2010–2019
’Ia riro tō tātou māramarama ’ei hi’ora’a nō te mau nūna’a
’Ēperēra 2017


’Ia riro tō tātou māramarama ’ei hi’ora’a nō te mau nūna’a

Tē hōro’a mai nei te ’evanelia a te Fa’aora, nā reira ato’a tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai, i te mau rāve’a rau nō te fa’ariro i tō tātou māramarama ’ei tuha’a nō te hi’ora’a rahi i mua i te mau nūna’a.

Tau matahiti i ma’iri, tē tāvini ra vau ’ei ’orometua séminaire, ’ua fa’aro’o vau i te hō’ē o tō’u hoa rave ’ohipa i te anira’a i tāna mau pīahi i teie uira’a : ’Āhani ’ua ora ’outou i te tau o te Fa’aora, i tō ’outou mana’o, e aha te tumu ’outou e pe’e ai iāna ’ei pipi nōna ? ’Ei pū’ohura’a, ’ua tae rātou i te paraura’a ē, rātou e pe’e nei i te Fa’aora i teie tau ’e ’o te tūtava nei ’ia riro ’ei pipi nōna, mai te reira ato’a ïa rātou i terā ra tau.

Mai reira atu, ’ua feruri au i terā uira’a ’e i tā rātou i parau. Pinepine au i te feruri e aha tō’u mana’o ’āhani ’o vau terā e fa’aro’o ra i te Fa’aora iho i te ha’api’ira’a i ni’a i te mou’a :

« ’O ’outou te māramarama o teie nei ao. E ’oire fa’ati’ahia i ni’a i te mou’a ra, ’eita ïa e mo’e.

« E ’ore ho’i te ta’ata nei e tūtu’i i te lamepa ’a tu’u ai i raro a’e i te fāri’i, ’ei ni’a rā, i te vaira’a ra ; ’ia māramarama tō te fare ato’a ra.

« ’Ia ’ana’ana ïa i mua i te aro o te ta’ata nei, ’ia hi’o rātou i tā ’outou parau maita’i, ’e ’ia ha’amaita’i i tō ’outou Metua i te Ao ra » (Mataio 5:14-16).

E ti’a ānei ia ’outou ’ia feruri ’āhani ’ua fa’aro’o ’outou i te reo o te Fa’aora ? ’Aita rā e faufa’a ’ia feruri. E ’ohipa tāmau te reira nō tātou, te fa’aro’ora’a i te reo o te Fatu, nō te mea ’ia fa’aro’o tātou i te reo o tāna mau tāvini, hō’ē ā ïa.

I te matahiti 1838, i roto i te hō’ē poro’i mai terā i hōro’ahia i te ha’api’ira’a i ni’a i te mou’a, ’ua parau mai te Fatu nā roto i te peropheta Iosepha Semita :

« Nō te mea ’o teie te i’oa e topahia i ni’a i ta’u ’ēkālesia i te mau mahana hope’a nei, ’oia Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei.

« ’Oia mau tē parau atu nei au ia ’outou pā’āto’a : ’A ti’a mai na i ni’a ’e ’ia ’ana’ana mai na, ’ia riro tō ’outou māramarama ’ei hi’ora’a nō te mau nūna’a » (PH&PF 115:4-5).

Nō te fa’ahiahia rahi o tō tātou anotau, ’ua fa’a’itehia te reira i roto i te hō’ē ’ōrama i te peropheta Isaia; ’ua ’ite ato’a ’oia ’e ’ua tohu ho’i nō ni’a i teie tau nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a te ’Ēkālesia a Iesu Mesia ’e te ’ōpuara’a nō te reira, ’a nā ’ō ai ’oia : « ’E nāna e hōpoi i te tahi tāpa’o nō te mau fenua i ni’a ra, ’e nāna e ha’aputu mai i tō ’Īseraela i fa’aru’ehia ra, e ’āmui mai ho’i i tō Iuda i ha’apurarahia ra, mai nā hope’a mai o te fenua e maha ato’a ra » (Isaia 11:12).

I roto i te pāpa’ira’a mo’a, te hō’ē tāpa’o, ’aore rā te hō’ē hi’ora’a, ’o te hō’ē ïa reva ’ati a’e te ta’ata e ha’aputuputu ai ma te ’ōpuara’a hō’ē. I tahito ra, ’ua fa’a’ohipahia te hō’ē hi’ora’a ’ei vāhi putuputura’a nā te fa’ehau e ’aro ra. Mai te hō’ē taipe, ’ua riro te Buka a Moromona ’e te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai ’ei hi’ora’a nō te mau nūna’a ato’a. (Hi’o Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a, « Ensign », scriptures.lds.org.)

