2010–2019
Te fa’anahora’a hanahana a tō tātou Metua
’Ēperēra 2017


Te fa’anahora’a hanahana a tō tātou Metua

Maoti te fa’anahora’a mo’a a te Atua, ’ua ’ite tātou ē, e ta’ahira’a rarahi noa te fānaura’a ’e te pohe i roto i teie tere i te ora mure ’ore i pīha’i iho i tō tātou Metua i te Ao ra.

I te ’ōmuara’a o ta’u ha’api’ipi’ira’a taote, ’ua tauturu vau i te fa’afānau i te hō’ē vahine ’āpī i tāna tama mātāmua. ’Ua vai hau noa ’oia, ’ua vai rōtahi noa ’e ’ua ’oa’oa. I te matarara’a mai te pēpe, ’ua toro atu vau i te ’aiū fānau ’āpī iāna. E roimata nō te ’oa’oa i ni’a i tōna mata, ’ua hi’i ’oia i teie pēpe ’āpī ma te hi’o iāna mai te upo’o i te manimani ’āvae. ’Ua tauahi ’oia iāna i te here tā te hō’ē noa metua vahine e nehenehe e hōro’a. ’Ua riro tō’u ti’ara’a i roto i terā piha ’e ’ōna ’ei taime ta’a ’ē nō’u.

Terā ïa te ha’amatara’a o te orara’a nō tātou tāta’itahi. ’O te fānaura’a ānei rā te ha’amatara’a mau ? Tē hi’o nei tō te ao i te fānaura’a ’e te pohe ’ei ha’amatara’a ’e ’ei hope’a. Maoti rā te fa’anahora’a mo’a a te Atua, ’ua ’ite tātou ē, e ta’ahira’a rarahi noa te fānaura’a ’e te pohe i roto i teie tere i te ora mure ’ore i pīha’i iho i tō tātou Metua i te Ao ra.1 ’Ua riro ho’i ’ei nau tuha’a faufa’a rahi o te fa’anahora’a o tō tātou Metua—e mau taime mo’a i reira te tāhuti ’e te ra’i e ’ōpe’a ai. ’Ua feruri au i te mea tā’u i ’apo mai i te hi’ora’a i te fānaura’a ’e te pohe i te roara’a o tō’u mau matahiti tōro’a taote ’e te mau matahiti tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia ’e tē hina’aro nei au e fa’a’ite pāpū atu nō ni’a i te fa’anahora’a hanahana a tō tātou Metua.

« Hou tātou ’a fānauhia ai, ’ua ora tātou i pīha’i iho i te Atua, te Metua o tō tātou vārua. [Tātou] pā’āto’a i ni’a i te fenua nei, e mau taea’e mau ’e e mau tuahine mau i roto i tōna ’utuāfare »,2 tātou tāta’itahi ho’i te tao’a rahi nōna. Mai te tau ’e te tau tātou i te orara’a iāna hou te fānaura’a tāhuti nei—i te ha’api’ira’a, i te mā’itira’a ’e i te fa’aineinera’a.

Nō te mea ’ua here te Metua i te Ao ra ia tātou, ’ua hina’aro ’oia ’ia fāri’i tātou tāna hōro’a rahi roa a’e, te hōro’a nō te ora mure ’ore.3 E’ita tāna e nehenehe e hōro’a noa mai i te reira; nā tātou rā e fāri’i i te reira nā roto i te mā’itira’a iāna ’e tāna mau rāve’a. Tītauhia ’ia fa’aru’e tātou i tōna aro ’a ha’amata atu ai i te hō’ē tere fa’ahiahia ’e te tāmata rahi, e tere nō te fa’aro’o, te tupura’a ’e nō te riro mai. Teie tere tā tō tātou Metua i fa’aineine nō tātou, ’ua pi’ihia ïa te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’aore rā te fa’anahora’a rahi ’oa’oa.4

I roto i te hō’ē ’āpo’ora’a rahi hou te orara’a tāhuti nei ’ua fa’a’ite mai tō tātou Metua i tāna fa’anahora’a.5 I te māramaramara’a tātou i te reira, ’ua ’oa’oa roa tātou ’e ’ua tuō ho’i i tō tātou ’oa’oa ’e ’ua hīmene ’āmui « te mau fēti’a po’ipo’i ».6

