2010–2019
Tō tātou tīa’i māmoe maita’i
’Ēperēra 2017


Tō tātou tīa’i māmoe maita’i

E ’oa’oa tō tātou tīa’i māmoe maita’i o Iesu Mesia, ’ia ’ite i tāna māmoe ma’i ia ora.

Tē ’ite nei tātou i te tahi ma’a vāhi iti o te huru o tō tātou Metua i te Ao ra ’a ’ite ai tātou i tōna aroha rahi nō te feiā hara ’e tē māuruuru nei tātou i te ta’a-’ē-ra’a tāna e fa’ata’a nei i rotopū i te hara ’e i te feiā tei rave i te hara. Nā teie ma’a vāhi iti ’itera’a e tauturu ia tātou ’ia fāri’i « i te hō’ē ’itera’a ’āfaro a’e o tōna huru, tōna maita’i roa, ’e tōna mau ti’ara’a »1 ’e e mea faufa’a rahi ho’i te reira nō te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o iāna ’e i tāna Tamaiti o Iesu Mesia. Noa atu tō tātou mau hapehape, nā te aroha o te Fa’aora e ’ume ia tātou iāna ra ’e e fa’aitoito ia tātou i roto i tā tātou mau tauto’ora’a tu’utu’u ’ore ’ia tātarahapa ’e ’ia riro mai iāna. ’A rahi noa ai tō tātou rirora’a mai iāna te huru, e ha’api’i tātou ’ia rave ia vetahi ’ē mai tāna i rave ra, ma te hi’o ’ore i te huru ’e te peu a te ta’ata.

Te fa’ata’a-’ē-ra’a i te huru o te hō’ē ta’ata e tōna rotora’a, ’o te tumu parau rahi ïa o te ’ā’amu Les Misérables, nā te ta’ata pāpa’i farani ra ’o Victor Hugo.2 I te ’ōmuara’a o te ’ā’amu, tē fa’a’ite nei te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu ia Bienvenue Myriel, te ’episekōpo nō Digne, ’e tē tau’aparau nei i ni’a i te hō’ē fifi e fārereihia nei e te ’episekōpo. E haere ānei ’oia e fārerei i te hō’ē ta’ata tei ’itehia ē, ’aita ’oia e ti’aturi i te Atua, ’e tei fa’a’inohia e te ta’ata nō tōna huru i roto i te tau tama’i i Farāni i muta’a ihora.3

Tē parau nei te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu ē, e nehenehe roa i te ’episekōpo ’ia fa’aau ’ore i teie ta’ata. E inaha, tē ui nei te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu i te hō’ē uira’a ’ōhie roa : « Terā rā, e fa’a’ōtohe ānei te ma’i tūtu’a o te māmoe i te ta’ata tīa’i ? »4 Ma te pahono nō te ’episekōpo, ’ua hōro’a te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu i te hō’ē « ’Aita » pāpū—’a parau hō’ata atu ai : « ’Auē ïa māmoe ē ! »5

I roto i teie parau, tē fa’aau nei Hugo i te « ino » o te ta’ata i te ma’i i ni’a i te ’iri o te māmoe ’e tē fa’aau nei ’oia i te ’episekōpo i te hō’ē tīa’i māmoe tei ’ore i horo ’ē, ’a fārerei ai ’oia i te hō’ē māmoe tei ma’ihia. E ta’ata maita’i te ’episekōpo ’e i muri a’e ra, i roto i te ’ā’amu tē fa’a’ite nei ’oia i taua aroha ra nō te tahi atu ta’ata, te ta’ata tumu o teie ’ā’amu, e ta’ata fa’ahapahia e te ture, ’o Jean Valjean. Nā te aroha ’e te here taea’e o te ’episekōpo i fa’aitoito ia Jean Valjean ’ia taui i te terera’a o tōna orara’a.

