2010–2019
Tōna rima arata’i i te mau mahana ato’a
’Ēperēra 2017


Tōna rima arata’i i te mau mahana ato’a

’Ua ’ite tō tātou Metua i te Ao ra e aha tā ’outou ’e ta’u e hina’aro, hau atu i te tahi atu ta’ata.

Hō’ē o te mau mauha’a here-roa-hia a’e e te Metua i te Ao ra nō te arata’i i tāna mau tamari’i maori rā te mau metua pa’ari ïa. Mai te reira te māmā o tō’u pāpā. I te hō’ē taime, e mea ’āpī roa ā vau nō te ha’amana’o, tē fa’atītī’aifaro ra tō’u metua tāne iā’u. ’A hi’o noa ai tō’u māmā rū’au i taua fa’atītī’aifarora’a ra, nā ’ō a’era ’oia : « E Monte, tē mana’o nei au ē, e mea ’eta’eta roa tā ’oe fa’atītī’aifarora’a iāna ».

Pāhono maira tō’u metua tāne : « Māmā, e fa’atītī’aifaro vau i ta’u mau tamari’i mai tā’u e hina’aro ».

’E ’ua parau atura tō’u māmā rū’au pa’ari ma te marū : « ’O vau ato’a ïa ».

’Ua pāpū roa iā’u ē, ’ua fa’aro’o tō’u metua tāne i te arata’ira’a pa’ari a tōna metua vahine i taua mahana ra.

’Ia feruri ana’e tātou i te parau nō te arata’ira’a, e ti’a ia tātou ’ia feruri i te hō’ē hīmene tā tātou pā’āto’a i ’ite ’e ’i here—« E tamari’i au nā te Atua ». I roto i te fa’aho’ira’a [reo peretāne] tē ’ite nei tātou i te mau parau ra « Fa’arata’i mai iā’u, arata’i mai iā’u, haere nā pīha’i iho iā’u, tauturu mai iā’u ’ia ’ite i te ’ē’a ».1

’Aita i maoro a’enei, ’ua ’apo mai au ’ua riro taua fa’aho’ira’a ra ’ei arata’ira’a hanahana nō te mau metua. ’A feruri ai au i teie mau parau, ’ua ’ite a’era vau ē, noa atu ē, tē vai ra te arata’ira’a i roto i te reira mau parau, tē vai ra rā te hō’ē aura’a rahi a’e. Tē tāparu nei tātou tāta’itahi i te mau mahana ato’a i te Metua i te Ao ra ’ia arata’i ia tātou, ’ia fa’atere ia tātou ’e ’ia haere nā pīha’i iho ia tātou.

’Ua fa’ata’a mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf : « ’Ua ’ite tō tātou Metua i te Ao ra i te hina’aro o tāna mau tamari’i hau atu i te tahi noa atu ta’ata ’ē. ’O tāna ’ohipa ’e tōna hanahana ’ia tauturu ia tātou i te mau taime ato’a, ma te hōro’a ia tātou i te mau rāve’a fa’ahiahia i te pae tino ’e i te pae vārua, nō te tauturu ia tātou i ni’a i te ’ē’a nō te ho’i atu iāna ra ».2

’A fa’aro’o mai na i taua mau parau ra : ’Ua ’ite tō tātou Metua i te Ao ra e aha tā ’outou e tā’u e hina’aro, hau atu i te tahi atu ta’ata. Nā roto i te reira, ’ua hāmani ’oia i te hō’ē pū’ohu utuutura’a nō te ta’ata hō’ē, tei au i te ta’ata tāta’itahi. E mea rahi te ’ohipa i roto. Te vai ra tāna Tamaiti ’e te Tāra’ehara, te Vārua Maita’i, te mau fa’auera’a, te mau pāpa’ira’a mo’a, te pure, te mau peropheta, te mau ’āpōsetolo, te mau metua, te mau metua pa’ari, te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, ’e e rave rahi atu ā—pauroa te reira nō te tauturu ia tātou ’ia ho’i e ora i pīha’i iho iāna i te hō’ē mahana.