E mea pāpū maita’i, hō’ē o te hi’ora’a rahi nō teie mau mahana hope’a nei, ’o teie ïa ’āmuira’a rahi, i reira te ’ōhipa rahi ’e te fa’anahora’a a tō tātou Metua i te Ao ra nō te « [fa’atupura’a] i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39) e poro-tāmau-hia nei.

Te tāmau-noa-ra’a te tupura’a te ’āmuira’a rahi, ’o te hō’ē ïa fa’a’itera’a rahi i te mea ē, ’o tātou te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, « tē ti’aturi nei [tātou] i te mau mea ato’a i heheuhia mai e te Atua, te mau mea ato’a o tāna e heheu mai nei i teienei, ’e tē ti’aturi nei ho’i [tātou] ē, e heheu mai ā ’oia e rave rahi atu ā mau mea maita’i ’e te faufa’a rahi nō tōna ra bāsileia » (Hīro’a fa’aro’o 1:9).

E aha ïa te mea tā te Fatu i heheu mai nā roto i te peresideni Thomas S. Monson e ti’a ia tātou ’ia tāmau noa i te rave nō te riro tō tātou māramama ’ei hi’ora’a nō te mau nūna’a ? E aha te tahi o te mau mea faufa’a rahi e rave i teie tau ’ana’ana nō te patura’a ia Ziona ’e nō te putuputura’a ia ’Īserā’ela ?

’Ua heheu noa mai te Fatu i tōna hina’aro « te mau fa’aue… nā ni’a… i te fa’aue, [te] a’o… nā ni’a… i te a’o, te tahi vāhi iti i’ō nei, ’e mai reira ho’i… te tahi vāhi iti » (2 Nephi 28:30). Nō reira, ’eiaha tātou e hitima’ue i te huru na’ina’i o teie mau mea ’e tō te reira ’ōhie ’e te fa’ahiti-fa’ahou-ra’a, inaha ’ua a’o a’ena te Fatu ia tātou, i te nā ’ora’a ē : « e ao tō rātou te fa’aro’o i ta’u parau, ’e te hōro’a i te tari’a i ta’u a’o ; e ha’api’i ho’i rātou i te parau pa’ari, nō te mea e horo’a atu ā vau iāna i tei fāri’i maira » (2 Nephi 28:30).

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, nā te ha’api’ira’a « te mau fa’aue… nā ni’a… i te fa’aue, [te] a’o… nā ni’a… i te a’o, te tahi vāhi iti i’ō nei, ’e mai reira ho’i… te tahi vāhi iti » ’e te ha’apa’ora’a i te a’o a te feiā fa’atere te hinu o tā tātou lamepa e roa’a ai ’ia ha’amāramarama atu tātou ia vetahi ’ē mai tei fa’auehia mai e te Fatu.

’A riro ai te rau o te mau mea e nehenehe e rave nō te riro ’ei māramarama ’e ’ei tāpa’o nō vetahi ’ē, e rōtahi au i ni’a i e toru : te ha’apa’ora’a i te mahana sābati, te ha’ape’epe’era’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a i nā pae e piti o te pāruru ’e te ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora.

Te māramarama tā tātou e paraparau nei, nō roto mai ïa i tā tātou fa’aitoitora’a i te ha’apa’o i te mahana sābati, i te fare pure ’e i te fare; ’o te māramarama ïa e pūai nei ’a tāpe’a noa ai tātou ’ia ’ore tātou ’ia vi’ivi’i i te mau mea nō teie nei ao; ’o te māramarama nō tō tātou pūpūra’a atu i tā tātou mau ’ōro’a i tōna ra mahana mo’a ’e nō te ha’amorira’a i tei Teitei roa ra—pauroa te reira e ’ohipa nei ’ia vai noa tōna Vārua i roto ia tātou. ’O te māramarama e pūai ē ’ite-roa-hia mai te reira ’a ho’i ai tātou i te fare ma te mana’o nō te fa’a’orera’ahia te hara tā te peresideni Henry B. Eyring i parau i te ’āmuira’a rahi nō ’ātopa i ma’iri, ’a nā ’ō ai ’oia : « I roto i te mau ha’amaita’ira’a tā tātou e nehenehe e tai’o, te ha’amaita’ira’a rahi roa a’e maori rā, te mana’o ïa nō te fa’a’orera’ahia te hara, ’o te tupu mai ’a rave ai tātou i te ’ōro’a mo’a. E tupu te here ’e te māuruuru rahi a’e i roto ia tātou nō te Fa’aora, nā roto ho’i i tōna tusia hope ’ore i ti’a ai ia tātou ’ia tāmāhia i te hara » (« Te ’ā’au māuruuru i te sābati », Liahona, Nov. 2016, 100).

