2010–2019
E pe’e te mata’u i te aroha ti’a mau ra
’Ēperēra 2017


E pe’e te mata’u i te aroha ti’a mau ra

Vaiiho ana’e i tō tātou mau mata’u i te hiti ’e ora ana’e ma te ’oa’oa, te ha’eha’a, te tīa’i ’e te ti’aturi mata’u ’ore ē, tei ia tātou nei te Fatu.

E au mau taea’e here, e au mau tuahine here, e au mau hoa, e ha’amaita’ira’a ’oa’oa iti rahi ’ia putuputu te ’Ēkālesia ’ati a’e te ao, tāhō’ē i roto i te fa’aro’o ’e te here i te Atua ’e tāna mau tamari’i.

’Ua māuruuru ta’a ’ē au tei rotopū ia tātou tō tātou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson. E te peresideni ē, e tāpe’a noa mātou i roto i tō mātou ’ā’au i tā ’oe mau arata’ira’a, te mau parau a’o ’e te mau parau pa’ari. ’Ua here mātou ia ’oe, e te peresideni Monson ē, e pure noa mātou nō ’oe.

Tau matahiti i ma’iri, tē tāvini ra vau ’ei peresideni nō te titi nō Francfort (Heremani), i te hope’a o te hō’ē purera’a titi, ’ua haere mai te tahi tuahine iti, ’aita ’oia i ’oa’oa roa.

’Ua parau mai ’oia : « E ’ere ānei i te mea ha’amā ? E maha ’aore rā e pae paha ta’ata tei ta’oto roa i roto i tā ’oe a’ora’a ! »

’Ua feruri ri’i au ’a pāhono atu ai : « ’Ia mana’o vau, e ta’otora’a au roa paha nō te ea, te ta’otora’a i te fare pure ».

’Ua fa’aro’o ato’a ta’u vahine iti, ’o Harriet, i teie paraparaura’a tā māua, ’e i te tahi atu mahana, ’ua parau mai ’oia ē, ’ua tano roa tā ’oe pāhonora’a.

Te arara’a rahi

Ma’a hānere matahiti i ma’iri i Amerika ’Apato’erau, ’ua parare haere te hō’ē ’ohipa tei pi’ihia « Te arara’a rahi ». Hō’ē tumu rahi, nō te fa’aara ïa i te ta’ata tei huru pohe ta’oto i te ’ohipa pae vārua.

’Ua ’ume’ume te mana’o o te taure’are’a ra ’o Iosepha Semita i te mau mea tāna i fa’aro’o nō roto mai i te mau ’orometua o te arara’a pae fa’aro’o. ’O te hō’ē ïa tumu ’oia i fa’aoti ai e ’imi pāpū i te hina’aro o te Fatu nā roto i te pure ’ōmo’e.

E ’ōrerora’a pe’epe’e ’e te parau ura tō teie mau ’orometua, ’e ’ua tūra’i rahi rātou i te parau nō te hāhano rahi o hade e tīa’i ra i te feiā hara.1 ’Aita te ta’ata i pohe ta’oto i tā rātou mau ha’api’ira’a—e’ita ato’a rā e topa te ta’oto i terā huru ha’api’ira’a. Mai te huru ra ē, tā rātou fā ’e te ravera’a, ’o te ha’amata’ura’a ïa i te ta’ata ’ia haere mai rātou i te purera’a.

Te mata’u ’ei rāve’a fa’atereterera’a

I roto i te tua’ā’ai o te ao, ’ua fa’a’ohipa-noa-hia te mata’u ’ei rāve’a nō te fa’atere i te ta’ata. ’Ua fa’a’ohipa te mau metua i te reira i ni’a i tā rātou tamari’i, te paoti i ni’a i te rave ’ohipa ’e te ti’a poritita i ni’a i te feiā mā’iti.