Nō te mea ho’i ē, tē fa’a’ohipa nei te Atua i te ma’i ’ei fa’aaura’a i te hara i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, e mea tano roa ’ia ui ē, « E aha te huru o Iesu Mesia i mua i tō tātou mau fa’ahōho’ara’a ma’i—tā tātou mau hara? » Inaha, ’ua parau ho’i te Fa’aora ē : « ’Aita e ti’a iā’u, i te Fatu, ’ia hi’o noa atu i ni’a i te hara ma te fa’ati’a i te reira »;6 nō reira, nāhea ’oia ’ia hi’o mai ia tātou, i roto i tō tātou huru ti’a ’ore, ma te ’ore e ’ōtohe i te ri’ari’a ’e te faufau ?

E mea ’ōhie roa ’e te māramarama ho’i te pāhonora’a. Mai te tīa’i māmoe maita’i ra,7 ’ua fa’ariro Iesu Mesia i te ma’i i ni’a i tāna māmoe mai te hō’ē mea ’o te ti’a ’ia rapa’auhia, ’ia aupuruhia ’e ’ia herehia. Tē ’oa’oa nei teie tīa’i māmoe, ’oia tō tātou tīa’i māmoe maita’i, ’ia ’ite i tāna māmoe ma’i ’ia ora.

’Ua tohu te Fa’aora ē, « e fa’a’amu ’oia i tāna nana mai te hō’ē tīa’i māmoe »,8 e ’imi i tei mo’e ra… fa’aho’i mai i tei purara ē… tā’amu ho’i i tei fati ra, e… fa’a’eta’eta i tei ma’ihia ra ».9 Noa atu ē, ’ua taivā ’Īserā’ela, ’aita roa e vāhi ma’i ’ore tōna; ’o tē puta ana’e ra ’e te paruparu ’e te pē »,10 ’ua fa’aitoito te Fa’aora, ’ua a’o ’e ’ua fafau i te ora.11

’Ua ’itehia te here, te aroha ’e te ’ite hōhonu i roto i te pu’e tau ’ohipara’a a te Fa’aora i te tāhuti nei. ’Aita ’oia i haere nā ni’a i te mau ’ē’a repo puehu o Galilea ’e o Iudea ma te ’ā’au teitei, ma te ’ōtohe i mua i te feiā hara. ’Aita ’oia i ’ape ia rātou ma te ri’ari’a rahi. ’Aita, ’ua tāmā’a ’oia ’e ’o rātou.12 ’Ua tauturu ’oia ’e ’ua ha’amaita’i, ’ua fa’ateitei ’e ’ua ha’aputapū, ’ua mono i te mata’u ’e te ’oto i te tīa’ira’a ’e te ’oa’oa. Mai te tīa’i māmoe mau, ’oia mau, tē imi nei ’oia ia tātou ’ia ’itehia nō te hōro’a mai i te tauturu ’e te tīa’ira’a.13 Mai te mea ē, e māramarama tātou i tōna aroha ’e tōna here, e tauturu te reira ia tātou ’ia fa’a’ite i te fa’aro’o iāna—nō te tātarahapa ’e ’ia ora.

Tē fa’a’ite nei te mau parau a Ioane i te ’ohipa tā te aroha o te Fa’aora e fa’atupu i ni’a i te hō’ē ta’ata hara. ’Ua arata’i maira te mau pāpa’i parau ’e te mau pharisea i te Fa’aora ra i te hō’ē vahine tei ’itehia i te ravera’a i te ’ohipa fa’aturi. ’Ua fa’aoti te feiā pari ’ia pehi iāna i te ’ōfa’i, mai te au i te ture a Mose ra. Nō te pāhono i te uiuira’a onoono, nā ’ō atura Iesu ia rātou : « Nā te ta’ata hara ’ore i rotopū ia ’outou na e tāora atu nā i te ’ōfa’i mātāmua iāna ».

’Ua haere ’ē atura te feiā pari, « toe ihora ’o Iesu ana’e ra ’e taua vahine ra i te ti’a-noa-ra’a i rōpū.

