei Jenny ē : « ’Ia mana’o vau, e rave rahi taime tō’u pīha’era’a i roto i tōna pereo’o ».

Noa atu rā tōna ma’i, ’ua tāmau noa Jenny i te tāvini itoito ’ei peresideni Sōtaiete Tauturu pāroita. I te taime māuiui mau, ’ua tāniuniu ’oia, ’ua hāpono haere ’oia i te mau poro’i, te mau rata uira mai tōna ro’i, ’e ’ua ani i te mau tuahine e haere mai e hi’o iāna. E tāreta ’e te mau parau tāna i hāpono i te ta’ata, ’ua here ’oia i tōna mau tuahine nā te ātea. I te anira’a te pāroita i te hō’ē hōho’a nō tōna peresidenira’a e tu’u i roto i te ’ā’amu pāroita, teie tā rātou i fāri’i. Nō tō Jenny rirora’a ’ei vahine pāpū , ’ua ani ’oia i te tā’āto’ara’a e ’amo ato’a i tā vetahi hōpoi’a, mai tāna iho.

Hōho’a
E peresidenira’a Sōtaiete Tauturu pāroita ’e te tāupo’o

’Ua fa’a’ite pāpū teie vahine pāpū ra ’o Jenny : « E ’ere tātou i’ō nei noa nō te fa’aora ia vetahi ’ē, ’o tātou iho ato’a. ’E e tae mai te reira fa’aorara’a nā roto i te ’āpitira’a ia Iesu Mesia, nā roto i te māramaramara’a i tōna maita’i ’e tāna tāra’ehara ’e tōna mana’o here i te mau vahine o te ’Ēkālesia. E tupu te reira nā roto i te mau mea ’ōhie mai te pāherera’a rouru, te hāponora’a i te tahi parau e te poro’i fa’auru ’e te māramarama ’e te fa’a’ite i te tīa’i ’e te maita’i; ’aore rā nā roto i te vaiihora’a i te mau tuahine ’ia tāvini ia tātou ».9

E te mau tuahine, ’ia fa’a’ōnevaneva tātou, ’ia fē’a’a, ’ia paruparu te mana’o, ’ia hara, ’ia ’oto ’aore rā ’ia hutihutihia tō tātou vārua, ’ia fāri’i tātou i te anira’a a te Fatu ’ia inu i tāna pape ora mai te vahine pāpū i te ’āpo’o pape ra, ’ia ani tātou ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a ’a fa’a’ite ato’a ai i tō tātou ’ite pāpū ē : « E ’ere ānei terā a’e te Mesia ? »

’Ia ’ite ’outou ē, e mea huru tano ’ore te orara’a, mai tei tupu nō Mareta i te pohera’a tōna taea’e—’Ia fa’aruru tātou i te māuiui nō te vai-otahi-noa-ra’a, nō te ’orera’a e fānau, nō te mo’era’a tei herehia, nō te ’erera’a te rāve’a fa’aipoipora’a ’e te fa’atupura’a i te ’utuāfare, nō te ’utuāfare ’āmahamaha, nō te fa’aturumara’a ha’aparuparu, nō te ma’i tino ’aore rā te ma’i roro, nō te urupu’upu’ura’a, nō te ahoaho, nō te fa’atītīra’a, nō te fifi moni ’aore rā e rave rau atu—’ia ha’amana’o tātou ia Mareta ma te fa’ahiti i te hō’ē ā ’ite pāpū ē : « ’Ua fa’aro’o vau ē, ’o ’oe te Mesia te Tamaiti a te Atua ».

Hōho’a
Te mau vahine i te ’āvae o te satauro

’Ia ha’amana’o tātou i te mau vahine pāpū e rave rahi tei pāto’i i te fa’aru’era’a i tō rātou Fa’aora rahi i roto i te ’ohipa ri’ari’a mau tāna i mamae i ni’a i te satauro ’e i muri iho rā ’ua fāna’o rātou i te ti’ara’a i roto i te mau ’ite pāpū nō tōna ti’a-fa’ahou-ra’a hanahana. ’Ia ’itehia tātou i pīha’i iho noa iāna ma te pure ’e te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a. Ha’afātata ana’e tātou iāna nā roto i te fa’aineinera’a ’e te ravera’a i nā tāpa’o mo’a nō tāna tusia tāra’ehara i te mau hepetoma ato’a i roto i te purera’a ’ōro’a ’e ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a nā roto i te tāvinira’a i te ta’ata i tō rātou taime ’ati ra. Penei a’e i reira tātou e ti’a ai i rotopū i te mau vahine pāpū, te mau pipi nō Iesu Mesia e fa’ahanahana i tōna ho’ira’a mai rahi, ’ia ho’i mai ’oia.

Hōho’a
Te Fa’aora i te Tae-piti-ra’a mai

E te mau tuahine, tē fa’a’ite pāpū nei au nō nā Metua here i te ra’i; nō tō tātou Fa’aora ia Iesu Mesia; ’e nō tāna tāra’ehara fāito ’ore nō tātou. ’Ua ’ite au ē, ’o Iosepha Semita te peropheta i fa’atōro’a-ātea-hia nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a. ’Ua ’ite au e parau mau te Buka a Moromona ’e ’ua ’īritihia te reira nā roto i te mana o te Atua. E ha’amaita’ira’a nō tātou tē vai ra te hō’ē peropheta ora i tō tātou nei anotau, ’o te peresideni Thomas S. Monson. I teie mau parau mau, ’ua pāpū vau ! Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Parau ta’a ’ē : I te 1 nō ’ēperēra 2017, ’ua ha’amāuruuruhia te tuahine Burton ’ei peresideni rahi nō te Sōtaiete Tauturu.