’Ua ta’a roa i te mau ’aivana’a tapiho’ora’a i te mana o te mata’u, ’e tē fa’a’ohipa noa nei rātou i te reira. Nō reira ïa i roto i te mau poro’i fa’atiani, e au ē, tē vai ra terā poro’i huna ē ’ia ’ore tātou e ho’o i tā rātou mā’a « pops » ’aore rā ’aita tā tātou te ha’uti roro uira ’āpī roa a’e ’aore rā te niuniu ’āfa’ifa’i ’āpī roa a’e, ’ua ’ino roa ïa te orara’a, e pohe ’oe ’oe ana’e ma te ’oa’oa ’ore.

E ’ata tātou i te reira, e mana’o ho’i tātou ē, e’ita roa atu tātou e topa i roto i terā huru fa’a’amu’amura’a, tē nā reira nei rā tātou. Te mea ’ino roa atu, e fa’a’ohipa tātou i te reira rāve’a nō te fa’arave i te ta’ata i tō tātou hina’aro.

E piti ’ōpuara’a i roto i tā’u ’aora’a i teie mahana : ’A tahi, ’ia hi’o tātou ’e ’ia feruri ho’i i te fāito rahi tātou e fa’a’ohipa nei i te mata’u nō te fa’arave i te ta’ata i te ’ohipa—ia tātou ato’a ho’i. Te piti, nō te tu’ura’a ïa i te hō’ē rāve’a maita’i a’e.

Te fifi o te mata’u

Nā mua roa, e hi’o tātou i te fifi nō te mata’u. ’Ia hi’ohia, ’o vai i roto ia tātou ’aita i fa’ahepohia a’enei, i ha’amata’uhia a’enei e ’amu tano noa, e tā’amu i te hātua, e fa’aha’uti rahi a’e i te tino, e fa’aherehere i te moni ’e e tātarahapa ato’a ?

Parau mau e nehenehe e parau ē e mana pūai tō te mata’u i ni’a i tā tātou mau ’ohipa ’e te mau peu. Mai te huru rā ē, nō terā noa taime ’e ’aita tōna hōhonura’a. Varavara roa tō te mata’u mana e taui i te ’ā’au, ’e e’ita roa atu te reira e taui i te ta’ata ’ei ta’ata here i te maita’i ’e te hina’aro e ha’apa’o i te parau a te Metua i te Ao ra.

E riro paha te ta’ata mata’u i te parau ’e i te rave i te maita’i, e ’ere rā te mana’o maita’i i roto ia rātou. Pinepine e tae mai te mana’o nō te ma’uara’a, te maramara ’e te riri. E haere noa ē e tae mai te ti’aturi ’ore, te mana’o pāto’i ’e te ’orure hau ato’a ho’i.

Te vāhi ’ino rā, ’aita teie rēni fa’aterera’a i tā’ōti’a-noa-hia i te feiā o teie nei ao. E mea ’oto nā’u ’ia fa’aro’o vau ē, e mau melo nō te ’Ēkālesia tei fa’atere ha’avī ’e tei fa’atere parau ti’a ’ore—i tō rātou fare, i roto tō rātou pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, i te vāhi ’ohipara’a ’e i ni’a i te ta’ata.

E fa’ahapa pinepine te ta’ata i te hāmani-’ino-ra’a a vetahi, ’aita rā rātou e ’ite ra i tā rātou iho. E tītau rātou ’ia ha’apa’ohia tā rātou mau ture mā’iti’iti. ’E ’ia ’ore te ta’ata e ha’apa’o i teie mau ture parau noa, e fa’autu’a ïa rātou i te parau teimaha, te parau fa’atupu ’āehuehu ’e i te tahi taime te taparahira’a.