« ’Ua ti’a a’era Iesu i ni’a, e ’ite atura ’aore roa e ta’ata, maori rā ’o taua vahine ana’e ra, ’ua parau atura ’oia iāna, e teie nei vahine, tei hea te feiā i pari mai ia ’oe nei ?

« ’Ua parau maira ’oia, ’aore roa e ta’u Fatu. ’Ua parau atura Iesua iāna, e’ita ato’a vau e fa’autu’a atu ia ’oe : ’a haere, ’eiaha rā ’ia hara fa’ahou ».14

Papū maita’i ē, ’aita te Fa’aora i fāri’i i te peu fa’aturi. ’Aita ato’a rā ’oia i fa’autu’a i te vahine. ’Ua fa’aitoito ’oia iāna ’ia taui i tōna orara’a. ’Ua tupu te hina’aro i roto i teie vahine ’ia taui nō te aroha ’e te fa’aherehere o Iesu. Tē ha’apāpū nei te ’īritira’a a Iosepha Semita i te Bibilia i te ti’ara’a pipi o teie vahine : « ’E ’ua fa’ahanahana a’era te vahine i te Atua mai taua hora ra, ’e ’ua ti’aturi i tōna i’oa ».15

E here mau tō te Atua, ’eiaha rā tātou e mana’o hape noa ē, e fāri’i ’oia i te hara ’e i te tahi atu mau ferurira’a nō ni’a i te hara. ’Aita roa. ’Ua haere mai te Fa’aora i te fenua nei nō te fa’aora ia tātou i tā tātou mau hara, ē, te vāhi faufa’a roa, e’ita ho’i e ti’a iāna ’ia fa’aora ia tātou i roto i tā tātou mau hara.16 I te hō’ē taime ’ua tāmata te hō’ē ta’ata uiui māramarama, ’o Zizeroma, i te fa’ahema ia Amuleka ma te ui ē : « E fa’aora ānei [te Mesia e tae mai] i tōna mau ta’ata ’oi vai a’e rātou i roto i tā rātou hara ? ’Ua pāhono atura Amuleka iāna nā ’ō atura : E parau atu vau ia ’oe na, e ’ore roa ïa, e ’ore roa ho’i e ti’a iāna ia tāhuna i tāna ra parau… E ’ore e ti’a iāna ’ia fa’aora ia rātou ’oi vai a’e rātou i roto i tā rātou hara ».17 ’Ua parau ’o Amuleka i te hō’ē parau mau faufa’a ’oia ho’i, nō te fa’aora ia tātou i tā tātou mau hara, tītauhia ia tātou ’ia ha’apa’o i « te mau parau tumu nō te tātarahapa ra », ’o te fa’ati’a i te mana o te Fa’aora ’ia fa’aora i tō tātou vārua.18

Nā te aroha, te here ’e te fa’aherehere o te Fa’aora e ’ume ia tātou iāna ra.19 Nā roto i tōna tāra’ehara, e ’ore tātou e māuruuru fa’ahou i tō tātou huru ta’ata hara.20 ’Ua ha’apāpū maita’i te Atua nō ni’a i te mea ti’a e tāna e fāri’i ’e i te mea hape ’e te hara. E ’ere ē, tē hina’aro nei ’oia i te mau pipi ha’apa’o ma te ferurira’a ’ore. ’Aita, tē hina’aro nei tō tātou Metua i te Ao ra ’ia mā’iti tāna mau tamari’i ma te ’ite pāpū ’e te hina’aro mau ’ia riro mai iāna te huru21 ’e ’ia fāri’i i te huru orara’a tāna e ora nei.22 Nā roto i te reira, e fa’atupu tāna mau tamari’i i tō rātou haere’a hanahana ’e e riro mai ’ei feiā tufa’a i te mau mea ato’a nāna ra.23 Nō reira, e ’ore roa e ti’a i te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia ’ia fa’ahuru ’ē i te mau fa’auera’a ’e ’aore rā, te ha’api’ira’a a te Atua ma te au ’ore i tōna hina’aro, nō te fa’aau i ni’a ia rātou ’e ’aore rā, ’ia ’itehia mai rātou e te ta’ata.