’Ua patuhia teie fa’anahora’a i ni’a i e toru pou rahi : te mau pou nō te tau mure ’ore.7

Te pou mātāmua, ’o te Poietera’a ïa o te fenua, te vāhi nō te tere tāhuti.8

Te piti o te pou, ’o te Hi’ara’a ïa o tō tātou nā metua tāhuti mātāmua, ’o Adamu rāua Eva. Maoti te Hi’ara’a, ’ua hōro’ahia mai ia tātou te tahi mau ’ohipa māere. ’Ua roa’a mai ia tātou te fānaura’a ’e te tino tāhuti.9 E māuruuru a muri noa atu vau i tō’u metua vahine tei fānau ia mātou tō’u mau taea’e i teie nei ao ’e tei ha’api’i ia mātou nō ni’a i te Atua.

’Ua hōro’a ato’a mai te Atua i te ti’amāra’a mōrare—te ti’ara’a ’e te fāna’ora’a ’ia mā’iti ’e ’ia ’ohipa nō tātou iho.10 Nō te tauturu ia tātou ’ia mā’iti maita’i, ’ua hōro’a mai te Metua i te Ao ra i te mau fa’auera’a. I te mahana tāta’itahi, ’ia ha’apa’o tātou i tāna mau fa’auera’a, tē fa’a’ite nei ïa tātou i te Atua ē, ’ua here tātou iāna ’e e ha’amaita’i mai ’oia i tō tātou orara’a.11

Nō tōna ’itera’a ē, e’ita tātou e ma’iti noa i te maita’i—’oia ho’i nō te mea e hara tātou—’ua hōro’a mai te Metua i te pou toru—te Fa’aora ’o Iesu Mesia ’e tāna tāra’ehara. Nā roto i tōna mamae, ’ua ’aufau te Mesia i te ho’o nō te pohe tino ’e te hara.12 ’Ua ha’api’i ’oia : « I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe te fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore ».13

’Ua ora Iesu Mesia i te ora maita’i roa, ma te ha’apa’o noa i te mau fa’auera’a a tōna Metua. « ’Ua haere ’oia nā ni’a i te mau ’ē’a o Palesetina », ’ua ha’api’i i te mau parau mau mure ’ore, « ’ua fa’aora ’oia i te feia ma’i, ’ua ’ite te matapō, ’ua fa’ati’a i tei pohe ».14 ’Ua « hāmani maita’i haere ’oia »15 ’e ’ua tāparu i te tā’āto’ara’a ’ia pe’e i tōna hi’ora’a.16

I te pae hope’a o tōna orara’a tāhuti, ’ua tūturi ’oia i raro ’a pure ai :

« E ta’u Metua, ’ia ti’a ia ’oe ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei ’āu’a : ’ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u…

« ’E nō te mea tē rahi noa ra tōna māuiui ’oto, ’ū’ana roa atura tāna pure, ’e mai te toto pūtua ra tōna hou i te ma’irira’a i raro i te repo ra ».17

’Ua tauturu te Mesia ia tātou ’ia māramarama maita’i atu ā i te rahi o tōna mamae i te nā ’ōra’a ’oia i te peropheta Iosepha Semita :

« Inaha, ’ua fa’a’oroma’i au, ’o te Atua, i teie nei mau mea nō te tā’āto’ara’a, ’ia ’ore rātou ’ia ro’ohia i te mamae mai te mea ē e tātarahapa rātou ;

« Terā rā, mai te mea ē ’aita rātou e tātarahapa ’ia ro’ohia rātou i te mamae rahi e ti’a ai ’ia au i tā’u i fa’a’oroma’i ra ;

« Nā te reira mamae rahi i fa’atupu i roto iā’u, ’oia ’o te Atua, ’o tei hau a’e i te mau mea ato’a ra, i te rūrūta’ina nō te māuiui, ’e ’ua tahe mai ra te toto nā te mau poa ato’a, ’e ’ua māuiui i te tino ’e te vārua ato’a ho’i ».18