’Ua parau te Fatu : « ’ia… ha’avī atu [tātou] i te mau vārua o te tamari’i o te ta’ata nei, i roto i te hō’ē vāhi iti a’e o te parau ti’a ’ore… e fa’ananaue atu te mau ra’i ia rātou iho [’e] e ’oto te Vārua o te Fatu ».2

Tē vai ra paha te taime e tae mai te fa’ahemara’a e fa’ati’a i tā tātou ’ohipa nā roto i te ti’aturira’a ē, ’ua manuia ra ’ua tano ïa. E mana’o ato’a paha tātou ē, nō tō rātou iho maita’i tātou e fa’ahepo nei ia rātou, e fa’ateretere nei ia rātou ’e e ’eta’eta nei i ni’a ia rātou. ’Ua hape paha tātou, inaha ’ua parau pāpū te Fatu ē : « tā te Vārua e fa’atupu ra, ’o te hina’aro ïa, te ’oa’oa, te hau, te fa’a’oroma’i, te marū, te maita’i, te fa’aro’o, te māmahu, [’e] te hitahita ’ore ».3

E rāve’a maita’i atu ā

Rahi noa atu tō’u mātaura’a i tō’u Metua i te Ao ra, rahi noa ato’a atu tō’u ’itera’a i te huru ’oia e fa’auru ’e e arata’i nei i tāna mau tamari’i. E ’ere ’oia i te Atua riri ’e te tāho’o ’e te tā’iri.4 Tāna ’ōpuara’a mau—tāna ’ohipa ’e tōna hanahana—’o te a’ora’a ïa ia tātou, te fa’ateiteira’a ia tātou ’e te arata’ira’a ia tātou ’ia tae i tōna ’īra’a.5

’Ua parau te Atua ia Mose nō ni’a iho iāna ē, e « Atua aroha noa, ’e te hāmani maita’i rahi, ’e te fa’a’oroma’i rahi ’e te maita’i rahi, ’e te parau mau ».6

’Ua hau roa te here o tō tātou Metua i te Ra’i i tō tātou ’aravihi ’ia hāro’aro’a i te reira.7

’Ua pāturu ānei ïa te Atua ’aore rā ’ua ha’avare ’ite i te mau peu pāto’i i tāna mau fa’auera’a ? ’Aita, ’aita roa atu ïa !

’Ua hau atu rā tāna e hina’aro e taui, hau atu i tā tātou noa mau peu. ’O tō tātou nātura mau tāna e hina’aro e taui. ’O tō tātou ’ā’au tāna e hina’aro e taui.

’Ua hina’aro ’oia ’ia toro atu tātou i te rima ’e ’ia tāpe’a māite i te ’auri, ’aro i tō tātou mata’u ’e ta’ahi mata’u ’ore i mua ’e e ta’umā i te ’ē’a piriha’o ’e te oaoa. ’Ua hina’aro ’oia i te reira nō te mea ’ua here ’oia ia tātou, ’e nō te mea ’o teie te ’ē’a i te ’oa’oa.

Nāhea ïa te Atua e fa’aitoito nei i tāna mau tamari’i ’ia pe’e iāna i teie nei tau ?

’Ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti !

’Ua tono te Atua i tāna Tamaiti fānau tahi, ’o Iesu Mesia, nō te fa’a’ite mai i te ’ē’a ti’a.

E fa’aitoito te Atua nā roto i te taparura’a, te fa’a’oroma’i-noa-ra’a, te marū, te ha’eha’a, ’e te here mau ra.8 Tei tō tātou pae te Atua. ’Ua here ’oia ia tātou, ’e ’ia turori ana’e tātou, ’ua hina’aro ’oia ’ia ti’a mai tātou, ’ia tāmata fa’ahou ā ’e ’ia pūai atu ā.

’O ’oia tō tātou ta’ata a’o.

’O ’oia te tīa’ira’a iti rahi.

’Ua hina’aro ’oia ’ia fa’aitoito ia tātou i te fa’aro’o.

Tē ti’aturi nei ’oia ia tātou nō te ’apo mai i te tahi ha’api’ira’a mai roto i tā tātou mau hape i rave ’e ’ia rave tātou i te mau mā’itira’a tano.

’O teie te rāve’a maita’i a’e !9

’E te ’ino o te ao, nāhea tātou ?