’A ha’amo’a ai tātou i te mahana sābati ’e ’a rave ai i te ’ōro’a, ’aita tātou e tāmā-noa-hia ra, tē pūai ato’a ra rā te ’ana’ana o tō tātou māramarama.

E pūai ato’a tō tātou māramarama ’ia fa’ata’a tātou i te taime nō te ’imi i te i’oa o tō tātou mau tupuna, ’ia hōpoi tātou i te reira i te hiero ’e ’ia ha’api’i tātou i tō tātou ’utuāfare ’e ’ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a.

Hau atu i te tahi noa atu tau ’ē, tē haere nei teie ’ohipa mo’a nō te hiero ’e nō te ’ā’amu ’utuāfare i mua, ’o tā tātou e ha’a ’āmui nei ’e te feiā mo’a i nā pae e piti o te pāruru ’a patuhia ai te mau hiero o te Fatu. I teienei tē vai nei te tārenara’a ta’a ’ē nō te mau pupu ’utuāfare e haere mai nei ’e tā rātou iho mau tāreta i’oa, ’ua au roa māua ta’u vahine i te tāvinira’a i roto i te hiero ’e tā māua mau tamari’i ’e mau mo’otua.

’Ia ’imi tātou i te mau i’oa ’e ’ia hōpoi ho’i tātou i te reira i te hiero, ’e ’ia ha’api’i tātou ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a, tē ’ana’ana āmui nei tātou ’ei tāpa’o ’e ’ei hi’ora’a.

Te ha’api’ira’a ’ia ha’api’i mai tā te Fa’aora, ’o te tahi ïa rāve’a nō te ti’a mai ’e nō te ’ana’ana mai. Tē ’oa’oa nei au ’e rātou e ha’api’i nei ’ia ha’api’i mai tā te Fa’aora. E tai’o atu vau i te mea i pāpa’ihia i ni’a i te tāpo’i o te buka ha’api’ira’a ’āpī : « Te fā o te mau ’orometua ha’api’i evanelia ato’a—te mau metua ato’a, te mau ’orometua ha’api’i ato’a tei pi’ihia, te mau taea’e ha’api’i ’utuāfare ato’a ’e te mau tuahine hāhaere ato’a, ’e te mau pipi ato’a a te Mesia—’o te ha’api’ira’a ïa i te ha’api’ira’a tumu mau o te evanelia, nā roto i te Vārua, nō te tauturu i te mau tamari’i a te Atua ’ia patu i tō rātou ra fa’aro’o i te Fa’aora ’e ’ia riro rahi atu ā mai Iāna ra te huru » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora [2016]).

I teienei, tauasinira’a ’orometua ha’apa’o maita’i e fa’ateitei nei i tō rātou māramarama ’a ha’api’i ai rātou nāhea i te ha’api’i mai tā te Fa’aora. I reira, ’ua riro te rurura’a ’āpī a te ’āpo’ora’a a te mau ’orometua ha’api’i ’ei rāve’a nō te ti’a ’e nō te ’ana’ana ’a putuputu ai te mau pīahi ’ati a’e i te hi’ora’a o te ha’api’ira’a tumu a te Mesia, inaha « te tāviri nō te ha’api’i mai tā te Fa’aora i ha’api’i ’o te orara’a ïa mai tā te Fa’aroa i ora » (Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora, 4).

’A ha’api’i atu tātou ’e ’a ha’api’i mai tātou mai tāna i ha’api’i na, ’e ’a riro rahi a’e tātou mai iāna te huru, e ’ana’ana pūai a’e tō tātou māramarama ’e e’ita ïa e mo’e ’e e riro mai te reira ’ei hi’ora’a nō rātou e ’imi ra i te māramarama o te Fa’aora.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, ’eiaha na ’e ’eiaha roa atu tātou e huna i tō tātou māramarama. ’Ua fa’aue mai te Fa’aora ’ia ’ana’ana tō tātou māramarama mai te hō’ē ’oire i ni’a i te mou’a ’aore rā mai te hō’ē lamepa i ni’a i te vaira’a ra. ’A nā reira ai tātou, e ha’amaita’i tātou i tō tātou Metua i te Ra’i. Tē hōro’a mai nei te ’evanelia a te Fa’aora, nā reira ato’a tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai, i te mau rāve’a rau nō te fa’ariro i tō tātou māramarama ’ei tuha’a nō te hi’ora’a rahi i mua i te mau nūna’a.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, ’o Iesu Mesia te māramarama e ti’a ia tātou ’ia ’ānapanapa, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.