Tē hina’aro nei au e fa’a’ite atu i te tahi o te mau mea i roto i te pū’ohu utuutura’a tei fa’a’ite mai iā’u ē, tē fa’atere nei te hō’ē Metua here iā’u, tē arata’i nei ’e tē haere nei ho’i nā pīha’i iho iā’u ’e tō’u ’utuāfare ? Tē pure nei au ’ia ’ite ’outou tāta’itahi i roto i te mau ’ohipa e tupu nō ’outou ē, tē fa’atere nei te Metua i te Ao ra, tē arata’i nei ’e tē haere nei ho’i nā pīha’i iho ia ’outou, ’e nā roto i te reira ’itera’a, e haere ïa ’outou ma te ti’aturi pāpū, ma te ’ite ē, ’aita roa ’outou e vai ’ōtahi noa.

’Ua riro te mau fa’auera’a a te Metua i te Ao ra ’ei mea faufa’a i roto i te pū’ohu utuutura’a. ’Ua parau Alama ē : « E ’ere roa te [peu] ’ino i te ’oa’oa ».3 Te fāri’ira’a i te peu au ’ore ’aita e fa’atītī’aifarora’a here, e riro ïa ’ei aroha ha’avare, ’e tē ha’apāpū ra ïa te reira i te parau ra ē, e riro paha te peu ’ino ’ei ’oa’oa. ’Ua pāto’i ’ū’ana o Samuela te ’āti Lamana i te reira parau : « ’E i tītau na ’outou i te maita’i nā roto i te ravera’a i te ’ohipa ’ino, ’o te mea au ’ore ïa i te huru nō taua parau ti’a nei i roto i tō tātou Upo’o rahi ’e te hau mure ’ore ra ».4

Nā roto i tōna mau peropheta, tē fa’aha’amana’o tamau mai nei te Metua i te Ao ra ia tātou ē, te parau ti’a ra, ’o te ’oa’oa ïa. ’Ei hi’ora’a, ’ua ha’api’i te ari’i Beniamina ē, ’ua hina’aro te Metua i te Ao ra « ’ia ha’apa’o ’outou i tāna i fa’aue mai ia ’outou ra; ’e mai te mea e nā reira ’outou, e ’ore e māhia e ha’amaita’i vave mai ’oia ia ’outou ».5 Te fa’aro’o-ato’a-hia ra taua fa’aha’amana’ora’a nā roto mai i te tahi atu hīmene :

’A ha’apa’o i te mau fa’auera’a; ’a ha’apa’o i te mau fa’auera’a !

Tei roto i reira te pārurura’a; tei roto i reira te hau.

E hōro’a mai ’oia i te mau ha’amaita’ira’a.6

I te 14ra’a o to’u mahana fanaura’a, ’ua ’apo mai au i te tahi o te reira mau ha’amaita’ira’a. ’Ua ’ite au i te tahi tauira’a i ni’a i to’u nā metua. ’A feruri ai au i tā’u i ’ite, ’ua ui au ē, « Tē haere ra ānei tātou i te hō’ē misioni ? » ’Ua riro te māere i ni’a i te mata o to’u metua vahine ’ei ha’apāpūra’a i tō’u mana’o uiui. I muri a’e, i roto i te hō’ē ’āpo’ora’a ’utuāfare, ’ua ’ite a’era tō’u mau taea’e ’e ’o vau nei ē, ’ua pi’ihia tō mātou nā metua nō te fa’atere i te hō’ē misioni.

Tē ora ra mātou i roto i te hō’ē fare fa’a’apu nehenehe roa i Wyoming. ’Ia au i tā’u hi’ora’a, e mea maita’i roa te orara’a. ’Ua nehenehe iā’u ’ia ho’i mai i te fare nā te fare ha’api’ira’a mai, fa’aoti i ta’u mau ’ohipa, e haere e a’ua’u i te animala, e tāi’a, ’e ’aore rā, e hi’o haere ’e ta’u ’ūrī.