Hō’ē rāve’a tā Sātane e hina’aro nei ia tātou ’ia fa’ateretere i te ta’ata, ’o te fa’aea-noa-ra’a ïa i ni’a i te ’ino o te ao ma te parau rahi roa i te reira.

Pāpū roa e hape tei ’ite-noa-hia i roto i te ao ’e e tāmau noa te reira. ’Ua rahi roa te ta’ata hara ’ore e māuiui nei i te ravera’a a te nātura ’e a te peu taehae a te ta’ata. E fāito ta’a ’ē hō’ē roa tō te petara’a ’e te ’ino i teie nei tau, e mea huru mata’u.

Noa atu rā teie mau mea ato’a, e’ita roa vau e taui i te fāna’ora’a ’ia ora i teie tau, i te tahi noa atu tau o te tua’ā’ai o te ao. E ha’amaita’ira’a fāito ’ore nā tātou te orara’a i te hō’ē tau ’aita a’enei teie huru manuiara’a ’e te māramarama ’e te fāna’o. Hau roa atu, e ha’amaita’ira’a nō tātou tē vai nei te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia, ’o tē hōro’a nei i te hi’ora’a ta’a ’ē hō’ē roa nō ni’a i te mau ataatara’a i roto i te ao ma te fa’a’ite mai nāhea e ’ape ’e ’aore rā e fa’aruru i te reira.

’Ia feruri au i teie mau ha’amaita’ira’a, hō’ē tō’u hina’aro, ’o te topara’a i ni’a i tō’u turi ’āvae ’e te ’āruera’a i tō tātou Metua i te Ao ra nō tōna here fa’aea ’ore i tāna mau tamari’i ato’a.

’Aita vau e mana’o ra ē, ’ua hina’aro te Atua ’ia mata’u tāna mau tamari’i ’aore rā ’ia fa’aea noa i ni’a i te ’ino o te ao. « E ’ere ho’i te ā’au taiā tā te Atua i hōro’a mai nō tātou ; i te ’ā’au itoito rā, ’e te aroha, ’e te mana’o māramarama ».10

’Ua rau te tumu tāna i hōro’a mai ’ia ’oa’oa tātou. Tītau-noa-hia ’ia ’imi tātou ’e ’ia ’ite mai i te reira. Pinepine te Fatu i te fa’aha’amana’o noa « ’eiaha e taiā » ’e « ’a ’oa’oa »,11 ’e « ’eiaha e māta’u e te nana iti ē ».12

E ’aro te Fatu nā tātou

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’o tātou te « nana iti » o te Fatu. ’O tātou te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. Tei roto i tō tātou i’oa te fafaura’a nō te tīa’i-’ana’anatae-ra’a i te ho’ira’a o te Fa’aora ’e nō te fa’aineinera’a ia tātou iho ’e i tō te ao nō te fāri’i iāna. Nō reira, tāvini ana’e i te Atua ’e here ana’e i tō tātou ta’ata tupu. Rave ana’e i te reira ma te ti’aturi au ’e te ha’eha’a ma te ’ore e hi’o ’ē i te tahi mau fa’aro’o ’e mau pupu ta’ata. Te mau taea’e ’e te mau tuahine, nā tātou te tītaura’a ’ia tuatāpapa i te parau a te Atua ’e ’ia fa’aro’o i te reo o te Vārua nō te « ’ite i te mau tāpa’o nō te mau tau, ’e te mau tāpa’o nō te taera’a mai o te Tamaiti a te Ta’ata ».13

Nō reira, e ’ere tātou i te ta’ata ’ite ’ore i te mau tāmatara’a o te ao, e ’ere ato’a tātou i te feiā pōiri nō ni’a i te mau fifi o teie tau. ’Eiaha rā tātou e fa’ateimaha ia tātou ’e ’ia vetahi ’ē i te mata’u tāmau noa. ’A fa’aea noa tātou i ni’a i te rahi o tā tātou mau tāmatara’a, e ’ere ānei i te mea au a’e ’ia rōtahi i ni’a i te fāito rahi hope, ’e te maita’i ’e te mana hope o tō tātou Atua, ma te ti’aturi iāna ’e ma te fa’aineine i te ho’ira’a o Iesu te Mesia, ma te ’ā’au ’oa’oa ?