’Āre’a rā, i roto i tā tātou tītaura’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia e hope noa atu tō tātou orara’a, ’ua riro tōna hi’ora’a nō te maita’i i ni’a i te feiā tei hara, ’ei ha’api’ira’a ta’a ’ē mau. Tātou te feiā hara nei, tītauhia ia tātou, mai te Fa’aora, ’ia toro i te rima ia vetahi ’ē ma te aroha ’e te here. Tā tātou ’ohipa ’o te tauturu-ato’a-ra’a ïa ’e te ha’amaita’ira’a, te fa’ateiteira’a ’e te ha’aputapūra’a, ’e te monora’a i te mata’u ’e i te mana’o paruparu i te mana’o ti’aturi ’e te ’oa’oa.

’Ua fa’ahapa te Fa’aora i te feiā tei fa’ahahau ’ē ia rātou ia vetahi ’ē ’o tā rātou i fa’ariro ’ei feiā vi’ivi’i ’e ’o tei fa’ahua ha’avā ia vetahi ’ē ’ei feiā hara rahi a’e ia rātou.24 Terā te ha’api’ira’a tumu tā te Fa’aora i tu’u atu i te feiā tei « mana’o ia rātou iho ē, e feiā parau ti’a, ’e te vahavaha ho’i ia vetahi ’ē ». ’Ua parau atura ’oia i teie nei parabole :

« Haere atura e to’opiti pu’e ta’ata i ni’a i te hiero ra e pure; e pharisea e tahi, e telona e tahi.

« Ti’a noa ihora te pharisea ’oia ana’e ra, pure atura nā ’ō atura, e ha’amaita’i au ia ’oe e te Atua, i te mea e ’ere au mai te ta’ata ato’a nei, i te pōpore tao’a, ’e te parau ti’a ’ore, ’e te moiheuo, ’e mai terā ra telona ho’i.

« Ta’i piti a’u neseteiara’a i te hebetoma hō’ē, ’e te hōro’a nei au i te ’ahuru o te mau tao’a ato’a nā’u nei.

« ’Āre’a te telona, tē ti’a noa ra ïa i te ātea ē, ’aore i hi’o noa atu tāna mata i ni’a i te ra’i, pāpa’i noa ihora i tōna ’ouma, nā ’ō atura, e te Atua, e aroha mai ’oe iā’u i te ta’ata hara nei ».

I reira, ’ōpani ihora Iesu i tāna parau : « E fa’a’ite atu vau ia ’outoū, i ho’i mai taua ta’ata ra [te telona] i te ’utuāfare ma te ti’ahia mai, ’aore te tahi [te pharisea] : ’o tei fa’ateitei ho’i iāna ihora, e fa’aha’aha’ahia ïa; ’e ’o tei fa’aha’aha’a iāna ihora, e fa’ateiteihia ïa ».25

E mea māramarama maita’i te parau poro’i nō tātou, e mea fātata a’e hō’ē ta’ata hara tei tātarahapa i te Atua i te hō’ē ta’ata fa’ahua parau ti’a tei fa’ahapa i te ta’ata hara.

’Ua ’ite-ato’a-hia i te anotau o Alama terā huru tō te ta’ata ’ia fa’ati’a ia rātou iho ’e ’ia ha’avā. ’A ha’amata ai te ta’ata « i te ha’amau māite atu i te ’Ēkālesia… ’ua ha’amata te ’ēkālesia i te te’ote’o… ’ua ha’amata te ta’ata o te ’ēkālesia i te fa’ateiteihia i te te’ote’o o tō rātou ’ā’au… ’e ’ua ha’amata rātou i te tahitohito te tahi i te tahi, ’e tē hāmani ’ino ra i te mau ta’ata tei ’ore i fa’aro’o i tei au i tō rātou iho mana’o ’e tō rātou ihora hina’aro ».26