I roto i te ’ō nō Getesemane, ’ua ha’amata ’oia i te ’aufau i te ho’o nō tā tātou mau hara ’e tō tātou mau ma’i, tō tātou māuiui ’e tō tātou mau paruparu.19 Nō te mea ’ua rave ’oia i te reira, e’ita tātou e rātere ’ōtahi noa nā roto i te reira mau paruparu ’ia mā’iti rā tātou e haere nā muri iāna. « ’Ua tāpe’ahia ’oia ’e ’ua fa’autu’ahia i ni’a i te mau parira’a ha’avare nō te ha’amāuruuru i te hō’ē pupu ta’ata ’ī’ino ’e ’ua fa’autu’ahia ’ia pohe i ni’a i te satauro i Kalavari ». I ni’a i te satauro « ’ua hōro’a ’oia i tōna ora nō te fa’a’ore i te mau hara a te ta’ata nei, [’ei tao’a hōro’a mono] nō te feiā ato’a ’o te haere mai e ora i ni’a i te fenua nei ».20

’Ua parau ’oia :

« Inaha, ’o vau nei, ’o Iesu Mesia, ’o tā te mau peropheta i fa’a’ite mai e tae mai i te ao nei.

« ’E inaha, ’o vau te māramarama ’e te ora o teie nei ao, ’ua oti ta’u inura’a i tā te ’ā’ua ’ava’ava i hōro’ahia mai e te Metua nā’u ra, ’ua fa’ahanahanahia ho’i te Metua nā roto i ta’u ravera’a i te hara o tō te ao nei i ni’a iho iā’u ».21

I muri iho, i te mahana mātāmua o te hepetoma,22 ’ua ti’a fa’ahou mai ’oia mai te mēnema ma te tino tāhuti ’ore ’e te maita’i roa, e’ita e pohe fa’ahou ā. ’E nō te mea ’ua nā reira ’oia, e nā reira ato’a ïa tātou.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’ua ti’a mau te Mesia mai te mēnema mai. Nō te ti’a mai te mēnema mai, tītauhia ’ia pohe ’oia. E nā reira ato’a ïa tātou.

Te tahi ha’amaita’ira’a rahi o tō’u orara’a, ’o te putapūra’a ïa i te fātatara’a te ra’i iā’u i te mau taime ’a pārahi ai au i te hiti ro’i o te ta’ata tē pohe ra. Tau matahiti i ma’iri, i te hō’ē po’ipo’i, ’ua tomo vau i roto i te piha o te hō’ē vahine ’ivi, e tuahine feiā mo’a ha’apa’o maita’i, e ma’i mariri ’aita’ata tōna. E piti tamāhine tāna i pīha’i iho iāna. I te ha’afātatara’a vau i tōna ro’i tō’u ’itera’a ē ’aita ’oia e māuiui fa’ahou ra, ’ua fa’aru’e mai.

I terā taime ’ati pohe, e hau tei tae mai ’e ’ua ’ī roa te piha. ’Ua ’oto ri’i teie nā tamāhine, ’ua ’ī rā tō rāua ’ā’au i te fa’aro’o. I ’ite ho’i rāua ē, ’aita tō rāua metua vahine i haere ’ē, ’ua ho’i rā i te fare.23 Noa atu ā te mau taime ’oto rahi, te taime e mau te terera’a tau ’e te taime e au ’ore te orara’a, e nehenehe tātou e ’ite mai i te tāmāhanahanara’a i roto i tō tātou Fa’aora nō te mea ’ua mamae ato’a ’oia.24 ’Ua riro tō’u ti’ara’a i roto i terā piha ’ei taime ta’a ’ē nō’u.

’Ia pohe tātou, e fa’aru’e tō tātou vārua i tō tātou tino ’e e haere tātou i te tuha’a nō muri iho o tō tātou tere, te ao vārua. E vāhi ha’api’ira’a te reira, e vāhi tātarahapara’a, e vāhi fa’aorera’a hapa ’e e vāhi nō te riro mai25 i reira tātou e tīa’i ai i te ti’a-fa’ahou-ra’a.26