’O tātou te ta’ata i fafau iāna, ’aita e faufa’a e ha’aparuparu i te mata’ura’a i te mau mea ’ī’ino e riro i te tupu mai. E haere maoti rā tātou i mua ma te fa’aro’o, te itoito, te tapitapi ’ore ’e te ti’aturi i te Atua ’a hi’o ai i te mau tāmatara’a ’e te mau rāve’a au i mua ia tātou.14

’Aita tātou e haere ’ōtahi nei i ni’a i te ’ē’a nō te ti’ara’a pipi. « Tē haere ato’a nei ho’i tō Atua ’o Iehova iho i pīha’i iho ia ’oe; e ’ore ’oia e fa’aru’e ia ’oe, e ’ore e haere ’ē ».15

« Nā Iehova ho’i e ’aro i tā ’outou tama’i, e pārahi noa ’outou ».16

I mua i te mata’u, ’imi ana’e i te itoito, ha’apu’e ana’e i te fa’aro’o ’e ’ia vai te ti’aturi i te parau fafau ē, « ’aore hō’ē mauha’a o te tu’uhia mai ’ei pāto’ira’a ia ’oe ’o te manuia ».17

Tē ora ra ānei tātou i te hō’ē tau pohe mau ’e te ’ārepurepu ? ’Oia mau.

Nā te Atua iho i parau ē : « E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».18

E ti’a ānei ia tātou ’ia fa’atupu i te fa’aro’o nō te ti’aturi ’e te ’ohipa ? E ti’a ānei ia tātou ’ia ora i te fāito o tā tātou i parau ’e tā tātou mau fafaura’a mo’a ? E ti’a ānei ia tātou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua noa atu te tāmatara’a ? ’Oia mau, e ti’a ia tātou !

Nō te mea ’ua parau fafau te Atua ē : « E ’ohipa ’āmui mai te mau mea ato’a ’ei maita’i nō [’outou], mai te mea e haere ti’a noa [’outou] ».19 Nō reira, vaiiho ana’e i tō tātou mau mata’u i te hiti ’e ora ana’e ma te ’oa’oa, te ha’eha’a, te tīa’i ’e te ti’aturi mata’u ’ore ē, tei ia tātou nei te Fatu.

E pe’e te mata’u i te aroha ti’a mau ra

E au mau hoa, e au mau taea’e, e au mau tuahine i roto i te Mesia, mai te mea tē hi’o ra tātou ē tē ora ra tātou i roto i te mata’u ’e te ahoaho, ’aore rā tē hi’o ra tātou ē tē fa’atupu ra tā tātou iho mau parau, tō tātou huru ’e tā tātou mau ’ohipa i te mata’u i roto i te ta’ata, tē pure nei au ma te pūai ato’a o tō’u ’ā’au ’ia fa’aorahia tātou i teie mata’u maoti teie rā’au fa’ata’ahia e te Atua : te here mau o te Mesia, inaha ho’i « e pe’e te mata’u i te aroha ti’a mau ra ».20

E upo’oti’a te here mau o te Mesia i te mau fa’ahemara’a ’ia hāmani ’ino, ’ia fa’ahepo ’e ’ia ha’avī.

E fa’ati’a te here mau o te Mesia ia tātou ’ia haere ma te ha’eha’a, te tura ’e te ti’aturi mata’u ’ore ’ei feiā pe’e i tō tātou Fa’aora here. E hōro’a te here mau o te Mesia ia tātou i te ti’aturi nō te fa’aruru i tō tātou mata’u ’e nō te ti’aturi hope i te mana ’e te maita’i o tō tātou Metua i te Ao ra ’e o tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia.