’Ua ’ōpani-ta’a-’ē-hia teie hāmani-’ino-ra’a : « ’E teienei, tei roto i te feiā o te ’ēkālesia te hō’ē ture vai tu’utu’u ’ore ra, ’eiaha te hō’ē ta’ata ’ēkālesia e ti’a mai e hāmani ’ino i tei rāpae i te ’ēkālesia, ’e eiaha ’ei hāmani ’ino e tupu i roto ia rātou iho ».27 Hoē ā huru ture arata’i i roto i te ’Ēkālesia i teie mau mahana hope’a nei. ’Eiaha tātou ’ia ’itehia i te hāmani-’ino-ra’a i te hō’ē noa a’e ta’ata i roto ’e ’aore rā i rāpae i te ’Ēkālesia.

’O rātou tei hāmani-’ino-hia nō te mau huru tumu ato’a, ’ua ’ite ïa rātou e aha terā mea e ’ohipa ti’a ’ore ’e te fāri’i ’ore i tō te tahi mana’o. I tō’u ’āpīra’a ’a ora ai au i ’Europa i te mau matahiti 1960, pinepine au i te fa’a’inohia ’e te ha’ape’ape’ahia nō te mea e ta’ata marite au ’e nō te mea e melo vau nō te ’Ēkālesia. ’Ua pari te tahi mau hoa ha’api’ira’a tō’u ē, ’o vau te tumu nō te au-’ore-ra’a-hia te fa’anahora’a politita a te marite nō te mau fenua ’e’ē. ’Ua pari-ato’a-hia vau ’ua riro ta’u ha’apa’ora’a fa’aro’o ’ei fa’a’inora’a nō te mau fenua i reira vau e ora ai nō te mea ’ua ta’a ’ē te reira i te ha’apa’ora’a fa’aro’o tumu i fāri’ihia e te reira fenua. I muri a’e, i roto i te mau fenua e rave rahi nā te ao nei, ’ua ’ite au ma’a vāhi iti o te ’ino o te ferurira’a hape ’e te ha’apaera’a i te hiti tei fa’aruruhia e te feiā tei fārerei i te reira nō tō rātou taura ta’ata ’e ’aore rā, tō rātou ti’ara’a nūna’a.

’Ua rau te huru o te hāmani-’ino-ra’a : te ha’amā’aura’a, te onoono-tāmau-ra’a, te ha’ape’ape’ara’a, te ha’apaera’a ’e te fa’aāteara’a, ’e ’aore rā, te fa’a’inora’a i te tahi. E ara ia tātou i te fāri’i ’ore i tō te tahi mana’o ’e ’o te fa’aro’ohia tōna reo hā’iri’iri i ni’a i te feiā e mana’o ta’a ’ē tō rātou. E ’itehia te fāri’i ’ore i tō te tahi mana’o nā roto i te hina’aro ’ore ’ia hōro’a i te ti’amāra’a tuea i roto i te paraparaura’a.28 E ti’ara’a tō te mau ta’ata ato’a, tae roa atu i te feiā nō te ha’apa’ora’a fa’aro’o, ’ia fa’a’ite i tō rātou mau mana’o i mua i te ta’ata. ’Aita rā tā te hō’ē ta’ata e parau mana nō te fa’a’ino ia vetahi ’ē ’ia fa’a’itehia te reira mau mana’o.

