2010–2019
Tei rahi ra i roto ia ’outou na
’Ēperēra 2017


Tei rahi ra i roto ia ’outou na

Te utu’a maita’i roa a’e a te Atua, nōna ïa e tāvini ma te tīa’i ’ore i te utu’a maita’i.

E au mau taea’e, e au mau hoa, ’auē tō’u māuruuru i te ti’ara’a i rotopū ia ’outou i roto i teie purera’a autahu’ara’a fa’auru mau, ’ati a’e te ao. Peresideni Monson, māuruuru nō tā ’oe a’ora’a ’e te ha’amaita’ira’a. E tāpe’a noa mātou i tō mātou ’ā’au tā ’oe mau parau arata’ira’a, te mau parau a’o ’e te mau parau pa’ari. ’Ua here mātou ia ’oe, tē pāturu nei mātou ia ’oe ’e e pure noa mātou nō ’oe. ’O ’oe mau te peropheta o te Fatu. ’O ’oe tō mātou peresideni. Tē pāturu nei mātou ia ’oe, ’e ’ua here mātou ia ’oe.

Fātata e piti ’ahuru matahiti i teienei, ’ua ha’amo’ahia te hiero nō Madrid (fenua Pāniora) ’e ’ua matara atura ’ei fare mo’a o te Fatu. Tē ha’amana’o maita’i nei māua Harriet i te reira nō te mea tei roto vau i te peresidenira’a ārea nō Europa i terā taime. E pupu ta’ata mātou i te ravera’a tau hora rahi nō te fa’aineinera’a ’e nō te fa’anahonahora’a i te mau ’ōro’a ē tae roa atu i te ha’amo’ara’a.

Tē fātata mai ra te mahana ha’amo’ara’a, ’e ’ua hi’o vau ’aita ā ta’u tītaura’a manihini i tae mai. ’Ohipa ri’i huru māere. I ni’a i tō’u ti’ara’a peresideni ārea, ’ua rohi rahi au i roto i teie ’ōpuara’a hiero ’e i tō’u mana’o, nā’u ri’i teie ’ohipa i rave.

’Ua ani au ia Harriet ’ua ’ite ānei ’oia i te tītaura’a manihini. ’Aita hō’ē a’e.

Ma’iri te mau mahana, rahi noa atura tō’u hepohepo. ’Ua mana’o vau ’ua mo’e paha ïa tā māua tītaura’a—penei a’e tei raro a’e i te mau marū pārahira’a. Penei a’e ’ua ’āno’ihia i te mau rata fa’aru’e ’e ’ua fa’aru’ehia te reira. ’Ua tae roa vau i te moemoe ato’a i te mimi o te fare i pīha’i iho mai e haere noa mai.

Ē i te hope’a, ’ua fāri’i noa iho ā ïa vau : ’Aita iho ā ïa tā’u tītaura’a manihini.

Nāhea pa’i teie ’ohipa i tupu ? E ’ohipa ānei tā’u i rave ’ua ’ino’ino rātou ? ’Ua mana’o ānei te ta’ata ē, e mea ātea roa nō māua ’ia haere atu ? ’Ua mo’ehia ānei au ia rātou ?

Nā reira noa vau ē puta mai nei i roto iā’u ē, e rēni ferurira’a teie e arata’i iā’u i te hō’ē vāhi e’ita vau e hina’aro e noho.

’Ua parau a’era māua Harriet ia māua iho ē, ’o te ha’amo’ara’a hiero te mea faufa’a ’eiaha māua. E ’ere i te mea faufa’a ’o vai te fāna’o e haere ’e ’o vai ’aita. ’E e ’ere i te mea faufa’a tō māua mana’o ’e terā mana’o ē, e ti’ara’a tō māua i reira.

Te mea faufa’a, ’o te ha’amo’ara’a ïa o teie fare mo’a, e hiero i te Atua teitei roa. E mahana ’oa’oa nō te mau melo i te fenua Pāniora.

’E ’āhani ē e tītaura’a manihini tā’u, e ’oa’oa roa ïa vau i te haere atu. Mai te peu rā ’aita, ’aita tō’u ’oa’oa e iti mai. E ’oa’oa ïa māua Harriet ’e tō māua mau hoa, tō māua mau taea’e ’e mau tuahine, i teie vāhi ātea. E ’ārue ïa māua i te Atua nō teie ha’amaita’ira’a fa’ahiahia; i tō māua fare ānei i Frankfurt ’aore rā i Madrid, hō’ē ā ’ana’anatae.