I te fare, i te vāhi ’ohipara’a, i roto i tō tātou pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, i roto ato’a ho’i i tō tātou ’ā’au, mono ana’e i te mata’u, i te here hope o tō tātou Mesia. Nā roto i te here o te Mesia, e mono te fa’aro’o i te mata’u !

E fa’ati’a tōna here ia tātou ’ia ’ite mai, ’ia ti’aturi ’e ’ia fa’aro’o i te hāmani maita’i o tō tātou Metua i te Ao ra, i tāna fa’anahora’a hanahana, tāna ’evanelia ’e tāna mau fa’auera’a.21 Nā te herera’a i te Atua i tō tātou ta’ata tupu e fa’ariro i tā tātou ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua ’ei ha’amaita’ira’a ’eiaha rā ’ei zugo. E tauturu mai te here o te Mesia ia tātou ’ia hāmani maita’i ri’i a’e, ’ia fa’a’ore ri’i a’e i te hapa, ’ia aupuru ri’i a’e ’e ’ia fafau rahi a’e ia tātou i tāna ’ohipa.

’Ia fa’a’ī ana’e tātou i tō tātou ’ā’au i te here o te Mesia, e ara mai tātou ma te ’ana’anaea pae vārua tei fa’a’āpīhia ’e e haere ’oa’oa tātou ma te ti’aturi ’e te ara ’e te oraora i roto i te māramarama ’e te hanahana o tō tātou Fa’aora here ia Iesu Mesia.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ’e te ’āpōsetolo Ioane ē : « ’Aore ’o te aroha [o te Mesia] e mata’u ».22 Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e au mau hoa, ’ua ’ite maita’i roa te Atua ia ’outou. ’Ua here hope roa ’oia ia ’outou. ’Ua ’ite ’oia e aha tō ’outou ananahi. ’Ua hina’aro ’oia ia ’outou : « ’eiaha e mata’u, e fa’aro’o noa mai »23 ’e ’ia « vai-here-hia atu ā » i tōna aroha rahi hope.24 ’O tā’u nei pure ’e te ha’amaita’ira’a i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Te mau nota

  1. E mau hi’ora’a rahi ’o George Whitehead ’e ’o Jonathan Edwards nō teie huru ’orometua.

  2. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:37.

  3. Galatia 5:22-23.

  4. I te hō’ē taime, ’ua hina’aro te Fa’aora e tomo i roto i te hō’ē ’oire iti nō Samaria, ’ua pāto’i rā te ta’ata iāna ’e ’aita i fāri’i iāna ’ia tomo mai. ’Ua ’ino’ino roa e piti o tāna mau pipi ’e ’ua nā ’ō atura : « E te Fatu, ’ua hina’aro ānei ’oe ’ia parau māua i te auahi ’ia ma’iri mai nō ni’a i te ra’i, ’ia pau atu rātou ? » ’Ua pāhono Iesu ē e ara : « ’Aore ’ōrua i ’ite i te huru o tō ’ōrua ’ā’au. ’Aore ho’i te Tamaiti a te ta’ata nei i haere mai e taparahi i te ta’ata, i haere mai rā e fa’aora » (hi’o Luka 9:51–56, Nene’ira’a ari’i Iakobo, te ’āpī [1982]).

  5. Hi’o Mose 1:39; hi’o ato’a Ephesia 3:19.

  6. Exodo 34:6.

  7. Hi’o Ephesia 3:19.

  8. Hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 121:41. Pāpū roa ē, mai te peu e tītau te Atua ia tātou, tāna mau tamari’i tāhuti nei, ’ia nā reira i ni’a i te ta’ata tāta’itahi, e riro ato’a ïa ’oia—te ta’ata maita’i roa tei iāna ra te mau huru maita’i ato’a—te hi’ora’a nō te reira peu.