Tē hōro’a mai nei te ’ā’amu o te ’Ēkālesia i te fa’a’itera’a rahi nō ni’a i te fa’a’inora’ahia tō tātou mau melo ’e te fāri’i-’ore-ra’a-hia tō rātou mana’o. ’Auē ïa te ’oto ’ahani e rave ato’a tātou i ni’a ia vetahi ’ē te mea i ravehia i ni’a ia tātou. ’Ua ha’api’i mai te Fa’aora ē : « E te mau mea ato’a tā ’outou i hina’aro ia vetahi ’ē ra, e nā reira ato’a atu ’outou ia rātou ».29 Ia ani tātou i te fa’atura, ia fa’atura ato’a tātou e au ai. Nō tō tātou ato’a fa’afāriu-mau-ra’a-hia i tupu ai « te haeha’a ’e te ’ā’au marū » ’o te fa’atae mai i « te Vārua Maita’i » ’e ’o te fa’a’ī ia tātou i « te aroha mau »,30 te « aroha taea’e ha’avare ’ore »31 ia vetahi ’ē.

’Aita tō tātou tīa’i māmoe maita’i e taui, ’e tōna huru i teie mahana i mua i te hara ’e i te feiā hara, hō’ē ā ïa huru e i te taime ’a haere ai ’oia nā ni’a i te fenua nei. E’ita ’oia e ’ōtohe i mua ia tātou nō te mea ’ua hara tātou, noa atu ē, i te tahi taime, e feruri paha ’oia ē : « ’Auē ïa māmoe ! » E here rahi tōna ia tātou i hōro’a mai ai ’oia i te rāve’a ’ia tātarahapa tātou ’e ’ia riro mai ’ei mea mā ’ia nehenehe ho’i iā tātou ’ia ho’i iāna ra ’e i tō tātou Metua i te Ao ra ra.32 Nā roto i te reira, ’ua fa’a’ite ato’a ’o Iesu Mesia i te hi’ora’a tā tātou e pe’e, nō te fa’a’ite i te fa’atura i te mau ta’ata ato’a e ’eiaha e fa’a’ino i te hō’ē noa a’e ta’ata.

’Ei mau pipi nāna, fa’a’ite ana’e i tōna here ’e here ana’e i te tahi ’e te tahi ma te pāto’i ’ore ’e te hope roa ’ia ’ore ho’i te hō’ē noa a’e ’ia feruri ē, ’ua fa’aru’ehia ’oia, ’ua vai ’ōtahi, ’e ’aore rā, ’aita e rāve’a fa’ahou. Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o Iesu Mesia tō tātou tīa’i māmoe maita’i, ’o tē here nei ’e ’o tē aupuru nei ia tātou . ’Ua ’ite ’oia ia tātou ’e ’ua hōro’a i tōna ora nō tāna mau māmoe.33 ’Ua ora ato’a ’oia nō tātou ’e ’ua hina’aro ’oia ’ia ’ite tātou iāna ’e ’ia fa’a’ite i te fa’aro’o iāna. ’Ua here au iāna ’e tē ha’amori nei au iāna, ’e e māuruuru rahi tō’u iāna, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, ’āmene.

Te mau nota

  1. Lectures on Faith (1985), 38.

  2. Tē fa’a’ite nei teie ’ā’amu Les Misérables, nā Victor Hugo (1802–85), i te ’ā’amu o Jean Valjean tei rave i te hō’ē ’ohipa ’ino ha’iha’i ’oia te ’eiāra’a i te hō’ē puo faraoa nō te fa’a’amu i tōna ’utuāfare. ’Ua fa’autu’ahia ’o Valjean e 5 matahiti fare ’auri, terā rā, ’ua hope 19 matahiti iāna i te ravera’a i te mau ’ohipa teimaha i te mea ē, e maha taime tōna tāmatara’a e tapuni ma te manuïa ’ore. ’Ua matara mai ’oia i rāpae i te fare tāpe’ara’a ’ei ta’ata ’eta’eta ’e te ’ino’ino.

    Nō te ’ino tōna mau parau, ’aita i ti’a ia Valjean ’ia ’itehia te ’ohipa, te mā’a ’e te fa’eara’a. Ma te rohirohi ’e te topa te mōrare, i te pae hope’a ’ua roa’a tōna fa’aeara’a nā roto i te ’episekōpo nō Digne, tei fa’a’ite ia Valjean i te here ’e te aroha. I te pō, ua tupu te mana’o paruparu rahi i roto ia Valjean ’e nō reira, ’ua ’eiā a’era ’oia i te mau tauiha’a ’āu’a nehenehe a te ’episekōpo ’e ’ua horo ’ē atura.