I muri noa iho i tō’u ’itera’a i te pi’ira’a, ’ua ’ite a’era vau ē, e tītauhia iā’u ’ia fa’aru’e i ta’u ’ūrī ’o Blue. ’Ua paraparau vau i tō’u metua tāne, ma te ui ē, nēhea vau ia Blue. ’Ua hina’aro vau e ha’apāpū i te tano ’ore o te ’ohipa tā te Atua i tītau. E ’ore roa e mo’ehia iā’u teie pāhonora’a. ’Ua parau ’oia ē, « ’Aita i pāpū iā’u. E’ita paha ’ōna e nehenehe e haere mai nā muri iho ia tātou, nō reira, e mea tano a’e e ui ’oe i te Metua i te Ao ra ». E ’ere te reira te pāhonora’a tā’u i mana’o.

’Ua ha’amata vau i te tai’o i te Buka a Moromona. ’Ua pure ’ū’ana vau nō te ’ite ē, e tītauhia ānei iā’u ’ia hōro’a i ta’u uri. ’Aita ta’u pāhonora’a i tae mai i te hō’ē taime; terā rā ’ua vai tāmau noa te hō’ē mana’o i roto i tō’u ferurira’a : ’Eiaha ’oe ’ia riro ’ei teimahara’a nō tō ’oe nā metua. ’Eiaha ’oe ’ia riro ’ei teimahara’a. ’Ua pi’i au i tō ’oe nā metua ».

’Ua ’ite a’era vau i te mea tā te Metua i te Ao ra e tītau ra. ’Aita te reira ’itera’a i fa’aiti i te ’oto o te hōro’ara’a i ta’u uri. Terā rā, nā roto i te reira tusia ha’iha’i, ’ua marū to’u ’ā’au ’e ’ua ’itehia iā’u te hau i roto i te ’imira’a i te hina’aro o te Metua i te Ao ra.

’Ua ha’amāuruuru vau i te Metua i te Ao ra nō te mau ha’amaita’ira’a ’e te ’oa’oa i ’itehia iā’u nā roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, te pure, te Vārua Maita’i ’e te hō’ē metua tāne tāhuti tei ha’apa’o i tāna ’ohipa ’ei ’orometua ha’api’i ’evanelia mātāmua nō tāna mau tamari’i. ’Ua fa’atere rāua iā’u, ’ua arata’i ’e ’ua haere ato’a nā pīha’i iho iā’u nō te tauturu iā’u ’ia ’ite i te ’ē’a—i te mau taime iho ā rā ’a rave ai au i te hō’ē ’ohipa fifi.

Ta’a ’ē atu te fari’ira’a i te mau mea nō te pū’ohu utuutura’a tā’u i fa’ahiti a’enei, ’ua ha’amaita’ihia tātou tāta’itahi i te hō’ē ti’a fa’atere autahu’ara’a nō te fa’atere ’e nō te arata’i ia tātou.

’Ua parau te peresideni Boyd K.Packer : « ’Ua fa’auruhia te mau episekōpo ! E ti’amāra’a tō tātou tāta’itahi ’ia fari’i ’e ’aore rā ’ia pato’i i te a’o nō roto mai i tō tātou feiā fa’atere, ’eiaha roa atu rā e tau’a ’ore i te a’o a tō ’outou ’episekōpo, tei hōro’ahia mai nā ni’a mai i te terono ’e ’aore rā, i te ta’ata hō’ē ».7

Tē rohi nei teie mau ta’ata nō te ti’a nō te Fatu. Noa atu ē, e mea rū’au ’e ’aore rā, e mea taure’are’a tātou, ’ia hina’aro ana’e Sātane ia tātou ’ia feruri ē, ’ua mo’e te mau mea ato’a, tei reira te mau ’episekōpo nō te arata’i ia tātou. ’A paraparau ai au ’e te mau ’episekōpo, ’ua ’itehia iā’u te hō’ē tumu parau matarohia nō ni’a i te mau fā’ira’a o te ha’apa’o ’ore ’e ’aore rā, te mau ta’ata hape ’ore i te māuiuira’a i te mau hape rahi. E hina’aro ’oi’oi te mau episekōpo e fa’a’ite i te here o te Metua i te Ao ra nō te ta’ata, ’e i te hō’ē hina’aro ’ia haere nā pīha’i iho iāna ’a ’itehia ai iāna te ’ē’a nō te ho’i mai i te fare.