I te hō’ē mahana rahi nō ananahi, e ti’a fa’ahou mai te mau ta’ata ato’a tei fānauhia, mai te mēnema mai. E tāhō’ē fa’ahou ā tō tātou vārua ’e tō tātou tino i tōna huru mau. E ti’a fa’ahou mai te mau ta’ata ato’a, « te ta’ata pa’ari ’e te ta’ata ’āpī… te tāne ’e te vahine, te feiā ’ino ’e te feiā parau ti’a » ’e « e fa’aho’i-tino-hia te mau mea ato’a i tōna iho huru mau ».27

I muri iho i te ti’a-fa’ahou-ra’a tātou e fāna’o ai i te ha’amaita’ira’a hope ’ia ha’avāhia e tō tātou Fa’aora, tei nā ’ō ē :

« E ’ume au i te mau ta’ata ato’a ra iā’u, ’ia ha’avāhia rātou i te au i tā rātou mau ’ohipa.

« ’E ’o te tātarahapa ’e te bāpetizohia i tō’u ra i’oa, e fa’a’īhia ïa rātou ; ’e ’ia tāmau ā ē tae noa atu i te hope’a, inaha, ’o te ’ore ïa rātou e fa’ahapahia e au i mua i te Metua ’ia tae i te mahana e ti’a ai au e ha’avā i tō teie nei ao ».28

’Ei reira, nā roto i te Mesia ’e tāna tāra’ehara, te mau ta’ata ato’a e mā’iti e pe’e iāna ma te fa’aro’o ’e te tātarahapa ’e te bāpetizora’a ’e te fāri’ira’a i te Vārua Maita’i ’e te tūtava-noa-ra’a i te hope’a,29 e ’ite mai rātou ē, te hope’a o tō rātou tere, ’o te fāri’ira’a ïa i « tō ratou haere’a hanahana ’ei mau fatu ’āi’a nō te ora mure ’ore ».30 E ho’i atu rātou i mua i te aro o tō rātou Metua e ora ai ē a muri noa atu. ’Ia mā’iti maita’i na tātou.

’Ua rahi atu ā te vaira’a o te ta’ata nei i te mea e tupu mai te fānaura’ahia ’oia ē pohe roa atu. Tē ani nei au ia ’outou ’ia haere mai ’e ’ia pe’e i te Mesia.31

Tē ani nei au i te mau melo ato’a o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei, i te mahana tāta’itahi, « e haere mai i te Mesia ’ia maita’i roa ’outou iāna, e tāpe’a ia ’outou iho ’eiaha e rave noa atu i te mea paieti ’ore ra… nā roto ho’i i te ha’amani’ira’a i te toto o te Mesia ra… ’ia riro ’outou ’ei feiā mo’a ma te pōra’o ore ».32

Tē ani nei au i te feiā e ’ere i te melo nō teie ’Ēkālesia, ’a haere mai e tai’o i te Buka a Moromona ’e ’a fa’aro’o i te mau misiōnare. ’A haere mai, ’a roa’a te fa’aro’o ’e ’a tātarahapa i tā ’outou mau hara. ’A haere mai, ’a bāpetizo ia ’outou ’e ’a fāri’i i te Vārua Maita’i. ’A haere mai, ’a ora i te orara’a ’oa’oa ’e tei ’ī i te Mesia. ’Ia haere mai ’outou iāna ’e ’ia ha’apa’o ’outou i tāna mau fa’auera’a, tē parau fafau atu nei au ē, e ’itehia mai ia ’outou te hau ’e te fa’aotira’a i roto i teie orara’a tāhuti ’e te ’ahoahoa, nā reira ato’a « te ora mure ’ore i roto i te ao a muri atu ra ».33

’Outou i mātau na i teie mau parau mau ’e tei haere ’ē nō te tahi noa atu tumu, tē ani nei au ia ’outou ’ia ho’i mai. ’A ho’i mai i teie mahana. ’Ua here tō tātou Metua ’e te Fa’aora ia ’outou. Tē fa’a’ite pāpū nei au e mana tō te Mesia nō te pāhono i tā ’outou mau uira’a, nō te tāmarū i tō ’outou māuiui ’e te ’oto, ’e nō te fa’a’ore i tā ’outou mau hara. ’Ua ’ite au e parau mau te reira. ’Ua ’ite au e parau mau ana’e te reira. Tē ora nei te Mesia ! ’O teie tāna ’Ēkālesia. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.