Te tamari’i a te pātiri ra

I roto i te Tino ’Ahuru Ma Piti tā Iesu i pi’i ’e i fa’atōro’a, e piti taea’e, ’o Iakobo ’e ’o Ioane. Tē ha’amana’o ra ’outou i tō rāua i’oa pi’i ?

Te tamari’i a te pātiri (Boanere).1

E’ita teie huru i’oa pi’i e hōro’a-noa-hia maori rā nō te hō’ē tumu. Te vāhi ’ino rā, ’aita i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a te tātarara’a nō teie i’oa pi’i. E nehenehe noa rā e ’apo ri’i mai i te huru o Iakobo ’e Ioane. ’O teie nau taea’e tei tu’u i te mana’o ’ia parau i te auahi i te ra’i ’ia ma’iri i ni’a i te hō’ē ’oire iti nō Samaria, nō te ’orera’a rātou i tītau manihini mai i roto i te ’oire.2

E ta’ata rava’ai Iakobo ’e Ioane—penei a’e e ta’ata ’eta’eta ri’i rāua—’ātīrā noa atu, iā’u e mana’o, ’ua mātau rahi rāua i te huru o te nātura. Pāpū ē, e ta’ata ’ohipa rāua.

I te hō’ē taime, tē fa’aineine ra te Fa’aora i tōna tere hope’a i Ierusalema, ’ua tāpiri mai Iakobo ’e Ioane iāna ma te hō’ē tītaura’a ta’a ’ē—ti’a roa paha tō rāua i’oa pi’i i reira.

’Ua nā ’ō rāua : « Tē hina’aro nei māua ’ia fa’ati’a mai ’oe i tā māua e ani atu nei ».

Tē feruri ra vau ia Iesu, tē ’ata ri’i ra ia rāua ’a pāhono ai : « E aha tō ’ōrua hina’aro ? »

« ’Ia noa’a ia ’oe tō ’oe hinuhinu, ’ia pārahi te hō’ē o māua nei i tō rima ’atau, ’e te tahi i tō rima ’aui. »

I teienei, tē tītau ra te Fa’aora ia rāua ’ia feruri hōhonu ri’i atu i tā rāua anira’a ’a nā ’ō ai : « Tē pārahi i ta’u rima ’atau ’e ta’u rima ’aui, e’ita ïa e ti’a iā’u ’ia hōro’a maori rā nō te feiā i ha’apa’ohia ai ra ».3

’Oia ho’i, e’ita e noa’a te hanahana i roto i te bāsileia o te ra’i nā roto i te poro-tītau-ra’a i te pārahira’a. E’ita ato’a te hanahana mure ’ore e rae’ahia nā roto i te tahi « tāmā’ara’a poritita ».

I te fa’aro’ora’a te tahi nau ’āpōsetolo e ’ahuru i teie anira’a a nā tamari’i o te pātiri, ’aita rātou i ’ana’anatae roa. ’Ua ’ite Iesu ’ua poto tōna taime ’e ’ua hepohepo ri’i paha ’oia i te ’itera’a i teie mārōra’a i roto i te feiā e amo i tāna ’ohipa ’āraua’e.

’Ua paraparau ’oia i te Tino ’Ahuru Ma Piti nō ni’a i te huru o te mana ’e tō te reira ’ohipa i ni’a i te feiā e ’imi ’e e mau ho’i i te reira. ’Ua nā ’ō ’oia : « Tē fa’ahepo nei te hui mana o te mau fenua i tō rātou, ’e te feiā rarahi ra tē mana ra ïa i ni’a iho ia rātou ».

E ti’a roa paha iā’u ’ia feruri i te Fa’aora, tē hi’o ra ma te here ’ōti’a ’ore i te mata o teie nau pipi ha’apa’o maita’i ’e te ti’aturi. Mai te huru ē tē fa’aro’o ra vau i tōna reo tāparu : « E’ita rā e ti’a ’ia nā reira i roto ia ’outou. ’O te hina’aro rā i te fa’arahi i roto ia ’outou na, ’ia riro ïa ’oia ’ei tāvini nō ’outou; ’E ’o te hina’aro ’ia hau ’oia ra, ’ei tāvini ïa nō ’outou ato’a na e ti’a ai ».4

I roto i te bāsileia o te Atua, te fāito rahi ’e te fa’aterera’a, ’o te hi’ora’a ïa ia vetahi ’ē i ni’a i tō rātou huru mau—mai tā te Atua e hi’o ra ia rātou—’a toro atu ai i te rima nō te tāvini ia rātou. Te aura’a ra, e ’oa’oa ’e rātou e ’oa’oa ra, e ta’i ’e rātou e ’oto ra, e fa’ateitei ia rātou i roto i te ’ati pe’ape’a ’e e here i tō tātou ta’ata tupu mai tā te Mesia e here nei ia rātou. ’Ua here te Fa’aora i te mau tamari’i ato’a a te Atua noa atu tō rātou ti’ara’a sōtiare ’e te faufa’a, noa atu te nūna’a ta’ata, te fa’aro’o, te reo, te pae poritita, te ti’ara’a tīvira ’e te tahi noa atu ti’ara’a pupu. E nā reira ato’a tātou e ti’a ai !