Penei a’e tei roto i teie mau parau te fa’a’itera’ahia te mea rahi roa a’e nō te pū’ohu utuutura’a : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi ».8

Nō te ha’api’i ia tātou i te mau mea ato’a te ti’a ia tātou ’ia rave, ’ua ’īriti Iesu Mesia i te ’ē’a nā roto i te hōro’ara’a mai i te hi’ora’a ti’a mau ’o tā tātou e ti’a ’ia pe’e. Tē tāparu mai nei ’oia ia tātou ma te toro mai i te rima ’ia haere mai, ’ia pe’e iāna.9 ’E ’ia hi’a ho’i tātou, e nā reira mau tātou pā’āto’a, tē fa’aha’amana’o mai nei ’oia ia tātou ē : « Nō te mea inaha, ’ua fa’a’oroma’i au, ’o te Atua, i teie nei mau mea nō te ta’ata ato’a, ’ia ’ore rātou ’ia ro’ohia i te mamae mai te mea ē e tātarahapa rātou ».10

’Auē te nehenehe teie fafaura’a ! E ’ere te tātarahapara’a i te fa’autu’ara’a ; e ha’amaita’ira’a rā. E ha’amaita’ira’a ’o te fa’atere ’e ’o te arata’i ia tātou. E’ita tātou e māere ’ia parau te mau pāpa’ira’a mo’a ē, ’eiaha tātou e ha’api’i i te hō’ē mea maori rā te tātarahapa.11

E rave rahi te rāve’a a te Metua i te Ao, terā rā pinepine ’oia i te fa’a’ohipa i te tahi atu ta’ata nō te tauturu iāna. I te mau mahana ato’a tē hōro’a mai nei ’oia ia tātou i te mau rāve’a nō te fa’atere, nō te arata’i ’e nō te haere nā pīha’i iho i te hō’ē ta’ata e hina’aro tōna. E ti’a ia tātou ia pe’e i te hi’ora’a o te Fa’aora. Tātou ato’a, e ti’a ia tātou ’ia ha’apa’o i te ’ohipa a te Metua i te Ao ra.

’Ei peresidenira’a rahi o te Feiā ’Āpī Tamāroa, ’ua ’ite tātou ē, ’ua ha’amaita’ihia te feiā ’āpī mai te mea ē, e mau metua tō rātou ’e e feiā fa’atere ho’i o te ha’a nei nō te Metua i te Ao ra nō te fa’atere, nō te arata’i ’e nō te haere nā pīha’i iho ia rātou. E toru parau tumu12 ’o te tauturu ia tātou ’ia riro ’ei tuha’a nō te pū’ohu utuutura’a a te Metua i te Ao ra nō vetahi ’ē, ’oia ho’i :

’Ia vai i pīha’i iho i te feiā ’āpī. ’Ua ha’apāpū mai te peresideni Henry B. Eyring i teie parau : « Tē vai ra te tahi mau mea tā tātou e nehenehe e rave ’o te riro ’ei mea faufa’a rahi ho’i. Te mana hau atu i te fa’a’ohipara’a i te mau parau nō te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu, ’o tō tātou ïa hi’ora’a maita’i, te orara’a i te ha’api’ira’a tumu.13 Nō te fa’atere i te feiā āpī e tītauhia ’ia vai i pīha’i iho ia rātou. ’Ua riro te hōro’ara’a i te taime ’ei tapa’o nō te here ’o te fa’ati’a ia tātou ’ia ha’api’i nā roto i te parau ’e te hi’ora’a.

’A piti, nō te arata’i mau i te feiā āpī, e ti’a ia tātou ’ia fa’atū’ati ia rātou i te ra’i. E tae mai iho ā te taime e vai ai te ta’ata tāta’itahi ’oia ana’e ra. Te Metua i te Ao ra ana’e te nehenehe e vai i reira nō te arata’i i te mau taime ato’a ’e i te mau vāhi ato’a. E ti’a i tō tātou feiā āpī ’ia ’ite e nāhea ’ia ’imi i te arata’ira’a a te Metua i te Ao ra.