    ’Ua haruhia mai ’o Valjean ’e ’ua fa’aho’ihia i mua i te ’episekōpo. Ma te ta’a ’ore ’o Valjean ’e te ta’a ’ē ho’i i te mea tāna i feruri, ’ua parau te ’episekōpo i te mūto’i ē, ’ua hōro’ahia te mau ’āu’a nehenehe nā Valjean ’e ’ua onoono ’oia ’ia rave ato’a ’o Valjean e piti vaira’a mori hinu ’ana’ana. (Hi’o Hugo, Les Misérables [1987], buka 2, mau pene 10–12.)

  3. Hi’o Hugo, Les Misérables, buka 1, pene 10.

  4. Tē ui nei te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu ē, Inaha rā, e fa’a’ōtohe ānei te ma’i tūtu’a o te māmoe i te ta’ata tīa’i ? (Hugo, Les Misérables [1985], buka 1, pene 10, ’api 67). Te parau tūtu’a, i roto i te ana’ira’a ma’i animala, o te mau huru ma’i ato’a ïa tā te mau ’utu papa e fa’atupu i ni’a i te ’iri ’e ’o te ha’amarua i te rōru ’e ’o te hōro’a mai i te tūtu’a. ’Ua rau te huru o te ’īritira’ahia teie parau i roto i te reo peretāne.

  5. Teie te parau hō’ata a te ta’ata fa’ati’a ’ā’amu ’Auē ïa māmoe ē ! Mai teie te ’īritira’a i te tahi taime « ’Auē ïa māmoe ’ere’ere ».

  6. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 1:31.

  7. Hi’o Ioane 10:11, 14; Alama 5:38; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 50:44.

  8. Isaia 40:11.

  9. Ezekiela 34:16.

  10. Isaia 1:6.

  11. Hi’o Isaia 1:18.

  12. Hi’o Luka 15:1-2.

  13. Hi’o Mataio 18:11.

  14. Hi’o John 8:3-11.

  15. ’Īritira’a a Iosepha Semita, Ioane 8:11 (i roto Ioane 8:11, nota raro c).

  16. Hi’o D. Todd Christofferson, « E vai herehia atu ā ʼ’outou e au », Liahona, Nov. 2016, 48.

  17. Alama 11:34, 37.

  18. Hi’o Helamana 5:10-11.

  19. Hi’o 3 Nephi 27:14-15.

  20. I teie anotau, ua ha’amāramarama mai te Fa’aora ē: « ’O te reira mea ’o te ’ōfati i te ture, ’e te ’ore ho’i e ha’apa’o i te ture, ’o te tītau rā i riro ho’i ’ei ture iāna ihora, ’e ’o te hina’aro ’ia fa’aea i roto i te hara, ’e ’o te fa’aea roa ho’i i roto i te hara ra, e ’ore roa ho’i e ti’a ’ia ha’amo’ahia e te ture, e ’ore ato’a i te aroha, te parau ti’a e ’ore ato’a i te parau au. Nō reira, ’ia vai vi’ivi’i noa ā rātou e ti’a ai » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:35).

  21. Hi’o 2 Nephi 2:26-27.

  22. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 14:7; 132:19-20, 24, 55.

  23. Hi’o Roma 8:16-17; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 84:38.

  24. Hi’o Mataio 23:13.

  25. Luka 18:9-14.

  26. Alama 4:4, 6, 8.

  27. Alama 1:21.

  28. Hi’o Oxford English Dictionary, « bigotry » ’e « intolerance », oed.com.

  29. Mataio 7:12.

  30. Moroni 8:26.

  31. 1 Petero 1:22.

  32. Hi’o Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:3.

  33. Hi’o Ioane 10:11-15.