Te utu’a maita’i roa a’e a te Atua, nōna ïa e tāvini ma te tīa’i ’ore i te utu’a maita’i. Nō rātou e tāvini ma te fa’ata’i ’ore i te pū; rātou ’o te haere ma te māniania ’ore e ’imi i te rāve’a nō te tauturu i te ta’ata ; rātou e tāvini i te ta’ata nō tō rātou here i te Atua ’e i te mau tamari’i a te Atua, ’aita atu ai.5

’Eiaha e ha’u

I muri noa mai i tō’u pi’ira’ahia ’ei hui mana fa’atere rahi ’āpī, ’ua ’āpe’e au i te peresideni James E. Faust nō te fa’anaho-fa’ahou-ra’a i te hō’ē titi. Tē fa’ahoro ra vau i tō māua pereo’o nō te haere i te mau pae nehenehe ra i Utah ’Apato’a, ’e maoti tōna maita’i, ’ua fa’a’ohipa te peresideni Faust i terā taime nō te hōro’a mai i te tahi arata’ira’a ’e te ha’api’ira’a. E ha’apira’a e’ita roa atu e mo’e iā’u. ’Ua nā ’ō ’oia : « E mea maita’i te mau melo nō te ’Ēkālesia i ni’a i te mau hui mana fa’atere rahi. E rave maita’i rātou ia ’oe ’e e parau rātou i te parau maita’i nō ni’a ’oe ». Fa’aea ri’i a’era ’oia ’a nā ’ō mai ai : « Dieter, e māuruuru noa ’oe i te reira, ’eiaha roa atu rā e ha’u (inhaler) i te reira ».

E tano teie ha’api’ira’a rahi nō ni’a i te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia nō te feiā ato’a tei mau i te autahu’ara’a i roto i te mau pupu autahu’ara’a ato’a. E tano nō tātou pā’āto’a i roto i teie ’Ēkālesia.

’Ia paraparau te peresideni J. Reuben Clark Jr. i te mau ta’ata tei pi’ihia i ni’a i te ti’ara’a teitei i roto i te ’Ēkālesia, e parau ’oia ia rātou ’eiaha e ha’amo’e i te ture nūmera ono.

I reira te ta’ata e ani ai : « E aha ïa te ture nūmera ono ? »

E pāhono atu ’oia : « ’Eiaha e fa’ahua roa ’ino ’ia ’outou ».

Teie atura ïa te uira’a i muri iho : « E aha ïa te tahi atu nau ture e pae ? »

Ma te mata fa’ao’ō’o ri’i, e pāhono mai ’oia : « ’Aita hō’ē a’e ».6

Nō te riro ’ei feiā fa’atere manuia mau, e ha’api’i tātou i teie ha’api’ira’a faufa’a roa ’ino e ti’a ai : e ’ere te fa’aterera’a i roto i te ’Ēkālesia i te fa’atere-noa-ra’a i te ta’ata, ’o te hina’aro rā ’ia arata’i mai te Atua ia tātou.

Te mau pi’ira’a te mau rāve’a tāvinira’a

Tātou te feiā mo’a o te Atua teitei roa, ’ia « ha’amana’o [tātou] i roto i te mau mea ato’a i te feiā veve ’e tei ’ere ho’i, te feiā ma’i ’e tei ro’ohia ra i te ’ati, nō te mea ’o te ’ore e rave i teie nei mau mea, e ’ere ïa ’oia i ta’u pipi ».7 E rave rahi roa rāve’a nō te haerera’a e rave i te maita’i ’e nō te tāvinira’a ia vetahi. E ’itehia mai i roto i te huira’atira, i roto i te pāroita ’e te ’āma’a, ’e ’oia ato’a ïa i tō tātou nei fare.