’A toru, e ti’a ia tātou ’ia vaiiho i te feiā āpī ’ia fa’atere. Mai te metua here ’o te tāpe’a i te rima o te hō’ē ’aiū e ha’api’i ra i te hare, e ti’a ia tātou ’ia tu’u ’ia nehenehe i te feiā ’āpī ’ia haere i mua. Te vaiihora’a i te feiā āpī ’ia fa’atere, e tītau te reira i te fa’a’oroma’i ’e te here. E mea pa’ari a’e, ’e taere ri’i paha tā rātou i tā ’outou. E peretete paha rātou i ni’a i te ’ē’a, terā rā e haere tātou nā pīha’i iho ia rātou.

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, tē vai ra te taime i roto i tō tātou orara’a mai te huru ra ē, e mea ātea ’e ’aore rā ’aita roa atu te ha’amaita’ira’a nō te arata’ira’a. Nō taua huru taime pe’ape’a ra, ’ua fafau mai ’o Elder D. Todd Christofferson : « ’Ia faufa’a mau tā ’outou mau fafaura’a ’e ’ia ti’a mau tā ’outou ha’apa’ora’a. I reira e ti’a ai ia ’outou ’ia ani ma te fa’aro’o, ma te fē’a’a ’ore, ’ia au i tō ’outou hina’aro, ’ei reira te Atua e pāhono mai ai. E pāturu ’oia ia ’outou ’a ’ohipa ai ’e ’a hi’o ai ’outou. ’Ia au i te taime tāna i fa’ata’a e fa’atoro mai ’oia i tōna rima ia ’outou na, ma te parau ē, ‘Teie au’ ».14

I te hō’ē taime mai te reira te huru, ’ua ’imi au i te a’o a te Metua i te Ao ra nā roto i te pure tāmau ’e te ’ā’au tae hau atu i te hō’ē matahiti ’ia ’itehia mai te hō’ē rāve’a nō te hō’ē fifi. I ’ite au ē, e pāhono mai te Metua i te Ao ra i te mau pure ’ā’au tae ato’a. Noa atu rā i te reira, i te hō’ē mahana ’ua pe’ape’a roa vau ’e ’ua haere au i te hiero ’e te hō’ē uira’a : « E te Metua i te Ao ra, tē tau’a mau mai ānei ’oe ? »

Tē parahi ra vau i roto i te piha tīa’ira’a, i muri roa, i te hiero nō Logan Utaha, ’e inaha, i tō’u māere, tē tomo mai nei te peresideni hiero ’o Vaughn J. Featherstone, e hō’ē hoa rahi roa nō te ’utuāfare. ’Ua ti’a ’oia i mua i te ’āmuira’a ’e ’ua fāri’i poupou mai ia mātou pā’āto’a. I te ’itera’a mai ’oia iā’u i rotopū i te ta’ata, ’ua fa’aea ’oia i te paraparau, ’ua hi’o maira iā’u i roto i te mata, ’e nā ’ō maira : « E te taea’e Brough, e mea au roa ia ’ite ia ’oe i roto i te hiero i teie mahana ».

E ’ore roa e mo’ehia iā’u te mana’o o te ’ā’au o taua taime ra. Mai te huru ra ē—i roto i taua arohara’a ra—te Metua i te Ao ra teie e toro mai nei i tōna rima ma te parau mai ē : « Teie au ».

Tē māna’ona’o ’e tē fa’aro’o mai nei ’e tē pāhono mai nei te Metua i te Ao ra i te pure a te mau tamari’i ato’a.15 ’Ei hō’ē tamari’i nāna, ’ua ’ite au ē, ’ua tae mai te pāhonora’a i ta’u mau pure i te taime tā te Fatu i fa’ata’a. ’E nā roto i te reira ’itera’a, ’ua rahi atu tō’u māramarama ē, e mau tamari’i tātou nā te Atua ’e ’ua tono mai ’oia ia tātou i ’ō nei ’ia ti’a ia tātou ’ia ’ite i tōna vārua i teienei ’e ’ia ho’i e ora i pīha’i iho iāna i te hō’ē mahana.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē fa’atere nei te Metua i te Ao ra ia tātou, tē arata’i nei ’e tē haere nei nā pihia’i iho ia tātou. Mai te mea ē, e pe’e tātou i tāna Tamaiti ’e e fa’aro’o i tāna mau tāvini, te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta, e ’itehia ïa ia tātou te ’ē’a e tae atu ai i te ora mure ’ore ra. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.