  9. ’Ua riro te ’āpo’ora’a i te ra’i ra, hou te orara’a tāhuti, ’ei hi’ora’a fāito maita’i roa nō te fa’a’ite i te huru o te Atua. I’ō, ’ua vauvau mai te Metua i te Ao ra i tāna fa’anahora’a nō tō tātou haerera’a mure ’ore i mua. Te mau tuha’a rahi i roto i te reira fa’anahora’a, ’o te ti’amāra’a ïa ’ia mā’iti, te ha’apa’o ’e te fa’aorara’a nā roto i te tāra’ehara a te Mesia. I tōna pae, ’ua tu’u mai Lucifero i te tahi rēni arata’ira’a. ’Ua parau mai ’oia e ha’apa’o pauroa te ta’ata—’aita hō’ē e mo’ehia. Te rāve’a noa e tupu ai te reira, nā roto ïa i te ha’avīra’a ’e te fa’ahepora’a. E’ita rā tō tātou Metua i te Ao ra e fa’ati’a i te reira huru fa’anahora’a. E mea faufa’a nōna te ti’amāra’a a tāna mau tamari’i. ’Ua ’ite ’oia ē e mea ti’a ’ia hapehape tātou i ni’a i te tere ’ia ha’api’i mau tātou. Nō reira ’oia i hōro’a mai ai i te hō’ē Fa’aora, ’e nā tā tāna tusia mure ’ore e nehenehe e tāmā ia tātou i te hara ’e e fa’ati’a fa’ahou ia tātou i roto i te bāsileia o te Atua.

    I te ’itera’a tō tātou Metua i te Ra’i ē, e rave rahi o tāna mau tamari’i here tei ’amu’amu i tā Lucifero porora’a, ’ua fa’ahepo ānei ’oia ia rātou ’ia pe’e i tāna fa’anahora’a ? ’Ua fa’ari’ari’a ānei ’oia ’ia rātou i rave i te reira mā’itira’a hāhano ? ’Aita. ’Ahani ē ’ua hina’aro ’oia, e mau teie ’orurera’a i tō tātou Atua mana hope roa. E fa’ahepo ïa ’oia ’ia ravehia tōna hina’aro e teie mau ’orure hau ’ia ha’apa’o rātou. ’Aita rā, ’ua vaiiho ’oia i tāna mau tamari’i ’ia mā’iti nō rātou iho.

  10. 2 Timoteo 1:7.

  11. Hi’o, ’ei hi’ora’a, Iosua 1:9; Isaia 41:13; Luka 12:32; Ioane 16:33; 1 Petero 3:14; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:36; 50:41; 61:36; 78:18.

  12. Luka 12:32.

  13. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 68:11.

  14. Tē tano noa ra te parau a Mose i tōna mau ta’ata ra : « ’Eiaha ’outou e mata’u… E hi’o i te ora a Iehova, i tāna e rave nō ’outou i teie nei mahana » (Exodo 14:13, Nene’ira’a ari’i Iakobo, te ’āpī).

  15. Deuteronomi 31:6.

  16. Exodo 14:14–14, Nene’ira’a ari’i Iakobo, te ’āpī.

  17. Isaia 54:17.

  18. Ioane 16:33.

  19. Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 90:24; hi’o ato’a 2 Korinetia 2:14; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 105:14.

  20. 1 Ioane 4:18.

  21. Ha’amana’o ana’e ē ’aita te Fa’aora i haere mai « i te ao nei e fa’ahapa mai i tō te ao ; ’ia ora rā tō te ao » (Ioane 3:17). Inaha, « ’aore ho’i ana e ’ohipa e rave ra, maori rā e roa’a tō te ao nei e maita’i i te reira; e aroha ho’i tōna i tō te ao nei, ’e ’ia tae atu ho’i i tōna hōro’ara’a i tōna iho ora, ’ia ’ume ’oia i te ta’ata ato’a iāna ra » (2 Nephi 26:24).

  22. 1 Ioane 4:18; hi’o ato’a 1 Ioane 4:16.

  23. Mareko 5:36.

  24. Ioane 15:10.