Hau atu, e rāve’a tei hōro’ahia i te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia ’ia tāvini i ni’a i te tahi ti’ara’a. E parau tātou i te reira mau rāve’a, te mau « pi’ira’a »—e ta’o e fa’aha’amana’o ra ia tātou ’o vai tē pi’i nei ia tātou ’ia tāvini. Mai te mea e hi’o tātou i tā tātou mau pi’ira’a ’ei rāve’a nō te tāvini ma te fa’aro’o ’e te ha’eha’a i te Atua ’e ia vetahi ’ē, e riro te mau ’ohipa tāvinira’a ato’a ’ei ta’ahira’a i ni’a i te ’ē’a o te ti’ara’a pipi. E nā reira te Atua e patu ai i tāna ’Ēkālesia, ’e ’ere noa rā te ’Ēkālesia, tāna ato’a mau tāvini. ’Ua ’ōpuahia te ’Ēkālesia nō te tauturu ’ia tātou ’ia riro ’ei pipi mau ’e te ha’apa’o maita’i nā te Mesia, ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine maita’i ’e te huru ari’i nā te Atua. E tupu te reira, e ’ere nō te haere-noa-ra’a tātou i te mau purera’a ’a fa’aro’o atu ai i te mau a’ora’a, ’ia haere ato’a rā tātou i rāpae nō te tāvini. Teie te rāve’a tātou e « rahi » ai i roto i te bāsileia o te Atua.

E fāri’i tātou i te mau pi’ira’a ma te ha’amaita’i i te Atua ’e te ha’eha’a ’e te māuruuru. ’Ia ha’amāuruuruhia tātou, e fāri’i tātou i teie tauira’a ma te hō’ē ā ha’amaita’ira’a ’e te ha’eha’a ’e te māuruuru.

I te hi’ora’a o te Atua, ’aita e pi’ira’a i roto i te bāsileia, i ni’a atu te faufa’a i te tahi. E riro tā tātou tāvinira’a—te rahi ’e te ha’iha’i—i te ha’amaita’i i tō tātou vārua, i te ’īriti i te mau ha’amāramarama o te ra’i ’e i te ha’amatara i te mau ha’amaita’ira’a a te Atua, e ’ere i ni’a noa i te feiā tā tātou e tāvini ra, i ni’a ato’a rā ia tātou. ’Ia toro atu tātou i te rima ia vetahi ’ē, e ’ite mai tātou ma te ti’aturi ’e te ha’eha’a ē, ’ua fā’i te Atua i tā tātou tāvinira’a, ma te turu ’e ma te fāri’i i te reira. E ’ata’ata mai ’oia i ni’a ia tātou ’ia pūpū tō tātou ’ā’au i teie mau ’ohipa aumihi, terā iho ā rā ’aita te mata o te ta’ata e ’ite mai ’e e ha’apa’o mai.8

I te taime ato’a e hōro’a tātou ia tātou iho nō vetahi ’ē, ’o te hō’ē ïa ta’ahira’a nō te ha’afātata atu ā i te rirora’a ’ei pipi maita’i ’e ’ei pipi mau nōna tei hōro’a iāna tā’āto’a nō tātou : tō tātou Fa’aora.

Mai te peresidenira’a i te porotēra’a

I te fa’ahanahanara’ahia te 150ra’a o te taera’a mai te mau pionie i te ’āfa’a nō Roto Miti, tē tāvini ra te taea’e Myron Richins ’ei peresideni nō te titi nō Henefer, i Utah. E porotēra’a tei fa’anahohia i roto i tōna ’oire mai tei tupu i te taera’a mai te mau pionie.

’Ua ha’apa’o te peresideni Richins i te mau fa’anahonahora’a nō terā fa’ahanahanara’a, ’e e rave rahi ’āpo’ora’a nō ni’a i teie ’ōro’a tāna i haere ’e te mau hui mana fa’atere rahi ’e te tahi ato’a ta’ata. Tei roto roa ’oia i terā ’ohipa.

Nā mua noa i terā mahana ’ōro’a, ’ua fa’anaho-fa’ahou-hia te titi a te peresideni Richins ’e ’ua ha’amāuruuruhia ’oia ’ei peresideni. I muri mai, i te hō’ē sābati, tei roto ’oia i te purera’a autahu’ara’a o tāna pāroita ’e ’ua ani mai te feiā fa’atere i te tahi ta’ata tauturu nō teie ’ōro’a. ’Ua mara’a te rima o te peresideni Richins i ni’a, ’e vetahi ato’a, ’e ’ua hōro’ahia mai te arata’ira’a e haere mai ma te ’ahu ’ohipa ’e te pereo’o pāni ’e te ope.

Ē tae mai nei te mahana ’ōro’a, ’e ’ua tae mai te peresideni Richins nō te rave i tāna hōpoi’a.

Ma’a hepetoma noa i mua, ’o ’oia te ta’ata tūra’i i te ’ōpuara’a ’e te fa’anahora’a i teie ’ōro’a rahi. I terā rā mahana, teie ’oia tē ’āpe’e ra i te mau pua’ahorofenua e porotē ra nō te tāmā haere nā muri ia rātou.

’Ua rave te peresideni Richins i tāna ’ohipa ma te ’oa’oa ’e te pōpou.

’Ua māramarama ’oia ē, ’aita e ’ohipa tāvinira’a hau atu i te tahi.

’Ua ’ite ’oia ’e ’ua fa’a’ohipa ho’i i te mau parau a te Fa’aora : « ’E tei rahi ra i roto ia ’outou na, ’ei tāvini ïa nō ’outou ».9

Rave tano i te ti’ara’a pipi

I te tahi mau taime, mai nā tamari’i nō te pātiri, e hia’ai tātou i te ti’ara’a rahi. E tūtava tātou ’ia ’itehia mai tātou. E tītau tātou ’ia fa’atere ’e ’ia rave i te hō’ē ’ohipa rahi e ha’amana’o te ta’ata.

E ’ere te hina’aro ’ia tāvini i te Fatu i te mea hape, ’āre’a rā ’ia ’imi tātou i te mana i roto i te ’Ēkālesia nō tātou iho—’ia ’ārue mai te ta’ata ia tātou ’e ’ia fa’ahiahia mai—i reira ïa tā tātou utu’a. ’Ia « ha’u » tātou i te ’āruera’a o te ta’ata, te reira ’āruera’a ïa tā tātou utu’a.

E aha te pi’ira’a rahi roa a’e i roto i te ’Ēkālesia ? ’O te pi’ira’a tā ’outou e mau nei. Noa atu ā te huru ha’eha’a ’aore rā te huru teitei o te pi’ira’a, nā te pi’ira’a tā ’outou e mau nei i teienei e hōro’a ia ’outou i te rāve’a, e ’ere nō te fa’ateitei noa ia vetahi ’ē, ’ia riro ato’a rā ’outou i te ta’ata a te Atua tei ’ōpuahia ’outou ’ia riro.

E tō’u mau hoa, e tō’u mau taea’e nō te autahu’ara’a, ’a amo i te vāhi tei reira ’outou !

’Ua ha’api’i Paulo i tō Philipi ē : « ’Eiaha roa ’ei mea e ravehia ma te mārō ’e te te’ote’o faufa’a ’ore ra; ’ei ’ā’au ha’aha’a rā, i te mana’o ha’amaita’ira’a atu te tahi i te tahi ’eiaha iāna iho ».10

Tāvini ma te tura

Te ’imira’a i te tura ’e te ro’o i roto i te ’Ēkālesia ma te ha’apae i te tāvinira’a mau ia vetahi ’ē ’e te ha’eha’a, ’o te mā’a taui ïa a Esau.11 E roa’a mai paha te utu’a i te fenua nei, e pau rahi rā i reira—te ’erera’a i te mana’o fāri’i o te ra’i.

Pe’e ana’e i te hi’ora’a o tō tātou Fa’aora tei marū ho’i ’e tei ha’eha’a, tei ’imi ’ore i te ’āruera’a o te ta’ata, i te rave-noa-ra’a rā i te hina’aro o tōna Metua.12

Tāvini ana’e ia vetahi ’ē ma te ha’eha’a—ma te pūai, te māuruuru ’e te tura. Noa atu ē, mai te huru ra ē, e mea na’ina’i tā tātou mau ’ohipa tāvinira’a, e mea ha’iha’i, e mea iti, ’ia tae i te hō’ē mahana e ’ite mai te feiā i toro atu i te rima ma te marū ’e te aumihi, i te faufa’a rahi o tā rātou tāvinira’a nā roto i te maita’i mure ’ore o te Atua mana hope.13

E au mau taea’e, e au mau hoa, ’ia feruri, ’ia māramarama ’e ’ia ora na tātou i teie ha’api’ira’a rahi nō te fa’aterera’a i roto i te ’Ēkālesia ’e te autahu’ara’a, ’oia ho’i : « Tei rahi ra i roto ia ’outou na, ’ei tāvini ïa nō ’outou ». ’O tā’u nei pure ’e ta’u ha’amaita’ira’a nā roto i te i’oa mo’a o tō tātou Fatu, tō tātou Tāra’ehara, nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.